Connect with us

INTERNAȚIONAL

Iranul ripostează militar: A lovit cu rachete două baze din Irak unde staționează soldați americani. Donald Trump anunță că va face o declarație miercuri

Published

on

© Wikipedia

La cinci zile după eliminarea generalului Qassem Soleimani, Iranul a declanşat miercuri riposta împotriva Statelor Unite lansând rachete asupra a două baze militare din Irak unde staţionează militari americani, comentează AFP și New York.

Potrivit Pentagonului, peste 12 rachete au fost lansate din Iran împotriva bazelor Ain al-Assad şi Erbil.

Aceste raiduri, revendicate de Teheran, marchează o schimbare ce provoacă temeri legate de o escaladare regională sau chiar un război deschis, chiar dacă liderii american şi iranian au părut că doresc să calmeze imediat jocul.

Într-un mesaj pe Twitter pe un ton deosebit de calm şi liniştitor consemnat de Agerpres, preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că “evaluarea pagubelor şi a victimelor este în curs. Până în prezent, totul este bine!”.

“Voi face o declaraţie mâine (miercuri) dimineaţă”, a mai scris liderul de la Casa Albă.

La rândul său, şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a afirmat că ţara sa a efectuat şi a “terminat” în cursul nopţii represalii “proporţionale” bazate pe prevederile articolului 51 din Carta ONU și în care au fost țintite baze de unde au fost lansate atacuri armate împotriva ”cetățenilor și oficialilor noștri”.

“Nu căutăm escaladarea sau războiul”, a insistat el.

Ulterior, un avion Boeing 737 al companiei Ukraine International Airlines, având la bord 180 de pasageri şi membri ai echipajului, s-a prăbuşit miercuri la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Imam Khomeini din Teheran, generând panică cu privire la motivul real al acestui eveniment, însă, potrivit Reuters, prăbușirea a avut loc din cauza unei defecțiuni.

Situația din Orientul Mijlociu este într-o tensiune crescândă după ce Statele Unite au desfășurat o operațiune cu dronă care a culminat cu uciderea influentului general iranian Qassem Soleimani, comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene, ca ripostă după ce ambasada americană în Irak a fost atacată. Generalul Soleimani era inclus pe lista teroriștilor a Consiliului Uniunii Europene. Alături de Soleimani a fost eliminat și Abu Mahdi al-Mohandes, şeful adjunct al unei miliţii irakiene şiite proiraniene Hashd al-Shaabi, împreună cu alţi câţiva militanţi pro-Iran.

Tensiunile au continuat la nivelul declarațiilor politice. Oficiali iranieni au promis că ţara lor va răzbuna moartea acestui general, care conducea Forţa Quds, unitate specială din corpul Gardienilor Revoluţiei însărcinată cu operaţiunile externe şi pe seama căruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numeroşi americani în regiune. În replică, preşedintele Donald Trump, care a ordonat operaţiunea în care a fost ucis Soleimani, a spus că SUA au stabilit o listă cu 52 de obiective iraniene – numărul americanilor luaţi ostatici în 1979 la ambasada americană din Teheran – care vor fi lovite în eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind şi situri cultural-istorice.

De asemenea, tensiunile s-au acutizat după ce Parlamentul irakian a cerut retragerea trupelor străine de pe teritoriul țării. Donald Trump a ameninţat cu sancţiuni împotriva Irakului şi a spus că, dacă trupelor americane li se va cere să plece, atunci guvernul irakian va trebui să-i plătească Washingtonului costurile pentru ”baza aeriană extraordinar de scumpă” din Irak.

Donald Trump a îndepărtat clar marţi orice intenţie de a părăsi Irakul, unii aliaţi occidentali ai SUA au anunţat retragerea lor parţială, alimentând temerile de a vedea tensiunile actuale sabotând lupta împotriva jihadiştilor, mai arată Agerpres.

O retragere a trupelor americane “ar fi cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Irakului”, a declarat liderul administraţiei de la Washington, insistând asupra pericolului pe care îl reprezintă în ochii săi pentru această ţară impozantul vecin iranian. “La un moment dat, vom pleca”, “dar acest moment nu a sosit”, a subliniat el.

Această luare de poziţie a fost provocate de o “eroare” a administrației americane care a trimis luni o scrisoare autorităţilor irakiene în care informa că se va retrage din Irak şi urmează să îşi repoziţioneze forţele în următoarele zile şi săptămâni. Retragerea a fost infirmată ulterior de secretarul Apărării Mark Esper, în vreme ce șeful statului major american, generalul Mark Milley, a recunoscut că scrisoarea a fost formulată greșit.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA, la Baza Aeriana Câmpia Turzii unde sunt staționate drone MQ-9 Reaper: ”Poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite”

Published

on

© Forțele Aeriana Române/ Facebook

Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, a declarat, marţi, la Baza 71 Aeriană ”General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, că aceasta este o dovadă a puternicului Parteneriat de securitate existent între SUA şi România.

“Vreau să ştiţi că poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite. Ceea ce vedeţi astăzi aici este un exemplu esenţial al puternicului Parteneriat de securitate existent între Statele Unite şi România, parteneriat început în urmă cu aproape 20 de ani, atunci când, după ce a ieşit din perioada întunecată a comunismului şi înainte să devină stat membru NATO, România a stat alături de Statele Unite în Irak şi Afganistan, unde am lucrat şi, da, am făcut sacrificii împreună, pentru a-i învinge pe cei care ne-ar răpi libertăţile”, a spus ambasadorul SUA, citat de Agerpres.

El a adăugat că cele două ţări trebuie să rămână împreună și a transmis şi salutul preşedintelui SUA, Donald Trump.

“Trebuie să decidem să rămânem împreună şi să continuăm să construim pe baza puternicei cooperări de care ne bucurăm, pentru a-i împiedica pe alţii să provoace o ruptură între noi, slăbindu-ne astfel pe toţi, ca să îşi poată extinde influenţa malignă şi mai departe. Un alt exemplu al cooperării noastre este baza de aici, de la Câmpia Turzii, care găzduieşte una dintre cele mai bune escadrile de vânătoare ale României. Tot aici este una dintre cele mai bune zone pentru antrenamente de luptă aeriană din Europa. Statele Unite au investit peste 14 milioane de dolari aici în ultimii cinci ani, pentru a ajuta la apărarea României şi a flancului de est al NATO. Câmpia Turzii a găzduit de asemenea mai mulţi Aliaţi NATO, care protejează România ca parte a operaţiunii Atlantic Resolve, care ne permite să răspundem rapid şi să îi asigurăm pe Aliaţii noştri că suntem aici şi suntem pregătiţi să ne apărăm reciproc. (…) Aşa cum a spus preşedintele Trump în 2017,  când s-a aflat alături de preşedintele Iohannis în Rose Garden: ‘Suntem aici pentru a-i sprijini şi apăra pe Aliaţii noştri’. În numele preşedintelui Trump şi al poporului american, vă mulţumesc foarte mult pentru prietenie şi ospitalitate. Doresc să mulţumesc de asemenea tuturor membrilor Forţelor armate americane, române şi ale altor Forţe armate NATO pentru serviciul, profesionalismul şi angajamentul lor faţă de cauza libertăţii. Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă ţină în siguranţă!”, a menţionat diplomatul american.

Citiți și Forțele Aeriene ale SUA au transferat drone militare MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii: ”Misiunea este complet coordonată cu Guvernul României”

Ambasadorul SUA în România a participat, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, marţi, la Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20.

În perioada ianuarie-martie 2020, Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii este gazda exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20, exerciţiu organizat şi planificat în cursul anului 2019.

Militarii americani fac parte din 52nd Expeditionary Operations Group Detachment 2, unitate care îşi îndeplineşte misiunile de informaţii, supraveghere şi cercetare de pe aeroportul Miroslawiec, Polonia, şi aparţine 52nd Fighter Wing din cadrul Bazei Aeriene Spangdahlem, cu sediul în Germania.

Statele Unite ale Americii colaborează îndeaproape cu România pentru a consolida capacităţile de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

Forțele Aeriene americane în Europa și Africa (USAFE) au anunțat încă de la 22 ianuarie ă vor desfășura în România, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, câteva avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper, tipul de dronă pe care Statele Unite au utilizat-o în operațiunea care a condus la eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

”Această misiune, care este așteptată să dureze până la începutul primăverii, a fost complet coordonată cu Guvernul României. A fost concepută astfel încât să promoveze stabilitatea şi securitatea din regiune şi să consolideze relaţiile dintre aliaţii NATO şi alți parteneri europeni”, au precizat Forțele Aeriene ale SUA.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Consolidarea securității: UE și Japonia pot începe negocierile pentru un acord privind transferul și utilizarea de date din registrul cu numele pasagerilor

Published

on

© European Union, 2015

Consiliul a adoptat o decizie de autorizare a începerii negocierilor între UE și Japonia pentru un acord privind transferul și utilizarea de date din registrul cu numele pasagerilor (PNR). Comisia va începe acum negocierile cu Japonia, pe baza directivelor de negociere adoptate de Consiliu, informează un comunicat.

„Japonia este un partener apropiat în lupta împotriva terorismului și a infracțiunilor grave. Aplicarea datelor PNR pentru a consolida securitatea, asigurând în același timp o protecție solidă a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, va permite dezvoltarea în continuare a acestui parteneriat”, a declarat Davor Božinović, viceprim-ministru și ministru de interne al Croației.

Acest acord va reglementa transferul și utilizarea datelor PNR pentru a preveni și a combate terorismul și infracțiunile transnaționale grave. Acordul va asigura pe deplin respectarea drepturilor fundamentale, în special a dreptului la protecția datelor cu caracter personal, prin stabilirea garanțiilor și a controalelor necesare prevăzute de dreptul UE.

Datele PNR sunt informații cu caracter personal furnizate de pasageri, care sunt colectate și păstrate de transportatorii aerieni. Acestea cuprind informații precum numele pasagerului, datele călătoriei, itinerariul, numărul locului, bagajele, datele de contact și mijloacele de plată.

La nivelul UE, transferul și prelucrarea datelor PNR în scopul combaterii terorismului și a infracțiunilor grave sunt reglementate de Directiva privind PNR, care a fost adoptată în 2016.

UE a semnat deja acorduri care autorizează transportatorii din UE să transfere date PNR către Statele Unite și Australia. În decembrie 2017, Consiliul a autorizat Comisia să renegocieze acordul PNR preconizat cu Canada în vederea alinierii acestuia la cerințele privind protecția datelor stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în avizul său din 26 iulie 2017. Negocierile cu Canada au fost încheiate și sunt în curs de finalizare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Sondaj: Mai mult de jumătate dintre nord-irlandezi se opun desprinderii de Marea Britanie și unificării insulei Irlanda

Published

on

© Wikipedia

52% din electoratul din Irlanda de Nord s-ar opune unificării insulei Irlanda dacă un referendum în această privință ar avea loc mâine, arată un sondaj publicat marți de cotidianul The Belfast Telegraph, citat de Reuters, potrivit Agerpres.

Astfel, pentru unificarea Irlandei s-ar pronunța doar 29% dintre alegătorii nord-irlandezi, în vreme ce 52% dintre aceștia s-ar opune unui astfel de scenariu, relevă studiul realizat de Universitatea din Liverpool și Consiliul pentru Studii Sociale și Economice britanic.

Restul de 19% dintre cei intervievaţi au răspuns că nu ştiu cum ar vota. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 2.000 de persoane în perioada 28 decembrie 2019-11 februarie 2020.

Sinn Fein, partidul naționalist irlandez prezent atât în Republica Irlanda, cât și în provincia Irlanda de Nord, și care s-a plasat pe locul al doilea, după Fianna Fail, în cadrul recentului scrutin legislativ din Irlanda, militează pentru reunificarea insulei Irlanda, după ce Republica și-a obținut independența față de Regatul Unit în 1921.

Chestiunea unificării Irlandei cu provincia britanică Irlanda de Nord a fost revitalizată odată cu ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, produsă la 31 ianuarie 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending