Argentina a cerut să devină “partener global” al NATO, solicitare transmisă formal Alianţei în cadrul unei întâlniri pe care ministrul argentinian al apărării, Luis Petri, a avut-o la Bruxelles cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

“M-am întâlnit cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. I-am prezentat scrisoarea de intenție prin care se exprimă solicitarea Argentinei de a deveni partener global al acestei organizații. Vom continua să lucrăm la recuperarea legăturilor pentru modernizarea și antrenarea forțelor noastre la standardele NATO”, a scris Petri, pe Twitter.

Me reuní con @Mircea_Geoana, Secretario General Adjunto de la @NATO. Le presenté la carta de intención que expresa la solicitud de Argentina en convertirse en un socio global de esta organización. Seguiremos trabajando en recuperar vínculos que permitan modernizar y capacitar a… pic.twitter.com/PN0s5bx9U2

— Luis Petri (@luispetri) April 18, 2024

“Este o mare plăcere să-i urez bun venit ministrului Apărării, domnul Petri, la Cartierul General al NATO. Argentina joacă un rol important în America Latină și salut cererea de astăzi de a explora posibilitatea de a deveni partener NATO. NATO colaborează cu o serie de țări din întreaga lume pentru a promova pacea și stabilitatea. O cooperare politică și practică mai strânsă ar putea fi benefică pentru ambele părți”, a declarat și Mircea Geoană, conform unui comunicat al Alianței.

Cei doi lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la provocările de securitate europene și latino-americane. Secretarul general adjunct a salutat rolul Argentinei în sprijinirea Ucrainei cu asistență umanitară vitală, inclusiv alimente, medicamente și sprijin pentru refugiați.

Dialogul politic al NATO cu Argentina a început în prima parte a anilor 1990. Ulterior, Buenos Aires a contribuit la operațiunile NATO de sprijinire a păcii în Bosnia și Herțegovina, precum și în Kosovo.

În prezent, Columbia este singura țară parteneră a NATO din America Latină.

Orice decizie cu privire la un parteneriat oficial ar necesita un consens din partea tuturor celor 32 de aliați.

Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.

Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.

Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.

Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.

Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.

Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.

În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.

Reprezentanți ai Universității din București au participat, în calitate de special guests, la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă (Civil Protection Group) al NATO, care s-a desfășurat la sediul NATO din Bruxelles în perioada 15 – 16 aprilie 2024.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul a reunit reprezentanții tuturor țărilor NATO și partenere și a fost dedicat evoluțiilor și dezvoltărilor la nivel NATO în domeniul rezilienței.

În cadrul întâlnirii au avut loc discuții despre agenda Comitetului pentru Reziliență al NATO cu privire la aspectele civile în dezvoltarea conceptului de apărare colectivă, precum și informări și discuții privind instrumentele și capacitățile de evaluare a formelor și aspectelor rezilienței în domeniile de interes strategic.

Universitatea din București a fost reprezentată la eveniment de două cadre didactice ale Facultății de Administrație și Afaceri, prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică și prof. univ. dr. Elena Druică.

În ultimii patru ani, Universitatea din București a desfășurat, în colaborare cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, un program de cercetare asupra rezilienței care a implicat dezvoltarea exploratorie a unor instrumente pentru evaluarea rezilienței societale în fața unei game variate de provocări, incluzând crize, șocuri și evoluții destabilizante, atât la nivel intern, cât și extern. Coordonată de prof. univ. dr. Dragoș – Paul Aligică, această abordare inovatoare în direcția cercetării aplicate a fost considerată de autoritățile și experții organizației transatlantice ca fiind de o relevanță specială pentru agenda NATO și de interes aplicat pentru toate țările membre și partenere.

„Participarea Universității din București la întâlnirea plenară a Grupului de Protecție Civilă al NATO a fost un moment care a marcat din nou recunoașterea internațională a calității cercetărilor noastre și a contribuției noastre la dezvoltarea conceptelor și analizelor aplicate de reziliență societală. În ultimii patru ani, în colaborare strânsă cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, am dezvoltat o linie inovatoare de cercetări aplicate care contribuie semnificativ la evaluarea și îmbunătățirea capacității de protecție în fața unor riscuri și provocări la nivel național și internațional, reflectând încă o dată aplicabilitatea practică a cercetărilor realizate de experții noștri pentru politicile și deciziile publice”, a remarcat rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda.

Prototipul unui instrument de evaluare a percepțiilor sociale privind reziliența societală dezvoltat de către echipa de cercetători a UB a fost prezentat în cadrul sesiunii plenare și a fost primit cu mare interes de participanți, ceea ce a demonstrat succesul colaborării instituționale între UB și structurile naționale de profil, precum Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

Rezultatele prezentate la Bruxelles reflectă angajamentul și contribuția României la promovarea parteneriatelor strategice, concretizând, încă o dată, angajamentul Universității din București pentru cercetarea de vârf.