Connect with us

INTERNAȚIONAL

Iranul ripostează militar: A lovit cu rachete două baze din Irak unde staționează soldați americani. Donald Trump anunță că va face o declarație miercuri

Published

on

© Wikipedia

La cinci zile după eliminarea generalului Qassem Soleimani, Iranul a declanşat miercuri riposta împotriva Statelor Unite lansând rachete asupra a două baze militare din Irak unde staţionează militari americani, comentează AFP și New York.

Potrivit Pentagonului, peste 12 rachete au fost lansate din Iran împotriva bazelor Ain al-Assad şi Erbil.

Aceste raiduri, revendicate de Teheran, marchează o schimbare ce provoacă temeri legate de o escaladare regională sau chiar un război deschis, chiar dacă liderii american şi iranian au părut că doresc să calmeze imediat jocul.

Într-un mesaj pe Twitter pe un ton deosebit de calm şi liniştitor consemnat de Agerpres, preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că “evaluarea pagubelor şi a victimelor este în curs. Până în prezent, totul este bine!”.

“Voi face o declaraţie mâine (miercuri) dimineaţă”, a mai scris liderul de la Casa Albă.

La rândul său, şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a afirmat că ţara sa a efectuat şi a “terminat” în cursul nopţii represalii “proporţionale” bazate pe prevederile articolului 51 din Carta ONU și în care au fost țintite baze de unde au fost lansate atacuri armate împotriva ”cetățenilor și oficialilor noștri”.

“Nu căutăm escaladarea sau războiul”, a insistat el.

Ulterior, un avion Boeing 737 al companiei Ukraine International Airlines, având la bord 180 de pasageri şi membri ai echipajului, s-a prăbuşit miercuri la scurt timp după decolarea de pe aeroportul Imam Khomeini din Teheran, generând panică cu privire la motivul real al acestui eveniment, însă, potrivit Reuters, prăbușirea a avut loc din cauza unei defecțiuni.

Situația din Orientul Mijlociu este într-o tensiune crescândă după ce Statele Unite au desfășurat o operațiune cu dronă care a culminat cu uciderea influentului general iranian Qassem Soleimani, comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene, ca ripostă după ce ambasada americană în Irak a fost atacată. Generalul Soleimani era inclus pe lista teroriștilor a Consiliului Uniunii Europene. Alături de Soleimani a fost eliminat și Abu Mahdi al-Mohandes, şeful adjunct al unei miliţii irakiene şiite proiraniene Hashd al-Shaabi, împreună cu alţi câţiva militanţi pro-Iran.

Tensiunile au continuat la nivelul declarațiilor politice. Oficiali iranieni au promis că ţara lor va răzbuna moartea acestui general, care conducea Forţa Quds, unitate specială din corpul Gardienilor Revoluţiei însărcinată cu operaţiunile externe şi pe seama căruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numeroşi americani în regiune. În replică, preşedintele Donald Trump, care a ordonat operaţiunea în care a fost ucis Soleimani, a spus că SUA au stabilit o listă cu 52 de obiective iraniene – numărul americanilor luaţi ostatici în 1979 la ambasada americană din Teheran – care vor fi lovite în eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind şi situri cultural-istorice.

De asemenea, tensiunile s-au acutizat după ce Parlamentul irakian a cerut retragerea trupelor străine de pe teritoriul țării. Donald Trump a ameninţat cu sancţiuni împotriva Irakului şi a spus că, dacă trupelor americane li se va cere să plece, atunci guvernul irakian va trebui să-i plătească Washingtonului costurile pentru ”baza aeriană extraordinar de scumpă” din Irak.

Donald Trump a îndepărtat clar marţi orice intenţie de a părăsi Irakul, unii aliaţi occidentali ai SUA au anunţat retragerea lor parţială, alimentând temerile de a vedea tensiunile actuale sabotând lupta împotriva jihadiştilor, mai arată Agerpres.

O retragere a trupelor americane “ar fi cel mai rău lucru care i s-ar putea întâmpla Irakului”, a declarat liderul administraţiei de la Washington, insistând asupra pericolului pe care îl reprezintă în ochii săi pentru această ţară impozantul vecin iranian. “La un moment dat, vom pleca”, “dar acest moment nu a sosit”, a subliniat el.

Această luare de poziţie a fost provocate de o “eroare” a administrației americane care a trimis luni o scrisoare autorităţilor irakiene în care informa că se va retrage din Irak şi urmează să îşi repoziţioneze forţele în următoarele zile şi săptămâni. Retragerea a fost infirmată ulterior de secretarul Apărării Mark Esper, în vreme ce șeful statului major american, generalul Mark Milley, a recunoscut că scrisoarea a fost formulată greșit.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Mircea Geoană: Parteneriatul Strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administrațiile de la București sau Washington

Published

on

© NATO

Parteneriatul strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administraţiile de la Bucureşti sau de la Washington, a declarat luni secretarul general adjunct al NATO Mircea Geoană, care a salutat drept un aspect pozitiv orice formă suplimentară de colaborare între aliaţii nord-atlantici.

“Din punctul de vedere al deciziilor în planul bilateral al relaţiilor SUA-România, în calitatea mea de secretar general adjunct nu pot decât să salut orice formă suplimentară de colaborare între aliaţi, este un lucru pozitiv. Vorbind ca fost diplomat şi om politic român, într-un fel prezent la botezul şi momentul de lansare a parteneriatului strategic româno-american, spun că acesta devine în fiecare an, indiferent de administraţiile de la Bucureşti sau de la Washington, tot mai robust“, a declarat secretarul general adjunct al NATO, în cadrul unui briefing online, de la Bruxelles, cu jurnalişti români cu privire la deciziile luate de miniștrii apărării din țările NATO la reuniunea ministerială de săptămâna trecută, printre hotărârile luate numărându-se decizia înființării unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor.

Înaltul oficial aliat a făcut trimitere la “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document semnat la 8 octombrie la Washington de ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și secretarul apărării Mark Esper și care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

“Documentul semnat de secretarul apărării american şi ministrul apărării naţionale român cu privire la un plan pe următorii zece ani de zile este un document care conţine câteva linii directoare importante, deşi evident va depinde de cele două state aliate să dea concreteţe şi după aceea să dezvolte în planuri operaţionale concrete aceste elemente de colaborare între cele două state aliate”, a precizat Geoană.

El a menționat și “nivelul de sinergie între SUA şi România şi mulţi alţi europeni”, care “este unul foarte mare”. Astfel, el a arătat România nu este singurul stat care își consolidează în plan bilateral colaborarea cu SUA, vorbind despre proiectele din ultimii ani concretizate între Polonia și Statele Unite.

În acest sens, Mircea Geoană a vorbit şi despre colaborarea NATO-UE pe tema mobilităţii militare în forumuri precum Iniţiativa celor Trei Mări, din care face part şi România și Polonia.

Continue Reading

NATO

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

Published

on

© Jean Castex/ Twitter

Prim-miniștrii României și Franței au decis luni, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o și în urma căreia au semnat mai multe documente bilaterale importante, și anume o nouă foaie de parcurs pentru următorii patru ani a Parteneriatului Strategic bilateral și o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil.

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut luni consultări bilaterale cu prim-ministrul Republicii Franceze, Jean Castex, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Paris, la invitația omologului francez, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Este prima vizită oficială efectuată de un premier român în Franța, din 2016, și prima primire a unui omolog de către prim-ministrul francez, de la preluarea mandatului.

Vizita oficialului român are loc într-un context cu multiple semnificații în relaţia bilaterală, marcat de aniversarea a 140 ani de relații diplomatice dintre România și Franţa, în acest an, și în continuarea Sezonului România-Franţa, proiect cultural şi de diplomaţie publică de mare anvergură, derulat între noiembrie 2018 și iulie 2019, în ambele state.

Întrevederea celor doi șefi de guvern a constituit o ocazie excelentă pentru a dinamiza Parteneriatul Strategic bilateral, prin semnarea de către cei doi premieri a Foii de Parcurs actualizate a Parteneriatului, și pentru a relansa cooperarea bilaterală sectorială. Noua Foaie de parcurs va imprima Parteneriatului Strategic româno-francez un nou nivel de ambiție, precum și un caracter mai structurat. Textul documentului include direcții de acțiune, priorități de cooperare și mecanisme de dialog aprofundat, vizând consolidarea relațiilor româno-franceze în plan bilateral, precum şi la nivel european și internațional. Astfel, cei doi premieri au decis reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării.

De altfel, în cadrul unor întrevederi avute cu noul ambasador al Franței la București, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au evocat importanța reluării consultărilor bilaterale în formatul 2+2 la nivel ministerial (afaceri externe și apărare) între Franța și România care să permită un schimb de opinii aprofundat pe teme de securitate și apărare.

Totodată, prin acest prim contact, cei doi șefi de guvern au reliefat dorința comună de intensificare a cooperării economice, precum și de a întări coordonarea și cooperarea pe temele de actualitate ale agendei UE și internaționale, inclusiv în perspectiva viitoarei președinții franceze a Consiliului UE din semestrul I 2022.

Prim-ministrul României a salutat relația privilegiată dintre România și Franța și reluarea contactelor bilaterale la cel mai înalt nivel guvernamental. Premierul a exprimat dorința de a aprofunda cooperarea româno-franceză în toate domeniile, în baza Declarației Politice a Parteneriatului Strategic, semnată în noiembrie 2018, de către președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron.

Prim-ministrul Ludovic Orban a subliniat, de asemenea, evoluția foarte bună a schimburilor economice bilaterale și dimensiunea importantă pe care investițiile franceze o au în România. A transmis interesul și deschiderea pentru atragerea de noi investiții cu capital francez, precum și pentru diversificarea cooperării economice.

În ceea ce privește agenda europeană, prim-ministrul Ludovic Orban a reafirmat interesul României de a întări cooperarea cu Franța în avansarea obiectivelor agreate la nivel european, inclusiv în perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, de către Franța, în primul semestru 2022.

Vizita a prilejuit reafirmarea angajamentului comun al României şi Franței de a acționa împreună pentru consolidarea proiectului european, pe baza principiilor unității şi convergenței, în spiritul valorilor comune europene. Cele două țări au convenit asupra unui dialog susținut privind dosarele europene de actualitate.

Cei doi premieri au avut și un schimb de opinii cu privire la stadiul discuțiilor la nivelul UE despre Planul European de Redresare Economică și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Prim-ministrul României a subliniat importanța implementării, cât mai rapide, a tuturor mecanismelor și instrumentelor aferente Planului și viitorului buget european, mai ales în condițiile în care criza sanitară se prelungește, devenind esențială acordarea de sprijin suplimentar pentru redresarea economiilor europene.

Prim-ministrul Ludovic Orban a evidențiat, totodată, așteptarea legitimă a României pentru aderarea la spațiul Schengen, menționând îndeplinirea tuturor criteriilor și contribuția României la asigurarea securității frontierelor externe ale UE. Premierul român a arătat că, în actualul context de criză, devine tot mai importantă cooperarea strânsă între statele membre pentru asigurarea funcționării depline a spațiului de liberă circulație, ca pilon esențial al pieței interne. A solicitat sprijinul Franței pentru urgentarea unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen.

În același timp, prim-ministrul român a accentuat atuurile pe care România le deține în domeniul securității cibernetice, competențele deosebite în acest domeniu din mediul public și privat, dezvoltarea constantă și dinamismul sectorului digital. A arătat, astfel, interesul țării noastre de găzduire a viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. 

Prim-ministrul Ludovic Orban a reiterat, de asemenea, importanța deosebită pe care Guvernul României o acordă obiectivului finalizării procesului de aderare a țării noastre la OCDE, evidențiind îndeplinirea tuturor criteriilor de evaluare și așteptarea părții române referitoare la sprijinul francez pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

Prim-miniștrii român și francez au semnat, totodată, o Declarație de Intenție privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare civile.

Continue Reading

SUA

Cazul Boeing: UE primește undă verde oficial de la OMC pentru a taxa importurile americane, însă preferă o soluție negociată cu SUA

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Organismul de soluționare a litigiilor al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) a autorizat oficial UE la 26 octombrie să taxeze importurile din Statele Unite ca măsură de represalii. UE își poate crește acum taxele pe exporturile SUA în valoare de până la 4 miliarde de dolari. Decizia de astăzi urmează anunțului grupului OMC din 13 octombrie care confirmă drepturile de represalii ale UE ca reacție la subvențiile ilegale acordate producătorului american de aeronave, Boeing, informează Comisia Europeană. 

„Aprobarea formală de astăzi din partea Organismului de soluționare a litigiilor al OMC confirmă dreptul UE de a impune contramăsuri pentru subvențiile ilegale acordate producătorului american de avioane, Boeing. Comisia Europeană pregătește contramăsurile, în strânsă consultare cu statele noastre membre. După cum am precizat tot timpul, rezultatul nostru preferat este o soluționare negociată cu SUA. În acest scop, continuăm să colaborăm intens cu omologii noștri americani și sunt în contact regulat cu reprezentantul comercial al SUA Robert E. Lighthizer. În absența unui rezultat negociat, UE va fi pregătită să ia măsuri în conformitate cu hotărârea OMC”, a precizat vicepreședintele executiv pentru o economie în interesul cetățenilor și comisar pentru comerț, Valdis Dombrovskis.

În condițiile economice actuale, este în interesul reciproc al UE și al SUA să întrerupă impunerea de tarife dăunătoare care împovărează inutil sectoarele industriale și agricole de pe ambele maluri ale Atlanticului. 

UE a făcut propuneri specifice pentru a ajunge la o soluție negociată provind disputele de lungă durată legate de avioanele civile transatlantice, cea mai lungă din istoria OMC, și rămâne deschisă să colaboreze cu SUA pentru a conveni o soluționare echitabilă și echilibrată, precum și pentru formele de subvenționare viitoare în sectorul aeronavelor civile.

În timp ce negociază cu SUA, Comisia Europeană ia măsuri adecvate și implică statele membre ale UE, astfel încât să își poată folosi dreptul la represalii în cazul în care nu există nicio perspectivă de a încheia disputa cu o soluție reciproc avantajoasă. Această planificare de urgență include finalizarea listei de produse care ar fi supuse tarifelor suplimentare UE.

OMC a decretat la 13 octombrie că UE poate să majoreze tarifele în valoare de până la 4 miliarde de dolari la importurile din SUA, ca măsură de contracarare a subvențiilor ilegale acordate către producătorul american de avioane Boeing. Decizia se bazează pe concluziile anterioare ale OMC, recunoscând că subvențiile acordate Boeing de către SUA ca sunt ilegale în temeiul reglementărilor OMC.

În octombrie anul trecut, în urma unei decizii similare a OMC într-un caz paralel privind subvențiile Airbus, SUA au impus taxe ca represalii în valoare de 7,5 miliarde de dolari, afectând exporturile UE . Aceste tarife sunt încă în vigoare astăzi, în ciuda măsurilor decisive luate de Franța și Spania în iulie anul acesta de a urma Germania și Marea Britanie pentru a se asigura că respectă pe deplin o decizie anterioară a OMC privind subvențiile acordate Airbus.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

NATO8 mins ago

Mircea Geoană: Parteneriatul Strategic româno-american devine în fiecare an tot mai robust, indiferent de administrațiile de la București sau Washington

ROMÂNIA25 mins ago

”Digitalizarea rămâne prioritatea absolută a Guvernului”, mesajul secretarului general al Executivului, Antonel Tănase, la lansarea CNTD

Dacian Cioloș27 mins ago

Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, mesaj de sprijin pentru Emmanuel Macron: Comentariile lui Erdoğan față de președintele francez sunt inacceptabile

Victor Negrescu46 mins ago

Raportul privind educația digitală, prezentat de Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din PE, oferă soluții adaptate nevoilor rapide de digitalizare

ROMÂNIA47 mins ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: 4,2 miliarde de euro din bugetul multianual al UE și 1,8 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Relansare și Reziliență al României pentru reforma sistemului de sănătate

EVENIMENTE58 mins ago

Lidera opoziției din Belarus mulțumește României și lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit: În 1989, România s-a aflat în aceeași situație. A sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze

Cristian Bușoi1 hour ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din PE, a condus negocierea interinstituțională privind finanțarea adecvată a Facilității Conectarea Europei

Daniel Buda1 hour ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din PE: UE trebuie să încurajeze în continuare consumul de fructe și legume pentru cei peste 30 de milioane de elevi din statele membre

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România continuă lupta pentru ca Pachetul Mobilitate I să nu facă nedreptate transportatorilor români

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

COVID-19: Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru anunță că programul de testare extinsă a primit sprijin la nivel european: ”România va putea beneficia de teste rapide cu finanțare europeană”

Dacian Cioloș23 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending