Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut sâmbătă o discuție telefonică cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, despre importanța politicii ”ușilor deschise”, în contextul în care Ankara și-a exprimat opoziția fermă față de acceptarea Finlandei și a Suediei în Alianță.

”Suntem de acord că trebuie să se țină cont de preocupările de securitate ale tuturor aliaților și că discuțiile trebuie să continue pentru a găsi o soluție”, a precizat fostul premier al Norvegiei într-un mesaj pe Twitter.

Spoke with President @RTErdogan of our valued Ally #Turkey on the importance of #NATO’s Open Door and the membership applications by #Finland & #Sweden. We agree that the security concerns of all Allies must be taken into account and talks need to continue to find a solution.

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) May 21, 2022

Suedia și Finlanda au semnat luni și marți și au depus miercuri cererile de aderare la Alianța Nord-Atlantică, fapt ce i-a oferit Turciei prilejul de a reluat avertismentele că nu poate aviza pozitiv demersul acestor state de a se alătura NATO. 

În încercarea de a-l convinge pe Erdogan să își schimbe perspectiva, premierul britanic, Boris Johnson, a avut o convorbire cu acesta, în care ”a evidențiat amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru vecinii săi europeni și a subliniat că Finlanda și Suedia ar fi contribuții valoroase la Alianță”.

”El l-a încurajat pe președintele Erdogan să colaboreze cu omologii suedez, finlandez și ai NATO pentru a aborda orice preocupări înainte de summitul de la Madrid de luna viitoare și a declarat că Regatul Unit este pregătit să ofere sprijin”, este precizat într-un comunicat al Downing Street.

Dificil acest lucru, având în vedere că liderul de la Ankara i-a cerut premierului suedez, Magdalena Andersson, ”să pună capăt sprijinului său politic și financiar pentru organizațiile teroriste”, informează Digi24.

De cealaltă parte, președintele finlandez, Sauli Niinnisto, a subliniat că a a avut un dialog ”deschis și direct” cu omologul său turc. ”Finlanda condamnă terorismul în toate formele și manifestările sale”, a fost mesajul punctat de Niinisto, semn că această chestiune a organizațiilor teroriste a fost unul dintre argumentele evocate de Erdogan pentru a-și motiva opoziția față de aderarea Finlandei la NATO.

An open and direct phone call with President @RTErdogan. I stated that as NATO Allies Finland and Turkey will commit to each other’s security and our relationship will thus grow stronger. Finland condemns terrorism in all its forms and manifestations. Close dialogue continues.

— Sauli Niinistö (@niinisto) May 21, 2022

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Liderii țărilor membre NATO urmează să se întâlnească în luna iunie în cadrul unui summit ce va fi găzduit de Madrid, în contextul căruia este așteptată și o decizie cu privire la ”resetarea” posturii militare a Alianței prin ”un număr subtanțial mai mare de forțe” pe flancul estic, fapt impulsionat și de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

UE speră că ”opoziția unor membri” ai NATO față de aderarea celor două țări ”va putea fi depășită” până atunci, Alianța fiind pregătită să le primească cu brațele deschise. 

Președintele american Joe Biden și noul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol au recunoscut ”amenințarea” reprezentată de programul nuclear al Coreei de Nord și au făcut apel la denuclearizare în timpul unei întâlniri la Seul, informează Deutsche Welle.

”Președintele Yoon și președintele Biden își reafirmă obiectivul comun de denuclearizare completă a Peninsulei Coreene și convin să consolideze coordonarea în acest scop. Cei doi președinți împărtășesc punctul de vedere conform căruia programul nuclear al Coreei de Nord reprezintă o gravă amenințare nu numai la adresa păcii și stabilității din Peninsula Coreeană, ci și la adresa Asiei și lumii. Ambii lideri condamnă testele balistice escaladate ale Coreei de Nord din acest an, inclusiv lansările multiple de rachete balistice intercontinentale, ca fiind încălcări clare ale rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și își reafirmă angajamentul comun de a colabora cu comunitatea internațională pentru a îndemna Coreea de Nord să renunțe la armele de distrugere în masă și la programele de rachete balistice”, este menționat în declarația comună a celor doi președinți.

Președinții Biden și Yoon Suk Yeol subliniază că opțiunea dialogului ”rămâne deschisă pentru o rezolvare pașnică și diplomatică cu Coreea de Nord și o invită pe aceasta să revină la negocieri. Președintele Yoon și-a expus viziunea de a normaliza relația inter-coreeană printr-un plan îndrăzneț care vizează o peninsulă coreeană denuclearizată și prosperă, iar președintele Biden își exprimă sprijinul pentru cooperarea inter-coreeană. Ambii lideri subliniază importanța cooperării trilaterale Coreea de Sud-SUA-Japonia pentru a răspunde provocărilor Coreei de Nord, pentru a proteja securitatea și prosperitatea comună, pentru a susține valorile comune și pentru a consolida ordinea internațională bazată pe reguli”.

Un parteneriat strategic economic și tehnologic

Statele Unite și Coreea de Sud recunosc că viitorul va fi definit de ”eforturile comune menite să abordeze provocările secolului XXI”, astfel că cele două țări s-au angajat să ”aprofundeze și să extindă cooperarea în domeniul tehnologiilor critice și emergente, precum și al securității cibernetice”.

De asemenea, ambii lideri s-au angajat  ”să dezvolte, să utilizeze și să avanseze tehnologiile în conformitate cu principiile democratice și valorile universale comune”.

”Președintele Yoon și președintele Biden recunosc importanța aprofundării cooperării în domeniul securității economice și energetice, care sunt esențiale pentru a ne proteja prosperitatea, securitatea comună și interesele colective. Pentru a sprijini aceste inițiative, cei doi președinți vor recomanda Consiliilor de Securitate Națională să lanseze un dialog privind securitatea economică, menit să alinieze abordările birocratice și politice dintre cele două guverne. Recunoscând pe deplin faptul că oamenii de știință, cercetătorii și inginerii din Coreea de Nord și din SUA se numără printre cei mai inovatori din lume, cei doi președinți convin să valorifice acest avantaj comparativ pentru a consolida cooperarea publică și privată în vederea protejării și promovării tehnologiilor critice și emergente, inclusiv a semiconductorilor de vârf, a bateriilor ecologice pentru vehicule electrice, a inteligenței artificiale, a tehnologiei cuantice, a biotehnologiei, a bioproducției și a roboticii autonome”, mai este menționat în documentul mai sus amintit.

Cei doi lideri au convenit, de asemenea, ”să consolideze parteneriatele în domenii precum lanțul de aprovizionare în sectorul apărării, dezvoltarea și fabricarea în comun, inclusiv începerea discuțiilor privind un acord de achiziție reciprocă în domeniul apărării”.

Mai mult, SUA și Coreea de Sud ”vor depune eforturi pentru a consolida colaborarea comună în ceea ce privește securizarea lanțurilor de aprovizionare cu energie care includ combustibili fosili, precum și uraniu îmbogățit, recunoscând că o adevărată securitate energetică înseamnă implementarea rapidă a tehnologiei energetice curate și eforturi pentru a ne reduce dependența de combustibilii fosili”.

”Cei doi lideri se angajează să intensifice colaborarea în domeniul energiei nucleare și să accelereze dezvoltarea și desfășurarea la nivel mondial a reactoarelor avansate și a reactoarelor modulare de mici dimensiuni prin utilizarea în comun a instrumentelor de promovare a exporturilor și de consolidare a capacităților și prin crearea unui lanț de aprovizionare nucleară mai rezistent. Cei doi președinți reafirmă faptul că ambele țări se vor angaja în cooperarea nucleară civilă globală în conformitate cu cele mai înalte standarde de neproliferare nucleară, inclusiv cu Protocolul adițional al AIEA ca standard atât pentru garanțiile internaționale, cât și pentru acordurile de aprovizionare nucleară. Recunoscând obiectivele comune de aprofundare a legăturilor strategice, respectând în același timp investițiile intelectuale ale fiecărei țări, ambii lideri se angajează să utilizeze instrumente precum Memorandumul de înțelegere dintre Coreea de Sud și SUA privind transferul de tehnologie nucleară și cooperarea în materie de exporturi pentru a oferi o bază solidă pentru o cooperare consolidată pe piețele nucleare din SUA, Coreea de Sud și de peste mări și Comisia bilaterală la nivel înalt, pentru a continua cooperarea pentru gestionarea combustibilului uzat, promovarea exporturilor nucleare, asigurarea aprovizionării cu combustibil și securitatea nucleară”, este precizat în declarația comună.

Coreea de Sud este prima etapă a turneului lui Biden în Asia, care ar trebui să includă și o oprire în Japonia, unde i se va alătura și secretarul de stat american, Antony Blinken. 

Liderul de la Casa Albă va prezenta luni noul Cadru economic indo-pacific pentru prosperitate, o inițiativă americană pentru comerțul regional. Acesta este menit să stabilească standarde privind forța de muncă, lanțurile de aprovizionare și mediul înconjurător.

Cu toate acestea, turneul său este văzut ca un mesaj subliminal de contracarare a Chinei, în ciuda încercărilor oficialilor de la Washington de a minimiza acest lucru.

Canada a anunțat vineri că va interzice comerțul cu bunuri de lux rusești și a adăugat alte 14 persoane, printre care oligarhi, pe lista persoanelor vizate de măsuri punitive ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

Interdicția urmează linia măsurilor adoptate de aliații Canadei, precum Statele Unite și Uniunea Europeană și ”va contribui la atenuarea posibilității ca oligarhii ruși să  eludeze restricţiile de pe alte pieţe cu bunuri de lux”, arată guvernul canadian într-un comunicat.

Interdicţia vizează atât exportul de bunuri de lux în Rusia, cât şi importul din această ţară.

Pachetul de sancțiuni, care acoperă bunuri a căror valoare se ridica în 2021 la 75,7 milioane de dolari, include o interdicție pentru anumite bunuri de lux din Rusia, inclusiv caviar, diamante și vodcă. Canada interzice, de asemenea, produsele care ar putea fi utilizate în producția și fabricarea de arme de către Rusia, potrivit The Guardian.

Citiți și:

Canada sancționează ”58 de persoane și entități ruse”, între care miniștrii apărării și justiției, ca răspuns la ”atacul militar iresponsabil şi periculos al Rusiei” împotriva Ucrainei

Canada va interzice toate importurile de țiței din Rusia. Justin Trudeau: Vladimir Putin a făcut „o mare greșeală”

Vineri, ministrul canadian de externe, Melanie Joly, s-a declarat îngrijorată de începerea unei noi ”etape a războiului” care pune în pericol securitatea alimentară în lume.

Anterior, aceasta a exprimat deschiderea țării sale de a trimite nave, dar și experți,  pentru a facilita exportul de cereale ucrainene către destinațiile din întreaga lume.

”Suntem dispuși să trimitem nave container pentru a ne asigura că cerealele pot fi trimise în Egipt, Liban și în multe alte țări. Și aceasta este dintre discuțiile pe care le-am purtat intensiv în UE… în special cu România”, a mai anunțat Joly.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a subliniat deja necesitatea unui efort internațional mai larg pentru a mobiliza sprijinul cât mai multor state pentru crearea unui coridor, inclusiv maritim, de transport al produselor ucrainene, mai ales cereale, spre terțe destinații, implicând și rutele prin România și portul Constanța, aspect abordat de oficialul român și în cadrul întrevederii cu secretarul de stat american, Antony Blinken, facilitată de reuniunea șefilor diplomației din cadrul NATO, găzduită de Berlin. 

Comisia Europeană a prezentat deja un set de acțiuni menite să ajute Ucraina să își exporte produsele agricole. În urma invadării Ucrainei de către Rusia și a blocadei porturilor ucrainene, cerealele și alte produse agricole ucrainene nu mai pot ajunge la destinație. 

Situația amenință securitatea alimentară mondială și se prefigurează o nevoie urgentă de a stabili rute logistice alternative care să utilizeze toate modurile de transport relevante.