Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Iratxe Garcia, prima femeie din Spania aleasă președinte al social-democraților europeni din Parlamentul European: ”Nu mai putem accepta ce s-a întâmplat în trecut, cu trei instituţii conduse de PPE”

Published

on

© S&D Group/ Twitter

Eurodeputatul spaniol Iratxe Garcia a fost aleasă marţi la conducerea grupului social-democraţilor din Parlamentul European, unde a declarat că vrea să construiască “o nouă alianţă de forţe progresiste”.

Membru al Parlamentului European de 20 de ani, realeasă la sfârşitul lunii mai, Iratxe Garcia, de formaţie lucrător social, în vârstă de 44 de ani şi originară din Ţara Bascilor, îi succede lui Udo Bullmann (63 de ani) la şefia Grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), după ce acesta s-a retras din funcție.

Retragerea lui Bullmann și propulsarea lui García în fruntea Grupului S&D este legată de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European, acolo unde delegația spaniolă a PSOE, partidul premierului Pedro Sanchez, va fi cea mai numeroasă, cu 20 de eurodeputați, urmată de social-democrații italieni (19 mandate) și cei germani (16). Grupul S&D rămâne al doilea cel mai mare grup din PE, cu 152 de mandate, cu 27 mai puține decât cele ale grupului PPE (179).

Trebuie să fim reprezentaţi în instituţiile europene, pentru că nu putem accepta ce s-a întâmplat în trecut, cu trei instituţii în mâinile PPE”, a declarat Iratxe Garcia în faţa presei, potrivit AFP, citat de Agerpres.

În prezent, toate cele trei instituții de top din UE – Comisia, Parlamentul și Consiliul European – sunt conduse de lideri din partea popularilor europeni, însă situația nu va arăta la fel în condițiile noii majorități politice din Europa.

Dincolo de faptul că PPE și S&D nu mai pot forma o majoritate bipartizană, mai mulți lideri europeni în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, care a investit mult capital politic în crearea grupului Renew Europe, nu sunt de acord ca Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, să fie numit în fruntea executivului de la Bruxelles, criticând deopotrivă procedura Spitzenkandidaten și lipsa de experiență la nivel înalt a lui Weber, care nu a deținut nicio funcție guvernamentală.

Socialiştii pledează pentru olandezul Frans Timmermans, despre care Iratxe Garcia a spus că este “cel mai bun candidat”.

Vrem să pregătim o nouă alianţă cu forţele pro-europene şi progresiste şi vom încerca să avem o majoritate“, a spus Iratxe Garcia, conform sursei citate.

Subiectul numirilor în fruntea instituțiilor europene – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Înaltul Reprezentant – va fi pe agenda discuţiilor la viitorul Consiliu European din 20-21 iunie. Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni începând cu data de 2 iulie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi, după întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Donald Trump: Președintele României a reușit să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE

Published

on

Klaus Iohannis a reușit în acești cinci ani de mandat să țină România acolo unde îi este locul, ca parteneră a marilor democrații consolidate, reușind să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE, a menționat europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe pagina sa de Facebook, în urma vizitei pe care președintele României a întreprins-o la Washington, unde s-a întâlnit cu liderul american Donald Trump, fiind cea de-a doua vizită a șeful statului român în SUA în mai puțin de doi ani, lucru ce reprezintă o premieră în România.

”A doua întâlnire, în acest mandat, dintre președintele Iohannis și președintele Trump este un semnal puternic de apreciere și încredere față de România și față de Klaus Iohannis. Vizita de ieri a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Casa Albă precum și semnarea Declarației Comune a celor doi președinți dovedesc faptul că relațiile dintre SUA și România au evoluat pozitiv, ajungând acum la cel mai înalt nivel”, a precizat eurodeputatul român.

Cristian Bușoi a subliniat că ”cea mai bună garanție de securitate nu poate fi oferită de altcineva decât de SUA”, exprimându-și speranța ca ”relațiile economice să evolueze din ce în ce mai mult, ca investițiile americane să pătrundă în număr cât mai mare pe teritoriul României”.

”Țara noastră a ajuns în acest moment la cel mai înalt nivel de siguranță din istorie, fiind în alianța Nord Atlantică și având un parteneriat strategic cu SUA”, a completat europarlamentarul român.

”Putem afirma că succesul președintelui este succesul tuturor românilor care în toți acești ani au stat alături de șeful statului în lupta pentru păstrarea țării pe direcția pro-vest, pentru apărarea angajamentelor pe care ni le-am luat față de partenerii externi, fie că vorbim de cei americani, fie că vorbim de cei europeni”, a mai spus eurodeputatul Cristian Bușoi.

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat la 20 august a doua vizită de lucru la Washignton, unde a avut o întrevedere în Biroul Oval al Casei Albe cu liderul american Donald Trump, după ce în luna iunie a anului 2017 șeful statului român a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump după ce a preluat, în ianuarie 2017, mandatul de președinte al Statelor Unite.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI. 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Impactul globalizării asupra ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Parlamentul European: Contruirea unei Europe sociale rămâne o prioritate

Published

on

© European Commission

Globalizarea creează locuri de muncă, dar poate duce și la pierderea acestora. Printre prioritățile UE se numără gestionarea globalizării în așa fel încât Uniunea să profite de aceasta cât mai mult, dar și construirea unei Europe sociale, care să ajute lucrătorii care își pierd locul de muncă să se reintegreze pe piața muncii.

Într-un articol economic al Parlamentului European este explicat faptul că locurile de muncă din Europa sunt create cu ajutorul globalizării. 

Numărul de locuri de muncă susținute direct sau indirect de exporturile UE este în creștere. Acesta a crescut de la 21,7 milioane în 2000 la 36 de milioane în 2017. Fiecare miliard de euro provenit din exporturile UE susține în medie 13.000 de locuri de muncă.

Totodată, globalizarea are și un efect negativ asupra ocupării forței de muncă, și anume concurența între companii: ”Globalizarea creează mai multă concurență între companii, lucru care poate duce la închiderea companiilor, transferul acestora către alte țări și pierderea locurilor de muncă”, se mai arată în mesajul Parlamentului European.

Cele mai vulnerabile sectoare UE sunt cele caracterizare de locuri de muncă necalificată, precum sectorul textilelor, al încălțămintei, al prelucrării pielii și metalelor de bază și industria de prelucrare. Aceasta din urmă este cea mai expusă la transferul către alte țări, datorită concurenței provenite din regiunile cu salarii mici.

Deși transferul către alte regiuni reprezintă un element central al dezbaterii privind globalizarea, datele arată că valoarea pierderilor de locuri de muncă provocate de acesta este în continuă scădere.

Tendințele se schimbă și acum acest transfer are loc mai mult în țările est-europene decât în statele membre vestice. Țările de destinație sunt în Africa de Nord și Asia.

În timp ce rezultatele generale ale liberalizării comerțului internațional sunt pozitive, unele sectoare sunt afectate grav, iar durata perioadei de ajustare necesare lucrătorilor pentru relocarea în alte sectoare poate submina beneficiile inițiale.

Pentru a reduce impactul negativ al globalizării și pentru a reduce șomajul, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) în 2006. Scopul acestuia este de a oferi susținere muncitorilor disponibilizați din cauza globalizării.

Acest fond de solidaritate de urgență cofinanțează până la 60% din politicile din domeniul ocupării forței de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate de FEG implică educație și formare profesională, consultanță în carieră, ajutor în căutarea unui loc de muncă, îndrumare și crearea de afaceri.

În 2009, fondul a fost extins pentru a acoperi pierderile de locuri de muncă rezultate în urma unor modificări structurale majore declanșate de criza economică și financiară. Fondul poate fi utilizat când peste 500 de lucrători au fost concediați de o singură companie și furnizorii acesteia sau când un număr mare de lucrători își pierd locul de muncă într-un anumit sector dintr-una sau mai multe regiuni învecinate.

Din 2007, FEG a cheltuit 630 de milioane de euro pentru a ajuta aproximativ 150.000 de lucrători concediați și 3.369 de tineri.

De exemplu, din acest fond s-au cheltuit 3,35 milioane de euro pentru a ajuta foștii angajați ai centrelor de telefonie în Italia6,4 milioane de euro pentru lucrătorii disponibilizați de supermarketuri în Grecia și 2,6 milioane de euro pentru 821 de lucrători disponibilizați de Nokia în Finlanda.

Parlamentul European a solicitat o reformă pentru îmbunătățirea FEG în ianuarie 2019.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Angajații Parlamentului European se plâng de creșterea prețurilor la cantina instituției. Prețurile unor feluri de mâncare au fost majorate cu 25% sau mai mult

Published

on

Angajații Parlamentului European sunt furioși din cauza creșterii prețurilor din cantina instituției europene, despre care aceștia spun că au lăsat cel mai democratic organism al Uniunii Europene cu cel mai puțin democratic meniu, informează Politico Europe, citat de Adevărul.ro.

Creșterile, operate în ultimele zile, în perioada în care europarlamentarii și staff-ul Parlamentului European se află în vacanță sau își continuă activitatea în afara Bruxelles-ului, au dus la majorarea prețurile unor mâncăruri cu 25% şi chiar mai mult şi au determinat uniunile de angajaţi să formuleze o plângere oficială.

O garnitură de cartofi prăjiţi, care înainte costa 2 euro, potrivit angajaţilor, acum costă 2,50 de euro, o creştere de 25%, în timp ce preţul supei zilei a crescut de la 80 de eurocenţi la 1 euro, tot cu 25%. 

Creşterile includ TVA-ul belgian, care înainte nu era inclus, precum şi măriri de preţuri care au coincis cu noi contracte încheiate cu furnizorin privaţi, care au intrat în vigoare pe 5 august.

O purtătoare de cuvânt a Parlamentului European a declarat că schimbările, inclusiv noul TVA din Bruxelles și planul de a încheia noi contracte cu noi furnizori, le-au fost comunicate europarlamentarilor și personalului atât înainte, cât și după licitația care a avut loc în luna decembrie a anului trecut.

Angajații Legislativului european s-au plâns că prețurile mari, care coincid cu contractele încheiate cu noii furnizori, nu au fost niciodată anunțate în avans.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending