Connect with us

INTERNAȚIONAL

Italia, prima țară din grupul G7 care se alătură Inițiativei Chinei pentru un nou ,,Drum al Mătăsii”, provoacă îngrijorare în rândul partenerilor occidentali

Published

on

Italia a devenit prima economie dezvoltată, din grupul G7, care s-a alăturat programulului global de investiții al Chinei,  în ciuda îngrijorărilor generate printre aliații occidentali ai statului italian, informează Politico.eu

În cadrul vizitei președintelui chinez Xi Jinping la Roma au fost semnate 29 de contracte în valoare de 2,5 miliarde de euro (2,8 miliarde de dolari).

Proiectul este gândit ca un nou ,,drum al mătăsii” care, la fel ca vechiul traseu comercial, își propune să lege China de Europa.

Aliații Italiei din Uniunea Europeană și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea față de influența crescândă a Chinei.

Despre ce este vorba în proiectul chinezesc?

Noul ,,drum al mătăsii” are un alt nume – Inițiativa Belt and Road (BRI) – și implică un val de finanțări chineze pentru proiectele majore de infrastructură din întreaga lume, în încercarea de a accelera intrarea mărfurilor chinezești pe piețele globale. Criticii proiectului consideră că acesta reprezintă, de asemenea, o încercare îndrăzneață din partea Chinei de a căpăta și mai multă influență geo-politică și strategică, relatează BBC.

Inițiativa a finanțat deja trenuri, drumuri și porturi, iar firmele chinezești de construcții au primit contracte lucrative pentru a conecta porturi și orașe – finanțate prin împrumuturi de la bănci chineze.

Deși, nivelurile crescute ale datoriilor națiunilor din Africa și Asia de Sud către China au ridicat îngrijorări în Occident, realitatea este că investițiile chineze au contribuit la construirea de drumuri și căi ferate care altfel nu ar fi fost posibile:

  • În Uganda, banii chinezilor au construit un drum de 50 km (30 mile) către aeroportul internațional
  • În Tanzania, un mic oraș de coastă, are acum potențialul de a deveni cel mai mare port al continentului

Iar în Europa, întreprinderile chineze au reușit să cumpere 51% din autoritatea portuară din portul Pireu de lângă Atena în 2016, după ani de criză economică în Grecia

Ce proiecte au fost semnate la Roma?

În numele Italiei, vicepremierul Luigi Di Maio, liderul mișcării populiste Cinci Stele, a semnat acordul-umbrelă (sub forma unui memorandum de intenție), făcând Italia în mod oficial parte la dimensiunea economică a noului Drum al Mătăsii și la Inițiativa pentru un Drum maritim al Mătăsii pentru secolul XXI .

Cele două țări au promis o cooperare economică mai strânsă, în special în domeniile conectivității, transportului, infrastructurii și comerțului. Nicio parte nu a luat cuvântul în timpul ceremoniei de semnare, care a fost punctul culminant al unei călătorii de trei zile în Italia întreprinsă de președintele chinez Xi Jinping.

Miniștrii au semnat acorduri privind energia, finanțarea și producția agricolă, urmați apoi de șefii marilor companii italiene de gaz și energie și de firmele de inginerie – cărora le va fi oferită intrarea pe piața chineză.

Compania de Comunicatii si Constructii din China va avea acces la portul Trieste pentru a iniția legături cu Europa Centrală si de Est. Chinezii vor fi, de asemenea, implicați în dezvoltarea portului din Genova.

Președintele italian Sergio Mattarella a declarat vineri că semnarea inițiativei ,,Belt and Road” va întări legăturile dintre Italia și China.

,,Este un drum pe ambele sensuri care sper că aduce un schimb de idei și de cultură și nu doar comercial și de afaceri”, spunea acesta, citat de Politico.eu

Cele două țări au semnat, de asemenea, acorduri de cooperare privind subiecte de la comerțul electronic la start-up-uri și evaziune fiscală.

Temeri în rândul partenerilor euro-atlantici

Apropierea Italiei de Beijing a ridicat temeri la Washington și în întreaga Europă, premierul italian Giuseppe Conte fiind nevoit să-i liniștească pe aliații tradiționali ai Italiei că acest acord reprezintă o ,,colaborare echilibrată și reciproc avantajoasă, care respectă, totodată, cooperarea dintre UE și China.”

Prim-ministrul italian, Giuseppe Conte, a insistat marți că această mișcare ar fi bună pentru economia țării, permițându-i să sporească exporturile către ,,o piață cu o dimensiune enormă” și că semnarea acordului nu prezintă niciun risc pentru poziția geopolitică a Italiei . ,,Acordul nu ne pune la îndoială alianța euro-atlantică”, a declarat el pentru parlament, potrivit The Guardian.

Conte a susținut că memorandumul este în deplinătate conform cu strategia UE de consolidare a legăturilor de infrastructură între Europa și Asia. ,,De fapt, memorandumul promovează acest lucru așa cum niciun alt stat membru nu a făcut-o până acum în relațiile sale cu Beijingul”, a spus el, citat de aceeași sursă.

De altfel, UE a emis săptămâna trecută o comunicare comună a Comisiei Europene cu Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, care reevalua abordarea europeană față de parteneriatul strategic cu China și care constata că este nevoie de o echilibrare a cooperării în domenii de interes comun în raport cu tendințele extrem de competitive ale Chinei la nivel global.

Documentul, lansat în contextul mai larg al pregătirilor pentru Summitul UE-China din 9 aprilie, propunea spre dezbatere în Consiliul European din 21-22 martie 10 puncte de acțiune, formulate cu referire la relațiile bilaterale cu China, ,,într-un spirit de respect reciproc”. Propunerile se refereau la modalitățile concrete în care UE poate acționa pentru a-și consolida competitivitatea, pentru a asigura un grad mai mare de reciprocitate și condiții de concurență echitabile și pentru a proteja economia de piață împotriva unor eventuale denaturări. 

Citiți și Uniunea Europeană își schimbă abordarea în relațiile cu China pentru a echilibra parteneriatul strategic și pentru a-l face mai categoric și realist

În acest sens, întâlnirea dintre șefa diplomației din UE, Federica Mogherini, și ministrul de externe chinez, Wang Yi, de la începutul săptămânii, a avut loc tot în contextul pregătirilor pentru reuniunea blocului cu omologii chinezi, ca parte a dialogului strategic UE-China. În declarația de după întrevederea celor doi, care s-a desfășurat într-un ,,spirit extrem de pozitiv și prietenos”, Înaltul Reprezentant informa că părțile au ,,identificat domenii potențiale pentru a face mai mult împreună în sfera internațională și modul prin care ne putem asigura că relațiile dintre Uniunea Europeană și China sunt asezate pe un parcurs echitabil, respectuos, echilibrat și reciproc avantajos”.

Citiți și Federica Mogherini, dialog strategic cu ministrul de externe al Chinei Wang Yi: ,,Este pentru prima oară când ministrul chinez de externe participă la un Consiliu pentru Afaceri Externe și cred că asta spune multe despre nivelul intensității schimburilor și a cooperării noastre care a atins un nivel fără precedent”

De asemenea, președintele Donald Tusk, declara după summit-ul european de joi și vineri, că liderii din UE au discutat ,,despre prioritățile summitului de luna viitoare cu China”, stabilind că scopul va fi ,, să ne concentrăm pe realizarea unei relații echilibrate, care să asigure o concurență loială și un acces egal pe piață”, potrivit unui comunicat al instituției.

În timpul vizitei în Italia, pe lângă obiectivul aderării Italiei la Inițiativa ,,Belt and Road”, președintele Mattarella și premierul Conte au purtat discuții aprofundate cu Președintele Republicii Populare Chineze și pe tema relațiilor bilaterale și problemelor internaționale și regionale de interes comun, se arată într-un comunicat al guvernului italian.

Potrivit aceluiași comunicat, părțile au considerat că relațiile dintre cele două țări au înregistrat progrese importante de la înființarea Parteneriatului Strategic Global Bilateral cu 15 ani în urmă, atât în ​​ceea ce privește dezvoltarea încrederii reciproce, cât și a colaborării concrete. Prin urmare, Italia și China au decis ca, ,,în contextul situației internaționale actuale caracterizată prin schimbări profunde și complexe, consolidarea și promovarea, în spiritul respectului reciproc și al beneficiilor comune, a relației de parteneriat strategic global intenționează să contribuie la pacea și stabilitatea mondială, la dezvoltarea durabilă și la prosperitate”.

Cele două părți vor avea ocazia unui nou schimb de opinii la Summit-ul bilateral UE-China de pe 9 aprilie, fiind posibil ca premierul Giuseppe Conte să mai participe la un Summit al BRI care va avea loc în China tot în aprilie.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Reuters: Diplomatul român Cornel Feruță, printre posibilii succesori ai directorului Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică

Published

on

© MAE

Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA), Yukiya Amano, intenţionează să demisioneze înainte de încheierea actualului său mandat, din cauza unor probleme de sănătate, au indicat miercuri surse diplomatice citate de Reuters şi Kyodo, scrie Agerpres.

Potrivit Reuters, unul din posibilii săi succesori ar fi diplomatul român Cornel Feruţă, în prezent coordonator-şef al AIEA.

Amano, diplomat japonez în vârstă de 72 de ani, a fost numit în 2017 pentru un al treilea mandat succesiv de patru ani în fruntea AIEA, mandat care s-ar încheia în mod normal la 30 noiembrie 2021.

Plecarea sa ridică întrebări privind direcţia pe care se va înscrie ulterior agenţia, deşi puţini se aşteaptă la schimbări în ce priveşte abordarea ei faţă de Iran sau alte probleme sensibile. AIEA se ocupă, între altele, de monitorizarea restricţiilor impuse activităţilor nucleare ale Iranului în baza acordului din 2015 cu marile puteri, din care SUA s-au retras anul trecut.

Yukiya Amano a afirmat în repetate rânduri că activitatea agenţiei este de natură tehnică şi nu politică, în reacţie la mandatul predecesorului său Mohamed El Baradei, care a primit în 2005, împreună cu AIEA, Premiul Nobel pentru Pace şi care a intrat în dispute cu oficiali americani în legătură cu Iranul, menţionează Reuters.

Amano intenţionează să plece în martie anul viitor, timp în care Consiliul guvernatorilor AIEA poate alege un succesor, care trebuie să aibă şi aprobarea Conferinţei generale a agenţiei, o reuniune a tuturor statelor membre. Următoarea Conferinţă generală a AIEA este prevăzută pentru luna septembrie a.c..

Doi posibili candidaţi la succesiunea sa sunt ambasadorul Argentinei la AIEA, Rafael Grossi, care a mai candidat la conducerea acestei organizaţii, şi românul Cornel Feruţă, coordonator-şef al AIEA şi practic şeful de cabinet al lui Amano, notează Reuters.

Continue Reading

NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO

Published

on

© NATO

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea lui Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO.

Preluarea acestei funcții de înaltă responsabilitate la nivel aliat, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO, reprezintă o recunoaștere deosebită a rolului și contribuției semnificative ale României în cadrul NATO, la 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică”, a scris MAE pe Facebook.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

NATO

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Poziția de secretar general adjunct al NATO, funcția numărul doi în ierarhia civilă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, va fi deținută începând cu octombrie 2019 de către Mircea Geoană, deopotrivă primul român și primul reprezentant din Europa de Est în această poziție.

Până în prezent, cea mai importantă poziție deținută de România în organigrama civilă a NATO a fost funcția de asistent al secretarului general pentru provocări de securitate emergente, post ocupat de ambasadorul Sorin Ducaru în perioada 2013-2017, actualmente director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene.

Mircea Geoană ”va fi primul român care va deține această poziție”, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, după ce a anunțat decizia sa.

Potrivit site-ului NATO, atribuțiile secretarului general adjunct al NATO prevăd sprijinirea activității și a mandatului secretarului general și înlocuirea acestuia la nevoie.

Secretarul general adjunct al NATO este, de asemenea, președintele unui număr important de comitete la nivel înalt, grupuri ad hoc și grupuri de lucru.

În cazul în care este nevoit să îl înlocuiască pe secretarul general al Alianței, secretarul general adjunct îi preia, pentru perioada respectivă, atribuțiile de prezidare a Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism decizional al Alianței, dar și a Grupului pentru Planificare Nucleară, a Consiliului NATO-Rusia și a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic.

Citiți și

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending