Connect with us

NEWS

Ionuț Stroe, șeful delegației României la APCE: “Parlamentarii români au votat suspendarea dreptului de vot al delegației ruse”

Published

on

ionut stroeAdunarea Parlamentară a Consiliului Europei a decis, miercuri 28 ianuarie 2015,să suspende dreptul de vot al delegației ruse, dreptul de a face parte din structurile de conducere și comisiile permanente ale Adunării, precum şi dreptul de a face parte din comisiile ad-hoc de monitorizare a alegerilor, „ca o expresie clară de condamnare a continuării încălcări grave de către Rusia a dreptului internațional în ceea ce privește Ucraina”.

Aşa  cum  a  subliniat  anterior  șeful  delegației  române,  deputatul  Ionuț Stroe, parlamentarii români au rămas consecvenți pe linia susținerii principiilor şi valorilor Consiliului Europei, precum și a tuturor principiilor de drept internațional și au sancționat prin vot, alături de  majoritatea  membrilor  Adunării,  anexarea  ilegală și  integrarea  în  Federația  Rusă  a Crimeei,  precum și  „instigarea și  escaladarea evoluțiilor  din Ucraina”, inclusiv  livrările  de arme destinate forțelor insurgente și acțiunile militare sub acoperire ale trupelor rusești din interiorul estului Ucrainei.

Prin  rezoluția  adoptată,  Adunarea  a  decis  ca,  în  Sesiunea  din  luna  aprilie,  să reanalizeze situația Rusiei  în cadrul  Consiliului  Europei,  dacă vor fi  înregistrate progrese notabile pe calea îndeplinirii condițiilor  impuse prin Rezoluție. De asemenea, Adunarea a făcut apel la autoritățile ruse să o elibereze în termen de 24 de ore  pe Nadia  Savchenko,  membră  a  delegației  Ucrainei  la  APCE,  și  „să  asigure întoarcerea în Ucraina sau predarea acesteia unei terțe țări”.

Totodată,  Adunarea  pledează  pentru  înființarea  unui  grup  de  lucru  special  cu participarea reprezentanților  Dumei  de  Stat  din  Rusia  și  a  Radei  Supreme din  Ucraina, pentru a contribui la implementarea deplină a acordurilor de la Minsk și normalizarea situației în estul Ucrainei. Parlamentarii români  tratează cu maximă responsabilitate  relația  Rusiei  cu Consiliul Europei și cu comunitatea internațională în ansamblul său. Delegația română își dorește ca,pe calea dialogului parlamentar, să contribuie la restabilirea încrederii în dialogul cu delegația rusă la APCE și la identificarea acelor măsuri concrete care să conducă la deescaladarea situației și revenirea în cadrul limitelor definite de principiile dreptului internațional și valorile Consiliului Europei.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: ONU, Organizația Mondială a Comerțului și OMS atrag atenția că există un risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială: Țările trebuie să se asigure că toate măsurile comerciale nu perturbă canalul de aprovizionare alimentară

Published

on

© FAO Newsroom/ Twitter

Există un risc de ”penurie alimentară” pe piața mondială din cauza perturbărilor legate de COVID-19 în comerțul internațional și căile de parovizionare alimentară, au atras atenția directorii a două agenții ale Organizației Națiunilor Unite și cel al Organizației Mondiale a Comerțului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Incertitudinile legate de disponibilitatea hranei pot declanşa un val de restricţii pentru exporturi”, ceea ce ar provoca ”o penurie pe piaţa mondială”, susţin într-un rar comunicat comun chinezul Qu Dongyu, care conduce Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), şi brazilianul Roberto Azevedo, directorul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Cele trei organizații internaționale și-au arătat îngrijorarea, cu precădere, față de ”încetinirea circulaţiei de lucrători din industria agricolă şi alimentară”, ceea ce blochează agricultura în numeroase ţări din Occident, şi cu ”întârzierile la frontiere pentru containere” cu mărfuri, ceea ce duce la o ”risipă de mărfuri perisabile şi la o creştere a risipei de alimente”.

În acest context, cele trei organisme internaționale atrag atenția asupra nevoii de protecție a salariaților angajați în producția alimentară, a muncitorilor care activează în industria de prelucrare agroalimentară și a celor din distribuție, pentru a menține astfel ”canalele de aprovizionare alimentară”.

În plus, cele trei organizații care se ocupă de sănătate, alimentați și comerț semnalează că este important să se asigure schimburile comerciale, ”în special pentru a evita penurii alimentare”.

”Atunci când se pune problema de a proteja sănătatea şi bunăstarea concetăţenilor lor, ţările trebuie să se asigure că toate măsurile comerciale nu perturbă canalul de aprovizionare alimentară”, adaugă directorii FAO, OMS şi OMC.

”Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia”, au mai semnalat cele trei organizații.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU Antonio Guterres: Criza cauzată de coronavirus este cea mai gravă de la Al Doilea Război Mondial. Suntem încă prea departe în lupta împotriva COVID-19

Published

on

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a declarat marți că planeta nu reușește să lupte coordonat împotriva coronaviruslui și a lansat un plan pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Este cea mai gravă criză cu care ne-am confruntat de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a declarat Antonio Guterres în cadrul unei conferințe de presă virtuală, argumentând că boala reprezintă o amenințare pentru fiecare dintre noi și va aduce cu ea o recesiune economică cum nu a mai existat în trecutul recent.

Astfel, acesta a menționat că ”suntem încă prea departe de locul unde ar fi trebui să fim pentru a lupta eficient împotriva COVID-19 în întreaga lume și pentru a putea ataca impactul negativ asupra economiei globale și asupra societăților globale”.

Antonio Guterres a punctat că există o tendință ”ca fiecare să meargă pe drumul său”, susținând că este nevoie de o augmentare a resurselor puse la dispoziția țărilor sărace prin extinderea capacității Fondului Monetar Internațional.

”Suntem departe de a dispune de un pachet global pentru ajutarea statelor în curs de dezvoltare”, a completat secretarul general al ONU, atrăgând atenția asupra faptului că măsurile de ajutorare ar trebui să se concentreze în primul rând asupra celor mai afectați, printre care femeile și oamenii din țările distruse de războaie.

Pandemia de coronavirus, izbucnită în luna decembrie a anului trecut într-o regiune din China, a provocat până în prezent peste 800.000 de infectări, virusul SARS-CoV-2 fiind răspunzător pentru peste 40.000 de decese la nivel global.

Continue Reading

NEWS

79 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

Published

on

Astăzi se împlinesc 79 de ani de la tragicul eveniment de pe 1 aprilie 1941 când 3.000 de români din nordul Bucovinei, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România, dar au fost secerați de grănicerii sovietici la Fântâna Albă, un episod negru din istoria națională care este numit și „Katyn-ul românesc”.

1 aprilie 1941 – ziua Paștelui în acel an de război – rămâne data la care mii de oameni din mai multe sate din Valea Siretului și-au abondonat casele, gospodăriile și viața lor de până atunci pentru a reveni în patria-mamă, nebănuind vreo clipă că vor fi exterminați cu sânge rece de trupele Armatei Roșii. Mai mult decât atât, potrivit datelor istorice, NKVD (n.r. – o structură care se ocupa de rezolvarea unui număr mare de afaceri de stat ale Uniunii Sovietice, inclusiv activități de spionaj, informații etc. ) a lansat zvonuri potrivit cărora autoritățile sovietice le vor permite celor ce doresc să traverseze granița sovieto-română, posibilitatea să treacă liber și pașnic frontiera spre România.

Astfel, în duminica Paștelui din 1941, 3000 de români au format o coloană pașnică, purtând în față un steag alb și icoane, prapuri și cruci din cetină, și s-au îndreptat pas cu pas spre noua graniță sovieto-română.

Aproape de localitatea Fântâna Albă (în prezent, parte a regiunii ucrainene Cernăuți), la circa 3 km de granița română, îi așteptau trupele grănicerilor sovietici, relatează Adevărul.

Cercetătorii spun că masacrul de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă a fost unul orchestrat de sovietici. Cadavrele românilor au fost aruncate în gropi comune care fuseseră săpate dinainte. Unele victimele au fost îngropate de vii. Alţi români, prinşi la Fântâna Albă au fost arestaţi şi supuşi unor torturi cumplite. Au sfârşit într-o groapă comună dintr-un cimitir evreiesc peste care ruşii au aruncat var stins, mai precizează Adevărul.

Ca urmare, sovieticii au declanşat o operaţiune vastă de represalii împotriva românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei. În luna iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în  Siberia şi Kazahstan. Foarte puţini au supravieţuit. Ca urmare a regimului opresiv al ruşilor, românii din Basarabia şi Bucovina s-au împuţinat considerabil.  Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ Sovietic în 1959. Unii cercetători susțin că sovieticii au avut un program intenţionat de exterminare a românilor.

Sângerosul masacru de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă nu fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. Autorităţile ucrainene au permis pentru prima dată abia în anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la Fântâna Albă în memoria celor 3.000 de români uciși în drumul lor spre România.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending