Connect with us

U.E.

Irlanda primește portofoliul comerțului în Comisia von der Leyen, crucial din punct de vedere politic și economic în contextul relațiilor dintre UE și Regatul Unit post-Brexit

Published

on

© European Commission

Ursula von der Leyen, care se va instala de facto în fruntea Comisiei Europene la 1 noiembrie, l-a descris pe Hogan drept un „negociator dur și corect”.

,,Îl cunosc pe Phil Hogan drept un negociator excelent, foarte corect, care a gestionat portofoliul agriculturii într-un mod excepțional și mă aștept la același lucru de la el în calitate de comisar pentru comerț”, a declarat în cadrul conferinței de presă, de marți, în care a anunțat structura și portofoliile noii Comisii. 

În ceea ce privește retragerea Regatului Unit, von der Leyen a declarat că „ne aflăm încă într-un proces dificil, cu un Brexit pe care nu l-am dorit niciodată”, însă UE este nevoită să respecte ,,deciziile luate de prietenii noștri britanici”. Daca Brexitul va avea loc, a precizat noua șefă a Comisiei Europene, ,,nu este sfârșitul a ceva, ci începutul relației noastre viitoare”.

Von der Leyen a mai precizat că Phil Hogan ,,va fi un negociator foarte echitabil, dar hotărât, iar în ceea ce privește prietenii noștri din Marea Britanie, este foarte important să avem un acord comercial foarte bun – cred că va determina relațiile bune pe care vrem să le avem în viitor”, a adăugat Ursula von der Leyen.

Numirea lui Hogan în această poziție ar putea fi un bonus pentru Irlanda, oficialul european fiind foarte apropiat de premierul Leo Varadkar, care este și colegul său de partid în formațiunea Fine Gael. La câteva minute după anunț, premierul irlandez a scris pe Twitter:

„Numirea lui Phil Hogan în funcția de comisar pentru comerț din partea UE este o evoluție foarte pozitivă pentru Irlanda. Am căutat să obținem o poziție relevantă din punct de vedere economic în noua Comisie Europeană și sunt foarte mulțumit că ne-am asigurat-o”, a spus Varadkar, care a clarificat că Hogan ,,va lucra pentru Europa în ansamblu, dar este un avantaj cert să ai un irlandez responsabil de acest portofoliu crucial în următorii cinci ani. Își va asuma rolul de conducere a discuțiilor post-Brexit între UE și Marea Britanie privind un acord comercial,  precum și cu Mercosur și în relațiile comerciale cu India, SUA și China”.

Leo Varadkar  a mai spus despre actualul comisar european că „Phil a făcut o treabă excelentă în agricultură și în dezvoltarea rurală. El este respectat peste tot la Bruxelles și în întreaga UE datorită faptului că este un negociator calificat și un om care construiește alianțe. El s-a dovedit a fi foarte vehement cu privire la Brexit și sunt sigur că va continua să fie așa în noul său rol.”

Într-o conferință de presă comună, de luni, Varadkar l-a avertizat pe Boris Johnson că va avea o sarcină ,,herculeană” în negocierile privind viitoarele relații cu UE, însă Irlanda va fi cel mai apropiat prieten și aliat al Regatului Unit în negocierile comerciale, ,,o Atenă” pentru britanici, un joc de cuvinte care trimite la un episod din mitologia greacă, în care Atena, zeița Înțelepciunii, îl împiedică pe Hercule orbit de furie să-și ucidă părintele adoptiv.

De asemenea, premierul Irlandei i-a punctat omologului britanic că eliminarea controversatului mecanism de backstop din Acordul de retragere a Regatului Unit din UE, fără ca acesta să fie înlocuit cu aranjamente alternative convenite de ambele părți, va fi sinonimă cu un Brexit fără acord. Pentru Irlanda, menținerea acestui mecanism, care ar garanta nerevenirea la controale vamale la frontiera cu provincia Irlanda de Nord, este esențial nu doar din perspectiva respectării dreptului de circulație a bunurilor, ci, mai ales, din perspectiva menținerii Acordului din Vinerea Mare, care consfințește încheierea procesului de pace între guvernele irlandeze și cel britanic după ani de tensiuni în această zonă. 

Cunoscut în Irlanda drept ,,Big Phil”, Hogan este un susținător puternic al implementării mecanismului de backstop și un critic ferm al modului în care guvernul de la Londra a gestionat dosarul Brexit până în momentul de față, numind abordarea fostului premier Theresa May ,,complet cretină” și cerând ca Regatul Unit să-și reconsidere punctele sensibile, așa-numitele ,,linii roșii”, și să regândească strategia privind mecanismul de backstop. Nici actualul premier britanic nu a scăpat de comentariile acide ale comisarului Hogan, care a spus despre Johnson că ,,este un prim-ministru neales”, care ,,se joacă” cu procesul de pace din Irlanda de Nord, relatează The Irish Times.

Publicația irlandeză l-a descris pe Hogan drept ,,o figură politică uneori caustică”, dar și ,,un strateg abil și viclean”, care va continua să susțină abordarea UE în raport cu Regatul Unit și să acorde prioritate problemei spinoase a mecanismului de backstop.

De altfel, potrivit declarațiilor făcute de oficialul european către Irish Times, el a reiterat insistența UE de a nu face niciun pas înainte, cu  sau fără acord, înainte ca Regatul Unit să accepte obligațiile din Acordul de retragere privind drepturile cetățenilor, factura pentru Brexit și mecanismul de backstop: „Procedura de divorț trebuie finalizată mai întâi și apoi făcuți pași spre viitoarea relație, care ar include un acord de liber schimb”.

El a avertizat, de asemenea, că un Brexit dur va crea o „atmosferă neplăcută” în relație cu UE și va avea „consecințe grave” pentru șansele Regatului Unit de a încheia un acord comercial favorabil cu blocul european.

În orice caz, ,,Big Phil” va avea sarcina de a forma o echipă pentru negocierea viitoarei relații comerciale dintre UE și Marea Britanie, imediat după ce retragerea se va fi petrecut și lucrurile se vor fi așezat cât de cât din punct de vedere politic. Potrivit spuselor sale, formarea unei astfel de echipe ar putea dura între 6 și 8 luni, iar negocierile în sine, câțiva ani până la încheierea unui acord comercial. Totuși, Hogan s-a arătat optimist în ceea ce privește startul negocierilor ținând cont de istoricul Regatului Unit ca membru al UE timp de peste 45 de ani, relatează The Irish Times.

Ulterior anunțului privind atribuirea portofoliilor în Comisia von der Leyen, Phil Hogan a transmis, într-o serie de mesaje pe Twitter că este ,,foarte mulțumit de nominalizarea făcută de președintele ales al Comisiei Europene pentru portofoliul Comerț, acesta fiind unul dintre cele mai importante portofolii economice în cadrul Colegiului Comisarilor, iar nominalizarea venind într-un moment crucial pentru UE”. 

Acesta a mai spus că așteaptă ,, cu nerăbdare să preiau acest portofoliu interesant și provocator și să o susțin pe președintele ales von der Leyen în realizarea unei „agende comerciale puternice, deschise și echitabile”, prin care rolul Europei ca lider global să fie consolidat”.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

U.E.

Uniunea Europeană amenință că va impune reguli și sancțiuni mai dure pentru giganții online care nu reușesc să ţină sub control în mod adecvat dezinformarea și conținutul care incită la ură

Published

on

Companiile din sectorul înaltelor tehnologii s-ar putea confrunta cu reguli și sancțiuni mai dure în Europa dacă nu reușesc să țină sub control în mod adecvat conținutul care incită la ură și dezinformarea, a avertizat luni, la Bruxelles, comisarul european pentru piața internă, francezul Thierry Breton, după discuțiile pe care le-a avut cu directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dacă toate platformele care operează pe continentul european nu respectă condiţiile pe care tocmai le-am menţionat, da, vom fi nevoiţi să intervenim într-un mod mai strict”, a declarat Breton jurnaliştilor, care a completat că noua legislație, care va fi adoptată până la finalul anului, ar putea fi mult mai dură în domeniul înaltelor tehnologii, care ar putea avea consecințe reale pentru companii precum Facebook, care, până în prezent au avut propria reglemetare.

Aceste noi reguli ”pot fi obligatorii pentru a evita acest tip de abuz, deoarece este abuziv, atunci când un conţinut total ilegal este diseminat masiv către concetăţenii noştri”, a subliniat Breton.

În cadrul întrevederilor, fondatorul celei mai mari reţele de socializare din lume, care deţine de asemenea Instagram şi Whatsapp, Mark Zuckerberg, a subliniat importanţa unui mai bun control al discursului de incitare la ură şi a dezinformării pe platforme – dar fără să fie cenzurată libertatea de exprimare.

Comisarul european pentru concurenţă Margrethe Vestager şi comisarul pentru piaţa internă Thierry Breton urmează să anunţe miercuri propuneri ce au ca obiectiv exploatarea potenţialului de date industriale ale UE şi combaterea dominaţiei Facebook, Google şi Amazon.

De asemenea, Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, sector aflat în plină dezvoltare și dominat în mare parte de Statele Unite și China.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Negocieri dure la Bruxelles privind viitorul buget al UE înaintea summitului liderilor europeni: România este în dezacord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

Published

on

România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală și are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitate militară, a transmis luni, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, Iulia Matei, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, al cărei obiectiv a fost pregătirea Consiliului European extraordinar din 20 februarie pe tema negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021-2027.

De asemenea, Bucureștiul solicită ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare – instrument de acțiune externă a UE – să fie calculată în afara bugetului.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Liniile roșii ale României, expuse în Consiliul Afaceri Generale: Dezacord cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

La Bruxelles, Iulia Matei a salutat eforturile președintelui Consiliului European şi Comisiei Europene pentru avansarea și finalizarea negocierilor, subliniind importanța unui acord în timp util care să permită implementarea corespunzătoare a viitorului cadru de programare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretarul de stat din cadrul MAE a precizat că România susține în continuare un buget ambițios, menit să sprijine aducerea la îndeplinire a angajamentelor asumate la nivel european, context în care a subliniat preferința României pentru finanțarea Fondului European de Dezvoltare în afara bugetului, precum şi luarea în considerare a impactului bugetar pe care noul Fond European de Tranziție Echitabilă îl generează asupra volumului total al bugetului.

Iulia Matei a subliniat, în context, rolul esențial pe care Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună îl dețin în realizarea obiectivelor de dezvoltare şi convergenţă.

Totodată, din perspectiva intereselor României, a reiterat importanța alocărilor pentru coeziune și agricultură, precum şi a condițiilor de implementare pentru acestea, având în vedere persistența unui decalaj semnificativ față de media UE, sub aspectul nivelului de dezvoltare şi a necesității atingerii unei convergențe reale la nivelul Uniunii pentru toate tipurile de regiuni.

Referitor la Politica Agricolă Comună, secretarul de stat Iulia Matei a arătat importanța continuării procesului de convergență externă a plăților directe, precum şi evitarea introducerii unui mecanism obligatoriu de plafonare a plăților directe pentru fermele mari.

Oficialul român a subliniat dezacordul cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală, exprimând preferința pentru nivelul propus anterior de Președinția finlandeză a Consiliului UE.

În privința componentei de venituri a noului buget, secretarul de stat român a indicat preferința României pentru eliminarea corecțiilor pe parcursul cadrului financiar viitor, precum şi deschiderea pentru identificarea de noi resurse proprii care să conducă la un efort bugetar echilibrat din partea statelor membre, mai ales în contextul necesității atingerii obiectivelor în domeniul schimbărilor climatice.

În același timp, secretarul de stat a reiterat deschiderea legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept. A exprimat, totodată, rezerve cu privire la reducerea alocărilor pentru mobilitatea militară şi s-a pronunţat pentru menținerea unui Instrument distinct pentru Vecinătate în viitorul buget UE.

De altfel, în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc la Bruxelles pe 7 februarie, președintele Klaus Iohannis care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

De altfel, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a spus că documentul de negociere pregătit de Charles Michel ”poate servi drept bază pentru discuții viitoare” și a mai spus că dacă ”nimeni nu este satisfăcut, atunci probabil este un bun compromis”.

”Dacă toate lumea are o atitudine critică, înseamnă că președintele Consiliului European a găsit o cale de mijloc pentru începutul negocierilor”, a declarat Hahn.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending