Connect with us

U.E.

Italia amenință cu expulzarea migranților salvați pe mare dacă UE nu îi va oferi “un ajutor concret”

Published

on

Matteo Salvini, ministrul de interne al Italiei, a avertizat că va expulza în Libia 180 de refugiați pe care garda de coastă italiană i-a salvat din Marea Mediterană, notează EU Observer.

FOTO: Matteo Salvini/ Facebook

Acesta a dat un ultimatum Uniunii Europene: “Fie Europa decide să îi ofere Italiei un ajutor concret, fie vom fi forțați să facem ceva ce va pune capăt definitiv activității traficanților umani, ceea ce înseamnă că vom returna oamenii salvați pe mare în Libia”, a spus Salvini.

La ultima reuniune a liderilor europeni, UE a decis să pună capăt traficului ilegal cu migrați. Astfel, a fost agreată ideea instituirii unor platforme regionale de debarcare.

Conform concluziilor Consiliului European din iunie, „aceste platforme ar trebui să funcționeze în funcție de situațiile individuale, în respectarea deplină a dreptului internațional și fără crearea unui factor de atracție.” Mai mult s-a stabilit să se facă trierea rapidă a persoanelor care sosesc în UE și să se facă diferențierea între cei care au cu adevărat nevoie de protecție și de migranți economici.

Comisia Europeană a propus în luna iulie să le ofere staelor membre care acceptă migranți salvați pe mare câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant preluat de pe vasele din Mediterană.

Această propunere a fost respinsă de Mattero Salvini  pe motiv că suma cheltuită pe an cu fiecare migrant primit ar fi mult mai mare.

Nu cerem aici acte de caritate, printre altele şi pentru că, odată cu trecerea timpului, fiecare solicitant de azil îl costă pe contribuabilul italian 40.000-50.000 de euro. Aşadar, Bruxelles-ul poate să îşi ţină actele de caritate. Vrem să oprim afluxul (…), nu vrem bani”, a precizat Salvini.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ce rezultate politice a obținut România după șase luni la șefia Consiliului UE pentru adoptarea viitoarei politici de coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Recomandările de țară elaborate de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European pentru fiecare stat membru al UE vor reprezenta un element cheie în pachetul legislativ pe care Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European îl vor aproba în privința politicii de coeziune în perioada de programare financiară 2021-2027, au reafirmat marți miniștrii țărilor UE responsabili cu politica de coeziune în cadrul ultimei reuniuni în acest format a Consiliului Afaceri Generale pe care România a prezidat-o și în care și-a expus rezultatele la acest capitol.

La finalul mandatului său la șefia Consiliului, România a prezentat raportul de progres al președinției sale cu privire la avansarea negocierilor în ce privește politica de coeziune, atât în ce ține de tratativele din interiorul Consiliului, cât și discuțiile cu Parlamentul European, iar rezultatul major cu care președinția României la Consiliul UE își încheie mandatul reprezintă ”aprobarea mandatelor de negociere” cu Parlamentul European.

Ce a obținut România după șase luni la cârma UE în privința cele mai importante politici europene de investiții pentru țara noastră?

Potrivit acestor documente, ”după propunerea Comisiei Europene, din luna mai 2018 privind acest pachet legislativ, Președinția română a Consiliului UE a adoptat parțial mandate de negociere cu Parlamentul European pentru Regulamentele care definesc premisele utilizării viitoarelor fonduri europene alocate (CPR, FEDR, FSE+ și Interreg). Toate aceste patru documente sunt legate de discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) și sunt relevante în elaborarea noului cadru de investiții de către Statele Membre UE”, informează un comunicat al Mininisterului Fondurilor Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Pe de altă parte, România, țara care va beneficia de al patrulea cel mai mare buget sub anvelopa pentru coeziune (aproape 30 de miliarde de euro, în creștere cu 8%), a avut un interes strategic major în avansarea acestor tratative spre etapa lor finală. 

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. Între propunerile defalcate pe fiecare rubrică în parte se regăsește și bugetul pentru o politică de coeziune modernizată, care se ridică la 373 de miliarde, sumă totală din careRomânia va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro), fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Ambiția României era încheierea unui acord general parțial privind politica de coeziune

În intervenția sa din cadrul reuniunii, ministrul Roxana Mînzatu, președintele de ședință al lucrărilor Consiliului de marț, a arătat că România a făcut progrese remarcabile pentru simplificarea și raționalizarea regulilor și asigurarea clarității juridice necesare.

”Poziția Consiliului include măsuri suplimentare de simplificare, dincolo de propunerea Comisiei și îmbunătățește multe cerințe care vor ușura viața beneficiarilor de fonduri europene din Uniune, fără a compromite rolul strategic al Politicii de Coeziune, care rămâne foarte aproape de inima noastră. (…) Consiliul va avea mandatele de a negocia cu Parlamentul European, pentru a ajunge la un acord și pentru a permite începerea noilor programe operaționale în timp util”, a spus Mînzatu, la Luxemburg.

Cu toate acestea, la debutul președinției române, fostul ministru Rovana Plumb preciza că Președinția română a Consiliului UE este pregătită să încheie un acord general parțial privind politica de coeziune până la 25 iunie 2019, o ambiție politică semnificativă dacă luăm în calcul faptul că Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie în contextul alegerilor europene și tranziției spre un nou ciclu legislativ, perioadă în care Consiliul UE nu a mai avut partener de legiferare.

Legătura dintre politica de coeziune și recomandările de țară a fost reconfirmată

În schimb, o dimensiune importantă în viitoarea politică de coeziune va fi legătura consolidată între pachetul legislativ care definește politica de coeziune pentru anii 2021-2027 și recomandările Comisiei Europene din cadrul Semestrului European, mecanismul care reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și care face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

La acest segment, țările UE au avut o dezbatere politică privind fondurile de coeziune pentru 2021-2027 în care au reafirmat consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și recomandările de țară.

Potrivit acestui pachet legislativ, ”recomandările specifice de țară în 2019 vor fi un element cheie al programelor financiare pentru 2021-2027”, iar acestea vor fi subiectul ”unei revizuiri în 2025 în baza recomandărilor din 2024”.

De altfel, comisarul europeană Corina Crețu, prezentă la reuniune, a subliniat că o ”legătură mai puternică cu semestrul european este esențială pentru succesul politicii de coeziune și pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiunile UE”.

Probleme pentru România?

În cazul în care recomandările din 2019 vor fi luate în calcul în definirea programului politicii de coeziune, situația este delicată în ce privește România.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană a publicat recomandările specifice de ţară pentru 2019 din cadrul pachetului de primăvară al semestrului european în care a adresat un avertisment României cu privire la existenţa unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2018.

Pentru România, Comisia Europeană are cinci recomandări în raportul prezentat miercuri. Acestea vizează, în special, corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), consolidarea respectării obligaţiilor fiscale şi a procesului de colectare a taxelor, asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi a viabilităţii pe termen lung a Pilonului II.

În cele din urmă, săptămâna trecută, șefii de stat sau de guvern au salutat în concluziile Consiliului European de vară eforturile depuse de președinția României la Consiliul Uniunii Europene privind pachetul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Anul trecut, la Consiliul European de iarnă din decembrie 2018, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis a primit-o pe noua ambasadoare a Finlandei: România este dispusă să sprijine președinția finlandeză a Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit marţi, la Palatul Cotroceni, pe ambasadorul agreat al Ordinului Suveran Militar şi Ospitalier al Sfântului Ioan de Ierusalim, de Rhodos şi de Malta, Roberto Musneci, pe ambasadorul agreat al Republicii Coreea, Kim Yong-Ho, pe ambasadorul agreat al Bosniei şi Herţegovinei, Slaviša Ceranic, şi pe ambasadorul agreat al Republicii Finlanda, Marjut Akola.

În cadrul întrevederii avute cu ambasadorul Finlandei, şeful statului a salutat caracterul foarte bun al relaţiilor bilaterale şi a subliniat dorinţa de aprofundare a cooperării la nivel economic şi sectorial, în special în domeniul educaţiei, cât şi dispoziţia României de a sprijini preşedinţia finlandeză a Consiliului UE, care va debuta luni, la 1 iulie 2019, și o va succeda pe cea română.

Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat interesul, împărtăşit de doamna ambasador, de a menţine constant dialogul pe perioada deţinerii de către Finlanda a preşedinţiei Consiliului UE, în contextul convergenţei de vederi pe o serie de dosare europene şi al continuităţii agendei comune de priorităţi, exprimând disponibilitatea României de a sprijini preşedinţia finlandeză. Ambasadorul Marjut Akola a apreciat în mod deosebit rezultatele înregistrate de România în exercitarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene“, arată Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ambasadorul a prezentat priorităţile Finlandei în exercitarea preşedinţiei rotative, iar în plan bilateral a exprimat satisfacţie pentru dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Finlanda, evidenţiind inclusiv interesul pentru continuarea cooperării în domeniul educaţiei.

Citiți și Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”

În perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2020, România, Finlanda și Croația asigură trio-ul de președinții ale Consiliului Uniunii Europene România-Finlanda-Croația pentru următoarele 18 luni.

Programul Trio-ului de Președinții România-Finlanda-Croația, prezentat de România în decembrie 2018, cuprinde o secțiune introductivă care definește cadrul de acțiune, misiunea și reperele de context ale celor trei Președinții. Secțiunile tematice ale documentului  sunt construite în jurul structurii Agendei Strategice a Uniunii (Strategic Agenda for the Union in Times of Change, convenită în cadrul reuniunii Consiliului European din 27 iunie 2014), prezentând obiectivele comune, agreate de cele trei Președinții pentru perioada ianuarie 2019 – iunie 2020, pe următoarele cinci domenii prioritare: locuri de muncă, creștere economică și competitivitate; capacitarea și protejarea cetățenilor; politici privind energia și clima; libertate, securitate și justiție; întărirea rolului Uniunii Europene ca actor global.

Programul Trio-ului de președinții este disponibil aici.

Statele membre care dețin Președinția Consiliului Uniunii Europene lucrează în grupuri de câte trei, denumite „Trio-uri“. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în anul 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni.

Pe baza acestui program, fiecare dintre cele trei țări își pregătește propriul său program, mai detaliat, pentru cele șase luni de mandat. Trio-ul de Președinții România – Finlanda – Croația prezintă, față de alte Trio-uri, specificul de a se întinde pe perioada a două cicluri legislative, urmând a colabora pentru stabilirea obiectivelor pe termen lung și pregătirea unei agende comune pentru intervalul 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2020.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu la ultimul Consiliu Afaceri Generale prezidat de România: Felicit Președinția română pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului

Published

on

© Council of the European Union

Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu a felicitat marți Președinția română a Consiliului UE pentru că a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului privind anvelopa politicii de coeziune din cadrul viitorului buget multianual al Uniunii Europene.

În această dimineață la Luxemburg, la reuniunea miniștrilor UE responsabili cu politica de coeziune, am discutat despre stadiul actual al negocierilor privind politica de coeziune de după 2020 și despre pregătirea noilor programe, în strânsă legătură cu recomandările prezentate în cadrul semestrului european. În discursul meu, am vorbit despre motivele pentru care am propus o legătură și mai strânsă între politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 și semestrul european”, a scris Crețu, pe Facebook, după participarea sa la Consiliul Afaceri Generale în formatul politicii de coeziune, ultimul prezidat de România.

Comisarul european a arătat că la mai bine de un an de când Comisia Europeană a prezentat propunerile sale legislative cu privire la viitoare politică de coeziune, miniștrii au avut ocazia de a trece în revistă toate rezultatele negocierilor de până acum dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE și de a oferi orientarea necesară pentru viitoarele negocieri atât pentru politica de coeziune post 2020, cât și pentru viitoarea programare.

Am felicitat Președinția română a Consiliului UE, care a reușit să finalizeze mandatul parțial al Consiliului, așa cum a fost prevăzut, și să lanseze trialoguri cu Parlamentul European. Rămân la părerea că o legătură mai puternică cu semestrul european este esențială pentru succesul politicii de coeziune și pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiunile UE”, a mai scris Corina Crețu.

Comisarul european a făcut aceste precizări în condițiile în care pachetul legislativ pentru politica de coeziune în perioada 2021-2027 consolidează legătura cu Semestrul European, un mecanism care reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și care face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending