UE și SUA au agreat o abordare coordonată privind implicarea în Indo-Pacific după primele consultări la nivel înalt cu privire la această regiune, potrivit Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

Wendy R. Sherman, adjunctul secretarului de stat, și Stefano Sannino, secretarul general al Serviciului European de Acțiune Externă, au condus, la 3 decembrie, la Washington, primele consultări la nivel înalt între SUA și UE cu privire la regiunea Indo-Pacific.

Cei doi au trecut în revistă angajamentul și strategiile lor respective în Indo-Pacific. Cele două părți și-au reafirmat intenția de a lucra împreună și cu partenerii în sprijinul unui Indo-Pacific liber și deschis, care să fie incluziv, bazat pe statul de drept și pe valorile democratice și care să contribuie la stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii. Statele Unite și Uniunea Europeană împărtășesc un interes strategic în ceea ce privește consolidarea cooperării cu partenerii din Indo-Pacific pe baza unor valori și interese comune și în sprijinul cadrelor multilaterale bazate pe norme. Ambele părți au reafirmat importanța centralității ASEAN și a susținerii unei ASEAN puternice și independente.

Acestea și-au afirmat obiectivul comun de a se coordona în ceea ce privește implicarea în Indo-Pacific și au identificat posibile domenii prioritare și teme imediate de cooperare, cum ar fi lupta pentru combaterea crizei climatice (inclusiv prevenirea și răspunsul rapid la dezastrele naturale), sănătatea publică și răspunsul și pregătirea pentru pandemii (inclusiv sprijinul pentru COVAX, promovarea securității sanitare mondiale și sprijinul acordat sistemelor naționale de asistență medicală), libertatea de navigație și securitatea maritimă, drepturile omului, standardele fundamentale de muncă, astfel cum sunt definite de OIM (inclusiv cele care abordează munca copiilor), buna guvernanță, infrastructura, tehnologiile critice și emergente, securitatea cibernetică și combaterea dezinformării.

De asemenea, Statele Unite și UE împărtășesc un interes comun în ceea ce privește securitatea, stabilitatea și previzibilitatea în regiune, inclusiv în ceea ce privește libertatea de navigație și de survolare în conformitate cu dreptul internațional, astfel cum se reflectă în Convenția din 1982 privind dreptul mării. Aceștia și-au reconfirmat interesul pentru stabilitate și status quo în strâmtoarea Taiwan, iar ambele părți au remarcat un interes comun în ceea ce privește aprofundarea cooperării cu Taiwanul, în conformitate cu politicile lor respective privind “o singură Chină”.

Secretarul adjunct Sherman și secretarul general Sannino au recunoscut nevoile semnificative de dezvoltare a infrastructurii partenerilor din regiunea Indo-Pacific. Aceștia au reamintit intenția exprimată de președintele Biden, de președintele von der Leyen și de președintele Michel în cadrul reuniunii la nivel înalt SUA-UE din 2021 și în marja COP 26 de a intensifica cooperarea în ceea ce privește conectivitatea durabilă, infrastructura de calitate și de a aborda criza climatică prin dezvoltarea infrastructurii.

Aceștia au reafirmat obiectivul SUA și al UE de a promova dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a infrastructurii digitale, care să fie de înaltă calitate, transparentă, rezistentă și durabilă și care să faciliteze tranziția ecologică. Ca parte a acestui obiectiv, aceștia au reiterat interesul comun al Statelor Unite și al UE pentru un mediu de reglementare și de politică transparent, durabil și echitabil în Indo-Pacific, care să atragă investiții publice și private. Aceștia și-au exprimat intenția de a face schimb de bune practici și de a identifica domeniile de complementaritate între inițiativele existente ale SUA, UE, regionale și multilaterale în materie de infrastructură, inclusiv inițiativa “Build Back Better World” și “EU Global Gateway”.

Secretarul adjunct și secretarul general au convenit să continue aceste consultări, după cum va fi cazul.

Statele Unite și Uniunea Europeană au decis vineri să lanseze la începutul anului viitor dialogul privind securitatea și apărarea, încercând să pună capăt astfel unor speculații privind urmărirea conceptului de autonomie strategică europeană în detrimentul NATO și a relației de securitate cu SUA. Decizia care stabilește că prima astfel de reuniune va avea loc la începutul lui 2022 a fost anunțată printr-o declarație comună a șefilor diplomațiilor SUA și UE în urma consultărilor care au avut loc la Washington între oficiali americani și europeni, unde cele două părți au organizat a doua reuniune a dialogului strategic privind China, precum și prima rundă de consultări la nivel înalt privind regiunea Indo-Pacifică.

Textul, publicat atât de Departamentul de Stat, cât și de Serviciul European de Acțiune Externă, debutează cu reafirmarea de către secretarul de stat Antony Blinken și Înaltul Reprezentant al UE Josep Borrell a parteneriatului durabil și a angajamentelor comune ale “Statelor Unite și ale UE în ceea ce privește securitatea transatlantică și confruntarea cu provocările comune în materie de securitate, în conformitate cu profunzimea legăturii noastre, valorile comune și interesele comune.

Astfel, ambii au salutat aprobarea de către Comitetul director al Agenției Europene de Apărare a unui mandat de negociere pentru un acord administrativ cu Statele Unite și își exprimă angajamentul comun de a încerca să încheie negocierile în curând.

“Astfel cum s-a prevăzut în declarația comună a reuniunii la nivel înalt SUA-UE din iunie 2021, acestea anunță lansarea unui dialog SUA-UE privind securitatea și apărarea cu ocazia vizitei la Washington a Secretarului General al Serviciului European de Acțiune Externă, Stefano Sannino, și a Directorului General al Statului Major al UE, viceamiralul Hervé Bléjean”, se arată în textul comun.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici, președintele Joe Biden și președinții Ursula von der Leyen și Charles Michel și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

În declarația comună, Blinken și Borrell “recunosc importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile care să contribuie la securitatea globală și transatlantică și reamintesc necesitatea de a dezvolta capacități coerente, complementare și interoperabile” și “sprijină implicarea cât mai deplină a Statelor Unite în inițiativele de apărare ale UE”.

Forma și fondul acestor aserțiuni urmează și traseul declarației reconcilierii pe care președinții SUA și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron, au adoptat-o în luna octombrie la Roma pentru a pune capăt crizei provocate de anunțarea alianței de securitate AUKUS în Pacific și de anularea unui afaceri cu submarine între Australia și Franța. Declarația subliniază că “pe măsură ce Franța va prelua președinția Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2022, aceasta va informa îndeaproape Statele Unite cu privire la prioritățile sale”, în timp ce “Statele Unite recunosc importanța unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și care să fie complementară NATO”.

Potrivit declarației UE-SUA, prima reuniune a dialogului, care va avea ca obiectiv continuarea unei cooperări mai strânse în domeniile securității și apărării, va avea loc la începutul anului 2022, cu participarea Departamentelor de Stat și de Apărare ale SUA și a Serviciului European de Acțiune Externă, precum și a Comisiei Europene și a Agenției Europene de Apărare, după caz.

De altfel, 2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

În acest context, Înaltul Reprezentant Borrell și secretarul de stat Blinken și-au reafirmat “sprijinul neabătut pentru o cooperare robustă între NATO și UE, precum și pentru angajamentele subliniate și principiile consacrate în declarațiile comune din 2016 și 2018”.

“Aceștia se angajează să continue să lucreze în comun pentru a ridica nivelul de ambiție al cooperării NATO-UE, pentru a consolida în continuare acest parteneriat strategic-cheie care se consolidează reciproc”, conchide sursa citată.

Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat vineri, cu ocazia vizitei în Dubai a preşedintelui francez Emmanuel Macron, un acord de achiziţie a 80 de avioane de luptă Rafale, construite de grupul francez Dassault Aviation, în valoare de peste 17 miliarde de euro, a informat Palatul Elysée, transmite AFP, potrivit Digi24.

Președintele Emmanuel Macron și prințul moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed Bin Zayed Al Nahyan, au semnat contractul în Dubai în timpul unei vizite punctuale a președintelui francez, încheind astfel 13 ani de negocieri inițiate de fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, scrie Politico.eu.

„Pe lângă prezenţa a trei baze militare franceze pe teritoriul Emiratelor, această încredere reciprocă se traduce prin achiziţia a 80 de avioane Rafale, a 12 elicoptere Caracal şi a unor elemente asociate. Este vorba despre o realizare majoră a parteneriatului strategic între cele două ţări”, a subliniat preşedinţia franceză.

„Pentru a dezvolta tehnologiile de mâine, pentru a sprijini antreprenorii noștri vizionari: împreună cu Emiratele Arabe Unite, semnăm un parteneriat de investiții majore. Acționăm împreună pentru securitatea noastră”, a scris Emmanuel Macron, pe Twitter.

Pour développer les technologies de demain, soutenir nos entrepreneurs visionnaires, faire un bond dans le spatial : avec les Émirats arabes unis, nous actons un partenariat d’investissement majeur avec de nombreux acteurs des deux côtés. pic.twitter.com/gENWei2hNG

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 3, 2021

Potrivit acordului, avioanele vor începe să fie livrate în 2027 la standardul F4, un program în dezvoltare de aproape 2 miliarde de euro, livrabil în 2024 şi prezentat ca un „salt tehnologic, industrial şi strategic”.

Comanda vizează să înlocuiască cele 60 de aparate Mirage 2000-9 achiziţionate de Emirate în 1998.

„Acesta este un contract istoric cu Emiratele Arabe Unite, un parteneriat strategic care este mai puternic ca niciodată”, a scris pe Twitter ministrul francez al Apărării, Florence Parly, adăugând că este “mândră să vadă excelența industrială franceză în top”.

80 Rafale. Signature d’un contrat historique avec les Émirats arabes unis. Un partenariat stratégique plus solide que jamais. Fière de voir l’excellence industrielle française au sommet.

— Florence Parly (@florence_parly) December 3, 2021

Reacții au venit și din partea ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire: „În Emiratele Arabe Unite alături de Emmanuel Macron, prințul moștenitor al Abu Dhabi, Jean-Yves Le Drian și Roselyne Bachelot pentru a consolida cooperarea economică și financiară între cele două țări„ a scris acesta, pe Facebook.

Emiratele au fost al cincilea cel mai important client al industriei de apărare franceze în deceniul 2011-2020, cu comenzi de 4,7 miliarde de euro, conform raportului parlamentar cu privire la exporturile de armament ale Franţei. Comanda este cea mai importantă obţinută pe plan extern pentru acest avion de vânătoare intrat în serviciu în 2014.

Cu toate acestea, acordul ar putea fi văzut ca un „semnal de nerăbdare” în condițiile în care Congresul SUA ezită să aprobe un acord privind F-35, pe fondul preocupărilor legate de relația Emiratelor Arabe Unite cu China, informează Reuters.