Liderii Franţei şi Germaniei, care au pierdut alegerile europene, nu-i pot impune opţiunile Giorgiei Meloni şi nu o pot izola pe şefa guvernului italian, a afirmat marţi vicepremierul şi ministrul de externe italian Antonio Tajani, potrivit ANSA.
Conform lui Tajani, spre deosebire de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Olaf Scholz, premierul Giorgia Meloni a obţinut o victorie importantă la aceste alegeri şi al cărei grup din Parlamentul European, Conservatori şi Reformişti Europeni (ECR), ar trebui să ia locul Verzilor în viitoarea majoritate a PE, relatează Agerpres.
Tajani, care este liderul fostei formaţiuni a lui Berlusconi Forza Italia, a făcut aceste remarci pe fondul informaţiilor în sensul că unele ţări au fost “şocate” de presupuse tentative franceze şi germane de a o izola pe Meloni în discuţiile postelectorale vizând distribuirea posturilor de conducere din UE. Ministrul de externe italian are și o semnificativă experiență europeană, fiind vicepreședinte al Comisiei Europene în perioada 2010-2014 și președinte al Parlamentului European între 2017 și 2019. Partidul său, deși face parte din PPE, este membru în coaliția de guvernare de la Roma condusă de Meloni.
Un oficial european a precizat pentru CaleaEuropeană.ro că marile familii politice europene au pus în scenă un “joc de putere strategic” pentru a arăta că Meloni este “izolată”. În acest context, starea de spirit a premierului italian “nu a fost una bună”, iar intervențiile ei au avut un efect asupra celorlalți lideri, care au criticat lipsa de respect la adresa acesteia.
“Nu am fost prezent ieri la întâlnirea de la Bruxelles, dar cu siguranţă există întotdeauna o încercare din partea unor forţe care au pierdut alegerile să-şi impună opţiunile, să impună legea perdantului“, a spus Tajani, referindu-se la preşedintele francez Emmanuel Macron, care a obţinut jumătate din voturile formaţiunii Adunarea Naţională (RN, extrema dreaptă) şi a reacţionat convocând alegeri anticipate, şi la cancelarul german Olaf Scholz, al cărui Partid Social Democrat de centru-stânga SPD a pierdut şi locul al doilea, după CDU (conservatori, centru-dreapta), în favoarea formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania.
Comentând zvonurile în sensul că mai multe ţări au fost şocate de dorinţa aparentă a Franţei şi Germaniei de a o izola pe Meloni, Tajani a subliniat că “nu se poate încerca schimbarea rezultatului alegerilor şi a voinţei cetăţenilor cu operaţiuni de palat“. “Trebuie să se ţină cont de rezultatul alegerilor, porţile majorităţii trebuie deschise faţă de ECR, nu faţă de Verzi”, a apreciat şeful diplomaţiei italiene.
Social-democrații europeni au fost foarte vocali prin poziția cancelarului german Olaf Scholz, care chiar la summitul G7 a etichetat-o pe Giorgia Meloni, gazda reuniunii, drept reprezentantă a “extremei-drepte”. La rândul lor, popularii europeni și Ursula von der Leyen au primit semnale că o majoritate în favoarea lor susținută de socialiști nu va fi posibilă dacă creștin-democrații vor coopta forțe suveraniste și de dreapta într-o majoritate.
Oficialul european citat de CaleaEuropeană.ro a evaluat că au “existat contacte aprofundate între Olaf Scholz și conducerea PPE” pentru a crea o “majoritate stabilă” pentru candidatura Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene fără conservatorii lui Meloni. Acesta a explicat că popularii au ales “să nu negocieze” cu premierul italian și a precizat că o decizie în Consiliul European este posibilă cu majoritate calificată, excluzând-o pe Giorgia Meloni.
Senzația generală este că Meloni a fost tratată cu “lipsă de respect”, deși premierul italian a practicat întotdeauna un joc politic constructiv în interiorul Consiliului European, în pofida faimei politice neofasciste și anti-europene a partidului său.
Potrivit oficialului UE, dilema liderilor prezenți a fost aceea că “dacă astfel de negocieri între lideri vor fi purtate pe linie ideologică de familii politice, ce se va întâmpla în situația în care vor apărea mai mulți șefi de stat sau de guvern conservatori” din rândurile familiei politice a lui Meloni?
În acest context, mulți lideri au empatizat cu modul nepotrivit în care a fost tratat premierul Italiei. De asemenea, e explicat oficialul european, au fost 10 lideri care și-au exprimat scepticismul în legătură cu procedura și cu numele candidaților, și anume Ursula von der Leyen din Germania pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene, fostul prim-ministrul social-democrat portughez António Costa ca președinte al Consiliului European, Roberta Metsola (PPE) din Malta ca președintă a Parlamentului European și prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas (Renew Europe) ca Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
În lipsa unui acord, liderii UE au lăsat la “marinat” decizia privind funcțiile de conducere pentru summitul Consiliului European de săptămâna viitoare, când va fi adoptată și Agenda Strategică 2024-2029. Per ansamblu, consensul rapid dorit de cancelarul german Olaf Scholz și de președintele francez Emmanuel Macron a fost o alarmă falsă. Atenția spre “un fum alb” se va muta acum spre summitul Consiliului European din 27-28 iunie a având în perspectivă faptul că noul Parlament European se va reuni în sesiunea plenară inaugurală la 16 iulie 2024, cu un potențial vot pentru funcția de președinte al Comisiei Europene preconizat pentru data de 18 iulie.
