INTERNAȚIONAL
Iranul amenință SUA: Dacă ei comit cea mai mică prostie, vom trimite navele de război americane la fundul mării folosind „arme secrete” (oficial iranian)
Published
5 years agoon
By
Teodora IonIranul poate scufunda navele de război americane trimise în regiunea Golfului, folosind rachete și ”arme secrete”, a declarat un înalt oficial militar iranian citat sâmbătă de agenția de presă semioficială Mizan, preluată de Reuters, informează Agerpres.
”America (…) trimite două nave de război în regiune. Dacă ei comit cea mai mică prostie, vom trimite aceste nave la fundul mării împreună cu echipajul şi avioanele lor folosind două rachete sau două noi arme secrete”, a declarat generalul Morteza Qorbani, consilier în comandamentul militar iranian, pentru Mizan.
Afirmațiile oficialului iranian reprezintă prima reacție după ce Statele Unite au anunțat vineri că desfășoară 1.500 de militari suplimentari în Orientul Mijlociu, invocând ”amenințări persistente” împotriva forțelor americane exercitate de Guvernul iranian la ”cel mai înalt nivel”.
În paralel, Adminstrația Trump a informat vineri Congresul cu privire la noi vânzări de armament către Arabia Saudită, marele inamic regional al Iranului, și către Emiratele Arabe Unite (EAU), evocând amenințarea iraniană, pentru a ocoli posibilitatea de care dispun parlamentarii de a bloca acest tip de contract.
Acțiunile de descurajare a Iranului venite din partea SUA au fost precedate de amenințări exercitate de președintele Donald Trump, care a scris la 20 mai pe Twitter că Teheranul este pasibil de anihilare totală dacă acest stat atacă interesele americane.
”Dacă Iranul doreşte să se lupte, va fi sfârşitul oficial al Iranului. Nu mai ameninţaţi Statele Unite vreodată”, a avertizat liderul de la Casa Albă într-o postare pe Twitter care a stârnit îngrijorarea privind un potențial conflict între cele două state, într-o perioadă în care tensiunile din relația bilaterală au escaladat.
Avertismentul său venea după ce Departamentul de Stat al SUA a ordonat părăsirea Irakului de către ”angajaţii guvernamentali din personalul non-esenţial”, a anunţat ambasada SUA la Bagdad, la scurt timp după ce Comandamentul Central american a declarat că forţele SUA în Irak şi în Siria vecină au fost plasate în stare de alertă ridicată în urma unor ”ameninţări credibile” din partea forţelor iraniene în regiune.
Statele Unite au trimis forţe militare suplimentare în Orientul Mijlociu, inclusiv un portavion, bombardiere B-52 şi rachete Patriot într-o demonstraţie de forţă împotriva a ceea ce înalţi responsabili de la Washington spun că ar fi ameninţări iraniene la adresa trupelor şi intereselor SUA în regiune.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării
Mark Rutte încearcă să liniștească apele înainte ca SUA să decidă “Trump” sau “Harris”: NATO trebuie să rămână unită, altfel o Rusie încurajată se va afla pe flancul nostru estic
Alegeri prezidențiale SUA: Trump repetă afirmațiile privind frauda electorală/Harris spune că alegătorii din statele pivot vor decide alegerile
Joe Biden salută “realegerea istorică” a Maiei Sandu: Rusia a eșuat. R. Moldova a ales “o cale aliniată cu Europa și cu democrațiile de pretutindeni”
Viktor Orban crede că victoria lui Trump în SUA va forța UE să își regândească ajutorul pentru Ucraina: Dacă America devine pro-pace, Europa nu poate rămâne pro-război
SUA anunță un nou ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 425 de milioane de dolari. Acesta include, printre altele, rachete Stinger și sisteme antitanc Javelin
ROMÂNIA
Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune
Published
5 hours agoon
November 5, 2024Președintele PNL și candidatul liberalilor la președinție, Nicolae Ciucă, a subliniat marți că parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite va continua să se dezvolte indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale care au loc marți în SUA și în care se confruntă vicepreședinta democrată Kamala Harris și fostul președinte republican Donald Trump.
“Românii urmăresc astăzi, cu încredere și solidaritate, procesul electoral din Statele Unite, conștienți de impactul său asupra parteneriatului nostru strategic. Relația româno-americană, fundamentată pe valori comune precum democrația, libertatea și statul de drept, a fost și rămâne esențială pentru securitatea și prosperitatea ambelor națiuni”, a scris Ciucă, pe Facebook.
În calitate de președinte al Senatului României și candidat la președinție, Nicolae Ciucă a reafirmat angajamentul său ferm față de această alianță.
“România este de 20 de ani un aliat de încredere în cadrul NATO, dedicat menținerii păcii și stabilității în regiune. Și așa va rămâne!”, a asigurat el, adăugând: “Colaborarea noastră în domeniul apărării, schimburile economice și culturale au consolidat legăturile dintre națiunile noastre și au adus beneficii reale de ambele părți ale Atlanticului”.
Fostul premier și ex-ministru al apărării, Ciucă a subliniat că “indiferent de rezultat, parteneriatul nostru va continua să se dezvolte și să răspundă provocărilor comune”.
“Alegerile din SUA sunt, de fiecare dată, o victorie a democrației – un exemplu care ne inspiră și ne amintește de valorile pe care le împărtășim”, a conchis Nicolae Ciucă.
Cel de-al 47-lea președinte din istorie va fi decis la capătul unei bătălii între vicepreședinta democrată Kamala Harris, urmașa președintelui Joe Biden, și fostul președinte republican Donald Trump, cel înfrânt de Biden la alegerile din 2020 după un prim mandat în care administrația Trump s-a aflat în multiple relații tensionate cu aliații europeni, îndeosebi în ceea ce privește creșterea cheltuielilor militare în cadrul NATO, dependența de energia din Rusia, politica comercială față de China și un război al tarifelor comerciale între Statele Unite și Uniunea Europeană.
Peste 240 de milioane de cetățeni ai țării considerate superputerea planetară au fost chemați la urne pentru a alege între vicepreședinta democrată Kamala Harris și fostul președinte republican Donald Trump și pentru a decide dacă Statele Unite vor avea prima femeie președinte din istorie sau primul fost președinte care revine la Casa Albă după ce a pierdut alegerile precedente. În ajunul unui scrutin care a fost prezentat ca o luptă existențială pentru viitorul țării, după cum relatează The Guardian, 85,6 de milioane de americani au votat anticipat, potrivit Laboratorului electoral al Universității din Florida, în timp ce Associated Press a remarcat că acest nivel al votului anticipat se află sub cel record din 2020, când în cursa pentru Casa Albă, marcată de pandemia de COVID-19, s-au aflat Joe Biden, pe atunci fost vicepreședinte, și Donald Trump, președinte în funcție la acea vreme. În aceeași zi cu scrutinul prezidențial american, au loc și alegeri pentru cele 435 de mandate în Camera Reprezentanților și pentru o treime din Senatul SUA.
SUA
LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării
Published
6 hours agoon
November 5, 2024Cetățenii Statelor Unite ale Americii s-au prezentat marți la urne pentru un nou scrutin istoric pentru viitorul țării și al relațiilor internaționale, pe fondul unei polarizări interne intensificate și a unei arene geopolitice globale marcate de războiul Rusiei în Ucraina, de conflictul în Orientul Mijlociu și de resurgența autocrațiilor pe axa China – Rusia – Iran – Coreea de Nord, pentru a-și alege cel de-al 47-lea președinte din istoria țării.
Peste 240 de milioane de cetățeni ai țării considerate superputerea planetară au fost chemați la urne pentru a alege între vicepreședinta democrată Kamala Harris și fostul președinte republican Donald Trump și pentru a decide dacă Statele Unite vor avea prima femeie președinte din istorie sau primul fost președinte care revine la Casa Albă după ce a pierdut alegerile precedente. În ajunul unui scrutin care a fost prezentat ca o luptă existențială pentru viitorul țării, după cum relatează The Guardian, 85,6 de milioane de americani au votat anticipat, potrivit Laboratorului electoral al Universității din Florida, în timp ce Associated Press a remarcat că acest nivel al votului anticipat se află sub cel record din 2020, când în cursa pentru Casa Albă, marcată de pandemia de COVID-19, s-au aflat Joe Biden, pe atunci fost vicepreședinte, și Donald Trump, președinte în funcție la acea vreme. În aceeași zi cu scrutinul prezidențial american, au loc și alegeri pentru cele 435 de mandate în Camera Reprezentanților și pentru o treime din Senatul SUA.
Cel de-al 47-lea președinte din istorie va fi decis la capătul unei bătălii între vicepreședinta democrată Kamala Harris, urmașa președintelui Joe Biden, și fostul președinte republican Donald Trump, cel înfrânt de Biden la alegerile din 2020 după un prim mandat în care administrația Trump s-a aflat în multiple relații tensionate cu aliații europeni, îndeosebi în ceea ce privește creșterea cheltuielilor militare în cadrul NATO, dependența de energia din Rusia, politica comercială față de China și un război al tarifelor comerciale între Statele Unite și Uniunea Europeană.
Bătălia electorală se dă în așa numitele “state electorale oscilante” sau “state-pivot” (swing states), considerate a fi Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin și care înclină balanța prin voturile lor fie pentru democrați, fie pentru republicani. Dar cei peste 240 de milioane de alegători așteptați la vot nu votează direct pentru democrata Kamala Harris sau pentru republicanul Donald Trump, ei alegând de fapt cei 538 de mari electori care, reuniţi într-un colegiu electoral, vor stabili viitorul preşedinte al SUA într-un vot care se va desfăşura pe 17 decembrie. Pentru a fi ales președinte, Harris sau Trump au nevoie să își securizeze susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul – din totalul celor 538 de electori din Colegiul Electoral.
Scrutinul din SUA va pune capăt unei noi perioade de convulsii politice în SUA. Democratul octogenar Joe Biden s-a retras din cursă la presiunea liderilor Partidului Democrat, după o primă dezbatere deficitară cu Donald Trump, fapt care a calificat-o aproape automat pe Harris pentru candidatura la funcția supremă în ierarhia politică americană. De cealaltă parte, Donald Trump a trecut de la momentul condamnării penale, o premieră pentru un fost președinte, la imaginea de lider politic care a supraviețuit unei tentative de asasinare. Evoluția scrutinului atrage de la sine tensiuni deoarece Donald Trump a contestat rezultatele alegerilor prezidențiale americane din 2020, când a pierdut în fața lui Biden, și există temeri că ar putea face același lucru din nou, mulți americani, dar și aliați și parteneri internaționali ai SUA, precum și oponenți globali, având vie în amintire violențele de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui Trump au încercat, prin acte de violență, să răstoarne rezultatele din urmă cu patru ani.
Cele mai importante estimări, dar și rezultatele voturilor din această crucială zi pentru democrația americană și pentru viitorul relațiilor internaționale, în general, și al celor transatlantice, în particular, le puteți găsi pe CaleaEuropeana.ro.
***LIVE TEXT***
UPDATE ora 00:00
LIVE: US presidential election 2024 results https://t.co/UdlvTABE0C
— Reuters (@Reuters) November 5, 2024
UPDATE ora 22:15
Secțiile de vot din SUA se vor închide treptat pe parcursul nopții în Europa. Statele cu cei mai mulți electori – California (54 de electori, ora 06:00), Texas (40 de electori, ora 04:00 și Florida (30 de electori, ora 03:00) – se vor închide spre dimineață.
Urnele din statele indecise vor închide procesul de vot după cum urmează: Arizona (11 electori, ora 04:00), Georgia (16 electori, ora 02:00), Michigan (15 electori, ora 03:00), Nevada (6 electori, ora 05:00), Carolina de Nord (16 electori, ora 02:30), Pennsylvania (19 electori, ora 03:00) și Wisconsin (10 electori, ora 04:00).
UPDATE 21:45
Trump și soția sa, Melania, au votat în Florida, unde el a declarat că se simte “foarte încrezător”. Întrebat dacă le va cere susținătorilor săi să nu se implice în acte de violență, Trump a spus: “Nu trebuie să le spun că nu va exista violență”, adăugând că susținătorii săi “nu sunt oameni violenți”.
Coechipierul lui Trump pentru funcția de vicepreședinte, JD Vance, a votat în Cincinnati, Ohio, unde a declarat reporterilor că atitudinea sa “este că cel mai bun mod de a vindeca ruptura din țară este să încercăm să guvernăm țara cât de bine putem”.
Harris, care a votat prin corespondență înainte de ziua alegerilor, a declarat că prima sa sarcină dacă va fi aleasă la Casa Albă va fi “reducerea costului vieții pentru oameni”.
UPDATE 21:30
Înainte de deschiderea urnelor în această dimineață, peste 80 de milioane de americani votaseră deja și votaseră anticipat, cu puțin sub 45 de milioane votând anticipat personal și aproximativ 38 de milioane votând anticipat prin corespondență.
Trump și Harris sunt la egalitate cu câte trei voturi în Dixville Notch, micul oraș din New Hampshire care, în mod tradițional, dă startul votului în ziua alegerilor.
Majoritatea europenilor o vor pe Kamala Harris la Casa Albă, însă Europa este divizată între Vest și Est în privința lui Trump, cu 36% dintre est-europeni susținându-l pe republican
Dacă rezultatele alegerilor pentru cea mai importantă funcție politică de pe planetă, cea de președinte al SUA, ar fi decise de cetățenii europeni, Kamala Harris l-ar învinge pe Donald Trump în cursa pentru Casa Albă. Concluzia reiese dintr-un sondaj realizat în luna octombrie de Novus și Gallup International și preluat de Deutsche Welle, măsurătoarea sociologică indicând că rezultatul de la scrutinul din 5 noiembrie ar fi limpede în favoarea vicepreședintei americane.
Potrivit sondajului, în Europa de Vest, 69% ar vota pentru candidatul democrat Kamala Harris, iar în Europa de Est 41%. În același timp, candidatul republican Donald Trump ar primi sprijinul a doar 16% dintre alegători în Europa de Vest și 36% în Europa de Est.
Cel mai mare sprijin pentru Harris se înregistrează în Danemarca (85%), Finlanda (82%), Suedia (81%) și Norvegia (81%), în timp ce cel mai mare sprijin pentru Trump se înregistrează în Serbia (59%), Ungaria (49%), Bulgaria (49%) și Kazahstan (44%).
În Rusia, 43% ar vota pentru Trump și 12% pentru Harris.
Harris, urmașă a lui Biden. Dar dacă Biden a fost ultimul președinte transatlantic al SUA?
În vreme ce Kamala Harris este așteptată să continue o politică transatlantică similară cu cea a lui Joe Biden, un al doilea mandat al lui Donald Trump este văzut ca o continuare a abordării din perioada 2017-2021, când relația transatlantică a cunoscut tensiuni și momente de recul, dar într-un context mult mai complicat generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu și ascensiunea Chinei.
Aflat în această lună la Berlin, pentru ceea ce probabil reprezintă ultima sa vizită în Europa, președintele american în funcție Joe Biden a fost primit de liderii germani și de liderii parteneri prezenți acolo, respectiv președintele Franței și prim-ministrul Marii Britanii, din postura de probabil ultimul președinte al SUA cu vocație transatlantică.
Și în ceea ce o privește pe Kamala Harris lucrurile nu par certe, presa americană relatând că principalul său consilier pentru securitate națională, Phil Gordon, face parte dintr-o specie de cale de dispariție de înalți funcționari americani, aceea a “europeniștilor” din administrațiile americane, cu Statele Unite tot mai concentrate spre zona indo-pacifică.
Trump are o istorie zbuciumată cu aliații europeni
În primul mandat de președinte, Donald Trump s-a remarcat negativ în relațiile cu occidentalii, amenințând că SUA nu vor mai plăti pentru securitate și apărare în cadrul NATO, denunțând o politică delincventă a Germaniei prin dependența energetică de Rusia și criticând un ascendent comercial al UE în relația cu Statele Unite, inclusiv la nivel de reglementare.
Dacă Donald Trump continuă și în campania electorală din 2024 cu afirmații similare legate de aliații europeni, dublate de critici adresate și președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că nu dorește să încheie un acord cu Rusia invadatoare, noul secretar general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut aliaților NATO să “nu își mai facă griji cu privire la o președinție Trump”, deoarece republicanul înțelege pe deplin că lupta Ucrainei este și despre securitatea SUA.
Cu o zi înainte de alegerilor americane, Rutte a încercat să liniștească apele înainte ca SUA să decidă “Trump” sau “Harris”, atrăgând atenția că NATO trebuie să rămână unită, altfel o Rusie încurajată se va afla pe flancul estic al Alianței. În tot acest timp, toate rapoartele solicitate de țările și instituțiile UE și care poartă numele autorilor lor – Enrico Letta, Mario Draghi și Sauli Niinisto – atrag atenția că Europa să oprească declinul economic al continentului, să își îmbunătățească competitivitatea și să fie pregătită pentru situații de criză în materie de securitate și apărare în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația.
Ce premiere ar putea aduce rezultatul votului?
Dacă Kamala Harris va câștiga alegerile prezidențiale, va deveni prima femeie președinte din istoria SUA, după ce în urmă cu patru ani a devenit prima femeie vicepreședintă din istoria de aproape 250 de ani de la dobândirea independenței. În același timp, dintre ultimii trei vicepreședinți în funcție care au candidat la președinția SUA, Harris ar fi a doua care câștigă cursa pentru Casa Albă, după George H.W. Bush în 1988, în vreme ce Al Gore a pierdut în anul 2000.
În cazul în care Trump va triumfa, va fi pentru prima dată în istoria SUA când un fost președinte câștigă un al doilea mandat de președinte după o pauză de patru ani. Totodată, ar fi pentru a treia oară în istoria Statelor Unite când un candidat ar fi nevoit să candideze de trei ori pentru a obține două mandate, precedenții fiind republicanul Richard Nixon (înfrânt de J.F. Kennedy în 1960 și victorios în 1968 și 1972) și unul dintre părinții fondatori ai SUA, Thomas Jefferson (înfrânt de John Adams în 1796 și victorios în 1800 și 1804).
Sistemul electoral: câștigă candidatul care obține sprijinul din partea a cel puțin 270 de electori
În 3 noiembrie, americanii vor vota pentru a își alege noul președinte, toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și o parte dintre senatori. Spre deosebire de alegerile prezidențiale din alte țări, alegerile americane nu funcționează direct pe baza votului popular al cetățenilor.
Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral. Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de “electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.
În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.
Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul “câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.
Există întotdeauna riscul ca, la finalul zilei alegerilor, să nu fie clar câştigătorul. Unul dintre scenariile posibile poate fi a rezultatul să fie prea strâns pentru a fi decis fără numărarea tuturor voturilor. Un alt scenariu este ca alegerile să fie contestate în instanţă, ceea ce ar putea duce la un ordin judecătoresc de renumărare. O a treia posibilitate este ca ambii candidaţi să aibă câte 269 de electori în Colegiu, caz în care Camera Reprezentanţilor votează pentru a alege următorul preşedinte.
Alegerile prezidenţiale din anul 2000 au fost al patrulea scrutin din istoria Statelor Unite şi primul din ultimii 118 ani în care câştigătorul nu a obţinut cele mai multe voturi din partea populaţiei. Al Gore a obţinut 48,38% din sufragii, la nivel naţional, iar George W. Bush 47,87%. Rezultatul alegerilor a fost decis în Florida, unde rezultatul a fost atât de strâns încât voturile au trebuit renumărate. Disputa a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă, care, pe 12 decembrie 2000, a decis că Bush va fi preşedinte. Cinci dintre judecători au votat pentru oprirea renumărării sufragiilor şi declararea republicanului învingător, iar patru au votat împotrivă.
Alegerile prezidențiale anul 2016 au fost al cincilea astfel de scrutin, dar decis de Colegiul Electoral. Hillary Clinton a obținut 48,2% din voturi, iar Donald Trump 46,1%. Cu toate acestea, Trump a câștigat în Colegiul Electoral cu 304 la 227, după ce a obținut votul electorilor în majoritatea statelor americane.
La scrutinul prezidențial din 2020, Joe Biden l-a învins pe Donald Trump la o diferență de șapte milioane de voturi, ambii devenind deopotrivă cei mai votați candidați care câștigă alegerile, în cazul lui Biden, și care pierd, în cazul lui Trump. Biden a câștigat în Colegiul Electoral cu 306 la 232 de electori. Democratul a fost votat de 81,2 milioane de americani, un record absolut, în vreme ce Trump a primit 74,2 milioane de voturi, cu multe peste voturile record obținute de Barack Obama în 2008 și 2012 și de Hillary Clinton în 2016.
NATO
Germania trebuie să continue creșterea investițiilor în apărare, subliniază secretarul general al NATO
Published
13 hours agoon
November 5, 2024Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a îndemnat, luni, Germania să-și crească investițiile în apărare, subliniind că acest efort este esențial pentru securitatea colectivă a Alianței, relatează dpa, preluat de Agerpres.
„Toți aliații NATO trebuie să investească mai mult și eu am încredere că Germania va continua să-și majoreze cheltuielile pentru apărare,” a declarat Rutte, aflat alături de cancelarul german Olaf Scholz.
Germania se află pe punctul de a atinge pentru prima dată pragul de 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile de apărare în 2024, conform cerințelor NATO, după aproape trei decenii de subfinanțare în acest domeniu. Scholz a calificat această creștere a bugetului apărării drept un „punct de cotitură,” decizia fiind influențată de invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în 2022.
Fondul de 100 de miliarde de euro destinat apărării pe termen lung, creat de Germania, a fost apreciat de Rutte drept o măsură care face „mare diferență” pentru securitatea NATO. Cu toate acestea, oficialul NATO a subliniat necesitatea unor investiții suplimentare.
„Ca fost premier, știu că nu este mereu ușor pentru guverne să aloce fonduri pentru apărarea națională și pentru ajutor pentru Ucraina, însă ambele sunt cruciale pentru securitatea noastră colectivă,” a spus Rutte.
În același context, Rutte a avertizat că președintele rus Vladimir Putin nu se va opri dacă va reuși să câștige în Ucraina. Rusia desfășoară o „campanie intensivă” de atacuri hibride în toate statele NATO, implicând violență, sabotaj și interferență în democrațiile alianței.
„Aceasta arată că frontul din acest război nu se mai află doar în Ucraina,” a afirmat Rutte, menționând activitățile ruse în Europa de Est, în țările baltice și în Arctica.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Nicolae Ciucă: Indiferent de rezultatul alegerilor americane, parteneriatul România-SUA va continua să se dezvolte și răspundă provocărilor comune
LIVE UPDATE | Alegeri SUA 2024 | Donald Trump vs. Kamala Harris: Americanii își aleg președintele într-o cursă considerată existențială pentru viitorul țării
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
Luca Niculescu: Dacă lucrurile evoluează în ritmul actual, România ar trebui să fie membră a OCDE în 2026. Nu avem nicio întârziere, până acum suntem în grafic
ARPIM: Pentru o Românie productivă și competitivă în UE și OCDE, autoritățile și industria farmaceutică inovatoare trebuie să implementeze modele de stimulare a investițiilor
Ministrul Bogdan Ivan: Spitalele inteligente vor deveni realitate în România de anul viitor, cu 207 unități digitalizate și interconectate
Comisarul desemnat al României, Roxana Mînzatu, despre portofoliul pe care îl primește: Răspunde de aproape 20% din bugetul multianual al UE
Digitalizarea sistemului medical nu înseamnă doar investiţii, ci şi pregătirea personalului medical, subliniază ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Luminița Odobescu a discutat cu omologul francez despre domeniul apărării și a reiterat aprecierea României pentru contribuția Franței la consolidarea securității Flancului Estic
Ekaterina Zaharieva, comisarul desemnat al Bulgariei pentru portofoliul Start-upuri, Cercetare și Inovare, promite un nou impuls pentru competitivitatea UE
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Alegeri R. Moldova: Maia Sandu le mulțumește cetățenilor, în special tinerilor și moldovenilor din diaspora, pentru participarea record la vot și face apel la numărarea corectă a voturilor
Premierul Marcel Ciolacu anunță o vizită în Valencia în următoarele zile: Vom avea un centru logistic pentru a-i ajuta pe românii din Spania care au suferit în urma inundațiilor
Trending
- EDITORIALE2 days ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- ROMÂNIA2 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 days ago
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
- SĂNĂTATE6 days ago
ARPIM aduce în prim-plan România inovatoare: Drumul către un stat membru rezilient și competitiv în UE și OCDE prin parteneriat cu industria farmaceutică
- SĂNĂTATE2 days ago
MS propune o strategie pentru creșterea la 3% din PIB a producției de medicamente: Un parteneriat cu industria farmaceutică în intereselor oamenilor, necesar