Connect with us

NEWS

Irlanda, Letonia, Ungaria, Lituania și C.E. către europarlamentarul Victor Negrescu: ”Susținem fără rezerve aderarea României la Schengen!”

Published

on

Irlanda, Lituania, Ungaria, Letonia – deținătoarea Președinției Consiliului UE – dar și Comisia Europeană în ansamblul său au transmis europarlamentarului PSD Victor Negrescu faptul că susțin fără rezerve aderarea României la spațiul Schengen, se arată într-un comunicat oficial remis CaleaEuropeana.ro.

Pozițiile de sprijin pentru România din partea acestor state au venit în urma unui apel pe care eurodeputatul Victor Negrescu l-a trimis tuturor miniștrilor de interne şi de justiţie din Uniunea Europeană, acesta solicitând respectarea normelor din prezentul acord european și susținerea accederii României la spațiul Schengen.

negrescu_pes1

Letonia, actuala deținătoare a Președinției rotative a UE, a subliniat că va continua eforturile în fruntea Consiliului UE pentru a ajunge la un acord privind extinderea spațiului Schengen, prin integrarea României.

„Aș vrea să evidențiez că Letonia a susținut întotdeauna pe deplin accederea României la Schengen, încă de când Consiliul a emis concluziile cu privire la conformitatea României cu condițiile formale necesare pentru intrarea în Schengen. Recunoaștem, de asemenea, că nu există nicio legătură legală între extinderea Schengen și Mecanismul de Cooperare și Verificare, folosit de unele state membre drept argument pentru a bloca accesul României la spațiul de liberă circulație”, se arată în răspunsul ministrului de Interne leton Rihards Kozlovskis.

Și Ungaria a arătat, în răspunsul oficial către Victor Negrescu, că România „a îndeplinit complet” cerințele pentru aderarea la spațiul Schengen.

„Ungaria a contribuit la poziția – și o va face și în cadrul discuțiilor viitoare – că România a îndeplinit complet cerințele accederii la Schengen. […] Așa cum ați subliniat și în scrisoarea dumneavoastră, problema aderării României nu este exclusiv profesională, ci mai degrabă politică. Subliniez că Ungaria sprijină orice fel de inițiative – atât la nivel profesional, cât și la nivel politic – menite să pună capăt actualei situații precare prin oferirea unui scenariu clar pentru aderarea rapidă a României la spațiul Schengen”, i-a transmis Károly Kontrát, ministrul adjunct de Interne al Ungariei, europarlamentarului român.

Din partea Irlandei, ministrul Justiției a afirmat că, în timpul deținerii președinției rotative a UE, Irlanda a făcut toate eforturile pentru „a depăși blocajul” privind Schengen la momentul respectiv, în anul 2013.

„Sunt conștientă că România a îndeplinit cerințele tehnice pentru aderarea la Spațiul Schengen și că nu există nicio legătură juridică între acest lucru și Mecanismul de Cooperare și Verificare. Prin urmare, înțeleg frustrarea României dată de lunga întârziere în ceea ce privește asigurarea aderării”, a afirmat Frances Fitzgerald, ministrul Justiției și Egalității din Irlanda.

Nu în ultimul rând, și Lituania l-a asigurat pe europarlamentarul Victor Negrescu de sprijinul deplin pentru accederea României la spațiul de liberă circulație.

„Vă asigur că Lituania continuă să sprijine aderarea României la spațiul Schengen. […] Lituania este gata să sprijine o decizie a Consiliului care să stabilească un cadru de timp pentru o ridicare în două etape a controalelor la frontiere pentru România și Bulgaria, imediat cum o astfel de propunere este supusă adoptării în cadrul Consiliului”, se arată în răspunsul vice-ministrului lituanian al afacerilor interne, Elvinas Jankevičius.

Tot în cadrul unui răspuns oficial către Victor Negrescu, în luna februarie 2015, Comisia Europeană a subliniat că sprijină deplin accederea României în Schengen încă din iunie 2011, când Consiliul European a concluzionat că România îndeplinește toate condițiile bazate pe criterii obiective. Răspunsul Comisiei Europene a fost trimis în numele președintelui Jean-Claude Juncker de către comisarul european privind Migrația și Afacerile Interne, Dimitris Avramopoulos.

Pe data de 9 mai 2015, de Ziua Europei, organizația PES activists România, coordonată de Victor Negrescu, a demarat campania „România cere Schengen!”.

Răspunsurile primite de eurodeputatul Victor Negrescu:

1. Comisia Europeană:

Raspuns CE Schengen (1)

Raspuns CE Schengen (2)

2. Răspuns din partea Letoniei:

Raspuns Letonia Schengen

3. Raspuns Ungaria Schengen

4. Raspuns Lituania Schengen

5. Răspuns Irlanda Schengen:

”Mr. Victor Negrescu

victor.negrescu@europarl.europa.eu

Dear Mr. Negrescu

Thank  you  for your email of 4 March 2015 regarding the issue of Romania’s accession to the Schengen acquis.

The  Minister  for  Foreign Affairs and Trade is the Irish lead Minister of the  Cooperation  and  Verification  Mechanism  process, and he has kept me informed  of  developments.

I  am  pleased  to  note  that  the  European Commission has reported good progress by Romania in recent times.

I  am aware that Romania has met the technical requirements for joining the Schengen  area  and  that  there  is  no  legal  link  between this and the Cooperation  and  Verification Mechanism.  I therefore understand Romania’s frustration at the long delay in securing its accession.

You  may  be  aware that Ireland placed the Schengen accession issue on the JHA  Council  agenda  during  our  EU  Presidency in 2013 and we made every effort  to break the deadlock at that time. Unfortunately these efforts didnot yield the result that you desire.

Given  our  own  decision  not to join the Schengen area I am sure you will appreciate  that  it  has not been feasible for Ireland to take any side in the debate.

I wish you well in your endeavours in this regard.

Yours sincerely,

_________________

Frances Fitzgerald T.D.

Minister for Justice and Equality

14  April, 2015”

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Campania PES Activists ”România cere Schengen”. Cine a semnat petiția | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU Antonio Guterres avertizează: Furtuna COVID-19 soseşte acum în teatrele de conflict. Ceea ce este mai rău abia urmează

Published

on

© United Nations/ Facebook

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres a atras vineri atenția că ”ceea ce este mai rău abia urmează” în zonele de conflict, reiterând apelul la încetarea focului în lume pentru a ajuta la limitarea răspândirii noului virus, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Există o şansă pentru pace, dar suntem departe de asta. Nevoia este urgentă. Furtuna COVID-19 soseşte acum în teatrele de conflict”, a completat acesta, prezentând un raport asupra progreselor obţinute de la apelul său lansat în 23 martie.

”Virusul a arătat cât de rapid poate să traverseze frontierele, să devasteze ţări şi să bulverseze vieţi. Ceea ce este mai rău abia urmează”, a subliniat şeful ONU.

Secretarul general al Națiunilor Unite a mai spus că ”un număr substanţial de părţi în conflict” şi-au exprimat acordul pentru o oprire a ostilităţilor, în special în ”Camerun, Republica Centrafricană, Columbia, Libia, Myanmar, Filipine, Sudanul de Sud, Sudan, Siria, Ucraina şi Yemen”.

Cu toate acestea, Antonio Guterres semnalează că există ”o imensă prăpastie rămâne între declaraţii şi acţiuni – transformarea cuvintelor în pace pe teren şi în vieţile oamenilor”.

”Pentru a face să tacă armele, trebuie să ne ridicăm vocile pentru pace”, a spus secretarul general al ONU.

Adunarea Generală a ONU a fost joi prima din cadrul Organizaţiei care a întrerupt tăcerea, adoptând prin consens o rezoluţie invitând la o ”cooperare internaţională” şi la ”multilateralism” pentru a înfrunta în mod unit pandemia şi nu dispersat.

Continue Reading

NEWS

Banca Mondială, pregătită să vină în sprijinul României în lupta sa împotriva COVID-19. România accesează 400 milioane de euro pentru combaterea impactului socio-economic al pandemiei de Coronavirus

Published

on

© World Bank Romania/ Facebook

Guvernul României a accesat linia de asistență financiară pre-aprobată în valore de 400 de milioane de euro, acordată de Banca Mondială, pentru a contribui la prevenirea răspândirii pandemiei de coroanvirus și la punerea în aplicare a unor măsuri în acest scop, a anunțat vineri banca printr-un comunicat.

Această finanțare sprijină o serie de intervenții menite să ducă la consolidarea serviciilor de intervenție și a celor medicale, la minimizarea pierderilor pentru sectoarele public și privat, precum și la protejarea vieții cetățenilor și a calității traiului în general.

Banca Mondială este pregătită să vină în sprijinul României în lupta sa împotriva pandemiei de COVID-19 și a efectelor acesteia asupra oamenilor, prin acordarea unui ajutor financiar rapid, precum și printr-o implicare pe termen lung,” a declarat Tatiana Proskuryakova, Directorul de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria. ”Ȋn funcţie de evoluţia situaţiei, vom continua să sprijinim România pentru a putea depăși această criză”, a completat aceasta.

România a beneficiat de această asistență financiară preaprobată (Catastrophe Deferred Drawdown Option – CAT-DDO), pe care Guvernul României a negociat-o cu Banca Mondială în luna iunie 2018.

Obiectivul acestui program este acela de a consolida cadrul instituțional și juridic din România pentru a putea gestiona eficient impactul fizic, social și fiscal în caz de situație medicală de urgență, în cazul unui dezastru natural sau al schimbărilor climatice. În plus față de sprijinul acordat Guvernului pentru dezvoltarea unor politici publice de importanță critică menite să consolideze reziliența, această facilitate acordă Guvernului posibilitatea de a accesa finanțare în termen de 48 de ore, pentru a putea reacționa în timp util în fața unui dezastru natural sau a unei urgențe de natură medicală.

În același timp, Biroul Băncii Mondiale din România lucrează acum la restructurarea portofoliului existent, în special în domeniul sănătății, pentru a-și valorifica o parte din fondurile existente în vederea finanțării achiziției unor echipamente necesare în contextul crizei actuale, precum și în domeniile afectate de criză dincolo de sectorul sănătății. Acest gen de asistență implică și furnizarea de asistenţă tehnică pentru diminuarea impactului economic pe care il va avea o posibila criză.

Grupul Băncii Mondiale pune la dispoziție un pachet de finanțare cu aprobare rapidă în valoare de 14 miliarde de dolari pentru a consolida răspunsul la efectele pandemiei de COVID-19 în țările aflate în curs de dezvoltare și pentru a reduce perioada de recuperare a acestora. Reacția rapidă include finanțare, consiliere în materie de politici publice și asistență tehnică pentru a ajuta țările să facă față impactului generat de această pandemie în domeniul medical și economic.

IFC oferă o finanţare de 8 miliarde de dolari pentru a ajuta societățile private afectate de pandemie și pentru a contribui la păstrarea locurilor de muncă. IBRD şi IDA pun la dispoziție o primă tranșă de 6 miliarde USD pentru a susține intervenția în domeniul asistenței medicale.

În cazul în care sunt țări care vor avea nevoie de un sprijin mai semnificativ, Grupul Băncii Mondiale va acorda 160 miliarde de dolari în următoarele 15 luni pentru a contribui la protejarea celor sărăci și vulnerabili, pentru a sprijini mediul de afaceri și procesul de recuperare economică.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Coronavirus: Banca Mondială, pregătită să aloce 160 de miliarde de dolari în următoarele 15 luni pentru a ajuta sanitar și economic. Cel mai mare beneficiar al primei etape de asistență va fi India

Published

on

© World Bank/ Twitter

Banca Mondială a ajunțat joi că este pregătită să aloce 160 de miliarde de dolari în următoarele 15 luni pentru a ajuta statele să reacționeze la consecințele sanitare imediate ale pandemiei de coronavirus și să sprijine redresarea economică, anunță AFP, citat de Agerpres.

Consiliul de administraţie al BM a aprobat joi ”un prim set de operaţiuni de ajutoare de urgenţă pentru ţările în curs de dezvoltare din întreaga lume”, se arată într-un comunicat în care este menţionat un ”prim set de proiecte, în valoare de 1.9 miliarde de dolari” destinat unui număr de 25 de ţări.

India va fi cel mai mare beneficiar al primei etape de asistenţă, cu o facilitate de 1 miliard de dolari, urmată de Pakistan, cu 200 milioane de dolari, şi Afganistan cu puţin peste 100 milioane de dolari. În afara acestor trei state, Banca Mondială va oferi ajutor ţărilor de pe aproape toate continentele.

”În cadrul acestei proceduri accelerate, este în curs de pregătire sprijin pentru un alt grup de 40 de ţări”, a declarat preşedintele instituţiei David Malpass în timpul unei conferinţe telefonice, precizând că se urmăreşte ”remedierea consecinţelor imediate asupra sănătăţii” ale pandemiei.

”Avem deja operaţiuni de răspuns în domeniul sănătăţii în peste 65 de ţări”, a precizat acesta.

În același timp, Corporația Financiară Internațională (IFC) din cadrul Băncii Mondiale, destinată sectorului privat, oferă o finanțare de 8 miliarde de dolari ”pentru a ajuta companiile private afectate de pandemie și pentru a păstra locurile de muncă”.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, avertiza la 25 martie că pandemia de coronavirus ”amenință întreaga omenire, prin urmare întreaga omenire trebuie să riposteze. Răspunsurile individuale ale țărilor nu vor fi suficiente. Trebuie să oferim ajutor persoanelor celor mai vulnerabile, milioane și milioane care nu se pot proteja singure.Un astfel de demers ține de solidaritatea umană. De asemenea, este crucial pentru combaterea virusului. Acesta este momentul în care trebuie să facem un pas înainte spre cei vulnerabili”.

Astfel, acesta a lansat un plan global privind răspunsul umanitar coordonat, care va dura până în luna decembrie, pentru combaterea pandemiei de coronavirus în unele dintre cele mai vulnerabile țări ale lumii, în efortul de a proteja milioane de oameni și de a opri răspândirea necontrolată a virusului pe glob.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending