NATO
Italia îl acuză pe Stoltenberg de „trădare” și protestează într-o scrisoare la decizia acestuia de a numi un spaniol ca reprezentant special al NATO pentru flancul sudic
Published
1 year agoon
Italia a trimis o scrisoare de protest secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, exprimându-și surprinderea și dezamăgirea față de decizia de a numi un spaniol, Javier Colomina, în funcția de reprezentant special al Alianței pentru relațiile cu țările de pe malul sudic al Mediteranei, au confirmat, vineri, surse oficiale pentru EFE, preluat de Agerpres.
Guvernul italian a făcut lobby pentru crearea unui emisar pentru flancul sudic al Alianței la summitul NATO de la Washington din această lună, susținând că poziția ar trebui să revină unui italian.
Sursele au subliniat că numirea lui Colomina este interimară și nu a fost oficializată, astfel încât o altă personalitate ar putea prelua permanent acest rol atunci când succesorul lui Stoltenberg, Mark Rutte, va prelua funcția de secretar general al NATO la 1 octombrie.
Diplomatul spaniol Javier Colomina va fi primul Reprezentant Special al Secretarului General al NATO pentru Vecinătatea Sudică, o decizie care a indignat guvernul italian al Giorgiei Meloni, care se arătase foarte interesată de preluarea acestui post recent creat în timpul summitului Alianței de la Washington.
Potrivit ziarului La Vanguardia, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a ales un om în care are deplină încredere pentru a ocupa această funcție. Javier Colomina este actualul subsecretar general adjunct al Alianței pentru afaceri politice și politica de securitate și reprezentant special al Secretarului General pentru Caucazul de Sud și Asia Centrală. Anunțul oficial este așteptat să aibă loc în zilele următoare.
Crearea postului de Reprezentant Special al Secretarului General al NATO pentru vecinătatea sudică face parte din Planul de acțiune pentru flancul sudic convenit în cadrul recentului Summit al Alianței Atlantice, care a avut loc la Washington în 10 și 11 iulie.
La conferința de presă de după summit, premierul spaniol Pedro Sánchez, a sărbătorit aprobarea, „grație conducerii Spaniei”, a Planului de acțiune pentru vecinătatea sudică, „care dă continuitate Conceptului strategic de la Madrid și care „este unul dintre marile obiective pe care Spania și NATO și le-au stabilit la acest summit”. „În acest context, va fi numit, de asemenea, un Reprezentant Special al Secretarului General pentru regiunea sudică, care va permite progresul în această direcție”, a continuat Sánchez, care nu a dorit să precizeze dacă Spania ia în considerare posibilitatea de a oferi un candidat pentru această funcție, așa cum Italia anunțase deja. „Lucrul important este că a fost aprobat”, a răspuns el.
Adevărul este că numirea lui Colomina a indignat guvernul Meloni. În timpul summitului NATO, Italia a propus până la trei nume pentru această funcție și chiar premierul a subliniat în fața celorlalți lideri ai Alianței rolul Italiei în promovarea „atenției pentru flancul sudic al Alianței”, în strategia pentru Africa de Nord și în combaterea imigrației.
Din acest motiv, vestea, care a ajuns miercurea trecută la Roma, a fost primită cu indignare la Palazzo Chigi, care și-a trimis imediat delegații la sediul NATO din Bruxelles pentru a protesta oficial. Potrivit ziarului italian Il Foglio, reprezentantul permanent al Italiei la NATO, Marco Peronaci, i-a trimis lui Stoltenberg, la 17 iulie, o scrisoare în care explică faptul că „autoritățile italiene au luat cunoștință de această decizie cu mare surpriză și dezamăgire” și avertizează că, „pentru a fi eficientă, politica NATO în sud are nevoie de o atenție reînnoită, nu de un rebranding”.
De asemenea, chiar recunoscând puterea secretarului general de a decide asupra acestui tip de poziții, „Italia subliniază că această decizie strategică a fost luată la sfârșitul mandatului său (al lui Stoltenberg) și fără o consultare adecvată cu aliații”.
Într-un interviu acordat ziarului italian La Stampa și publicat duminică noaptea, ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a apreciat că decizia de a-l numi pe spaniolul Javier Colomina ca reprezentant special al NATO pentru relaţiile cu ţările de pe malul sudic al Mediteranei este o „trădare” comisă de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg.
„Consider că este aproape un afront personal, o dezamăgire profundă”, a declarat Crosetto, foarte apropiat de prim-ministrul Giorgia Meloni şi unul dintre cofondatorii – alături de Meloni – a formaţiunii de extremă dreapta Fraţii Italiei (FdI).
„I-am scris un mesaj foarte dur. M-a supărat şi vor exista consecinţe în ceea ce priveşte relaţiile personale. El a trădat un principiu: Italia a luptat pentru a introduce rolul de emisar pentru flancul sudic. Iar la summitul de la Washington, 32 de lideri au fost de acord”, a explicat Crosetto.
Şi adaugă: Stoltenberg nu a vrut să numească un reprezentant pentru sud. A trebuit să o includă în rezoluţie pentru că Italia a dorit-o şi, astfel, s-a răzbunat dând rolul unui spaniol, un oficial spaniol care deja are alte treburi, golind efectiv de conţinut obiectivul politic pe care l-am urmărit şi aprobat la summitul NATO: Cred că acesta este un comportament teribil. (Stoltenberg) şi-a încheiat cei nouă ani la conducerea NATO în cel mai rău mod cu putinţă”.
Ministrul Crosetto a insistat că Italia nu are o problemă cu NATO, „are o problemă cu Stoltenberg. El este singurul responsabil, poate pentru că este ghidat de logica apartenenţei politice, nereuşind să-şi îndeplinească prima dintre responsabilităţile sale: să fie deasupra părţilor”.
Guvernul Meloni l-a însărcinat pe Peronaci să-i informeze oficial pe liderii NATO că, în scrisoarea de numire a lui Colomina, Stoltenberg se referă la acesta ca la „reprezentantul meu special”. În consecință, potrivit Italiei, „această numire ar trebui să fie considerată temporară în așteptarea oricărei decizii pe care secretarul general”, adică Mark Rutte, „dorește să o ia” atunci când își va prelua funcția în octombrie.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
-
Aliații europeni, solidari cu Danemarca, fac scut în jurul Groenlandei: Germania, Franța, Canada, Suedia și Olanda își intensifică prezența militară în insula arctică
-
Starea actuală a lumii înseamnă că e timpul să începem să bem, ar fi spus șefa diplomației UE Kaja Kallas la o întâlnire cu lideri din Parlamentul European
-
MAE a ridicat la maxim avertismentul de călătorie în Iran pentru români: PĂRĂSIȚI IMEDIAT ȚARA, pe orice rută sigură existentă
-
SUA și Danemarca vor forma “grup de lucru la nivel înalt” pentru “o cale comună de urmat” privind Groenlanda: Persistă un “dezacord fundamental”, afirmă șeful diplomației daneze
-
NATO devine mult mai redutabilă cu Groenlanda în mâinile Statelor Unite, afirmă categoric Trump: “Orice altceva mai puțin de atât este inacceptabil”
-
UE pregătește baza legală pentru sprijinul financiar de 90 miliarde de euro pentru Ucraina în 2026–2027. Kievul va primi bani europeni doar după implementarea de reforme
NATO
Aliații europeni, solidari cu Danemarca, fac scut în jurul Groenlandei: Germania, Franța, Canada, Suedia și Olanda își intensifică prezența militară în insula arctică
Published
10 hours agoon
January 15, 2026
Danemarca și mai multe țări aliate – Suedia, Germania, Canada, Franța și Țările de Jos, au anunțat miercuri că își vor intensifica prezența militară în Groenlanda, ca parte a unor exerciții extinse, pe fondul presiunilor tot mai mari exercitate de Washington în legătură cu suveranitatea insulei arctice, relatează Politico Europe.
„Securitatea în Arctica este de o importanță crucială pentru Regat și pentru aliații noștri arctici, iar de aceea este important ca, în strânsă cooperare cu aliații, să ne consolidăm în continuare capacitatea de a opera în regiune”, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. „Forțele Armate Daneze, împreună cu mai mulți aliați arctici și europeni, vor analiza în săptămânile următoare modul în care poate fi implementată o prezență sporită și o activitate intensificată de exerciții în Arctica”, a adăugat acesta.
Într-un comunicat, Ministerul Apărării din Danemarca a precizat că aeronave suplimentare daneze, capabilități navale și trupe vor fi desfășurate în și în jurul Groenlandei începând imediat, în cadrul unor activități extinse de instruire și exerciții. Efortul va include „primirea forțelor aliate, operarea avioanelor de luptă și desfășurarea de misiuni de securitate maritimă”, a precizat ministerul.
Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a scris pe platforma X că ofițeri suedezi sosesc în Groenlanda ca parte a unui grup aliat multinațional pentru a ajuta la pregătirea etapelor următoare ale exercițiului danez Operation Arctic Endurance, în urma unei solicitări venite din partea Copenhagăi.
Un diplomat european a declarat că trupe din Țările de Jos, Canada și Germania participă, de asemenea, la aceste activități. Diplomatul și un alt oficial cu cunoștință directă asupra situației au precizat că și Franța este implicată.
Ministerul german al Apărării a anunțat că va desfășura, începând de joi, o echipă de recunoaștere formată din 13 soldați în Groenlanda, pentru exerciții care se vor desfășura până sâmbătă. „Scopul este de a analiza condițiile-cadru pentru posibile contribuții militare în sprijinul Danemarcei în asigurarea securității în regiune”, a transmis Berlinul.
Ministerele apărării din celelalte țări nu au răspuns solicitărilor de reacții din partea presei, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron a atras atenția asupra unor consecințe „fără precedent” în cazul în care suveranitatea unei țări europene și aliate ar fi pusă sub semnul întrebării.
Până în prezent, desfășurarea rămâne una interguvernamentală și nu a fost aprobată oficial de NATO, potrivit a doi oficiali citați de Politico Europe.
„Obiectivul este de a arăta că Danemarca și aliații-cheie își pot crește prezența în regiunea arctică”, a declarat o a treia persoană informată asupra planurilor, demonstrând „capacitatea lor de a opera în condițiile arctice unice și, astfel, de a consolida amprenta alianței în Arctica, în beneficiul securității europene și transatlantice”.
Anunțul a fost făcut în aceeași zi în care vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat Marco Rubio s-au întâlnit la Washington cu miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei, după mai multe zile de creștere a tensiunilor transatlantice generate de încercarea președintelui Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei strategice.
Ministrul de externe al Danemarcei Lars Løkke Rasmussen a declarat miercuri că persistă un „dezacord fundamental” cu președintele Donald Trump în privința Groenlandei, după discuțiile purtate la Washington, la Casa Eisenhower, cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. El a afirmat că Danemarca și Groenlanda vor continua dialogul cu Statele Unite, în pofida acestui „dezacord fundamental” privind viitorul insulei arctice.
Cele două părți au convenit însă să creeze un grup de lucru pentru a discuta modalități de depășire a diferențelor, în condițiile în care Trump continuă să ceară preluarea de către SUA a teritoriului arctic al Danemarcei, Groenlanda.
„Am decis să formăm un grup de lucru la nivel înalt pentru a explora dacă putem găsi o cale comună de urmat”, a declarat Rasmussen în cadrul unei conferințe de presă susținute după întâlnirea sa și a omologului său groenlandez cu Vance și Rubio.
În ajunul întâlnirii, președintele Donald Trump a apreciat că NATO devine mult mai redutabilă cu Groenlanda în mâinile Statelor Unite și a fost categoric cu privire la intenția de a prelua insula arctică. „Orice altceva mai puțin de atât este inacceptabil”, a scris el, pe Truth Social.
Trump a reluat și duminică ideea că Statele Unite trebuie să achiziționeze Groenlanda — nu să o închirieze — argumentând că teritoriul arctic nu are mijloace de apărare și avertizând că Rusia sau China ar interveni dacă Washingtonul nu ar acționa, o mișcare pe care el o consideră esențială pentru securitatea Statelor Unite și a NATO.
NATO
Rutte refuză să comenteze ideea că SUA ar putea ataca alt aliat NATO: Din opt țări în Arctica, una este Rusia și șapte sunt în NATO. Trebuie să lucrăm împreună în NATO pentru protecția Nordului Îndepărtat
Published
2 days agoon
January 13, 2026
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evitat marți să critice public retorica Statelor Unite privind Groenlanda, afirmând că aliații sunt pe deplin de acord asupra urgenței situației de securitate din Arctica și asupra necesității unei cooperări consolidate.
Declarațiile au fost făcute în cadrul Renew Europe Global Europe Forum, desfășurat în Belgia, unde Rutte a fost întrebat în mod repetat despre poziția NATO față de Groenlanda și discursul politic de la Washington.
„După cum știți, avem opt țări din Nordul Îndepărtat, în Arctica. Una este Rusia, în afara NATO, iar șapte sunt în interiorul NATO. (…) Aceste șapte țări se află practic la granița Arcticii, iar președintele Trump, în primul său mandat, a fost cel care ne-a atras atenția asupra faptului că rutele maritime se deschid, că Rusia și China sunt mai active și că trebuie să facem mai mult împreună în această regiune”, a declarat Mark Rutte, citat de The Guardian.
Înaltul oficial al NATO a reamintit că subiectul Arcticii a fost discutat la nivel aliat și că Alianța se află deja într-un proces de consolidare a securității regionale.
„Am avut o discuție foarte bună în NATO. A fost în jurul verii. Acum facem pașii următori pe baza acelei discuții. Pentru că toți suntem de acord în NATO că, atunci când vine vorba de protecția Arcticii, trebuie să lucrăm împreună. Și exact asta facem”, a spus Rutte.
Noi consultări, de această dată bilaterale americane-daneze, vor avea loc miercuri la Washington. Miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei se vor întâlni miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio, pe fondul presiunilor tot mai intense exercitate de președintele Donald Trump pentru preluarea controlului asupra insulei arctice.
De asemenea, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, generalul american Alexus Grynkewich, a declarat că țările membre NATO poartă discuții „constructive” privind Groenlanda.
Poziția generalului american a precedat apariția unei informații conform căreia un grup de țări europene, condus de Marea Britanie și Germania, discută planuri de consolidare a prezenței militare în Groenlanda pentru a demonstra președintelui american Donald Trump că aliații de pe continentul european iau în serios securitatea Arcticii. Se are în vedere o misiune de tip “Santinela Arctică”, un concept pe care NATO îl implementează în est, cu Santinela Baltică și Santinela Estică.
La Renew Europe Global Europe Forum, Rutte a fost întrebat direct despre Groenlanda și despre retorica Statelor Unite, dar secretarul general a refuzat să comenteze disputele dintre aliați.
„Apoi, desigur, nu comentez niciodată atunci când există discuții între aliați. Nu este rolul meu să comentez acest lucru. Vă pot asigura că există un acord deplin atunci când vine vorba despre evaluarea urgenței situației de securitate”, a afirmat el.
Presat din nou să răspundă concret la întrebarea privind Groenlanda și la modul în care o eventuală intervenție americană ar îmbunătăți situația de securitate, Mark Rutte a rămas evaziv, revenind la mesajul general privind consolidarea apărării în regiune.
„În ceea ce privește pașii următori, suntem cu toții de acord că trebuie să îi facem și lucrăm în acest sens cu multă seriozitate în acest moment”, a declarat secretarul general al NATO.
Acesta a subliniat și rolul Danemarcei în acest proces, menționând creșterea investițiilor în apărare.
„Danemarca și-a intensificat investițiile în apărare, iar toate aceste capacități sunt necesare nu doar pentru a menține Danemarca în siguranță, ci și NATO în ansamblu, precum și pentru a ne asigura că, în ceea ce privește regiunea arctică — iar pentru ei, desigur, Groenlanda este o prioritate specială — aceasta rămâne cât mai sigură posibil”, a spus Rutte.
Citiți și Nordul Îndepărtat, noul test al solidarității și unității NATO. De ce România nu poate lipsi
În cele din urmă, secretarul general al NATO a admis că vor avea loc noi discuții în perioada următoare privind securitatea în Nordul Îndepărtat.
El a precizat că se așteaptă la discuții „în următoarele săptămâni” despre modul în care NATO își va consolida inițiativele de securitate în regiune și „cum vom face următorul pas”.
Ulterior, o eurodeputată daneză l-a avertizat că populația Groenlandei este tot mai îngrijorată de situația din regiune și de retorica americană, subliniind că nu există nave rusești sau chineze în zonă. Rutte a reiterat că rolul său este de a rezolva problemele, nu de a comenta public dezbaterile dintre aliați.
Întrebat dacă poate exclude un atac al unui aliat NATO împotriva altuia sau dacă este acceptabil, „în principiu”, ca un stat membru să amenințe cu folosirea forței pentru a prelua teritoriul altuia, Mark Rutte a spus că este, în esență, aceeași întrebare și a refuzat din nou să ofere un răspuns clar.
Dacă președintele american Donald Trump invadează Groenlanda aceasta va însemna sfârșitul NATO, a avertizat, însă, premierul danez Mette Federiksen, în vreme ce liderii europeni au transmis un mesaj ferm de susținere a rolului NATO în Arctica, subliniind că „Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – face parte din NATO”, o formulare menită să elimine orice ambiguitate privind statutul de securitate al teritoriului, și evidențiind că securitatea regiunii arctice este „o prioritate-cheie pentru Europa” și un element esențial al securității internaționale și transatlantice.
NATO
Santinela Arctică? Aliații europeni vor propune înființarea unei misiuni NATO pentru securitatea Nordului Îndepărtat, ca răspuns la intenția lui Trump de a prelua Groenlanda
Published
3 days agoon
January 11, 2026
Țările membre NATO poartă discuții „constructive” privind Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei, a cărui achiziție este vizată de administrația Trump, a declarat duminică, la o conferință pe tema apărării desfășurată în Suedia, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, generalul american Alexus Grynkewich.
Oficialul militar aliat a subliniat importanța strategică tot mai mare a Arcticii, pe măsură ce gheața se retrage și accesul în zonă devine mai ușor.
El a precizat că în cadrul Consiliului Nord-Atlantic se desfășoară discuții constructive despre Groenlanda și a subliniat că „cel mai important lucru este ca membrii Alianței, care colaborează de atâția ani, să discute și să lucreze împreună pentru a rezolva aceste probleme spinoase”.
De asemenea, Grynkewich a spus că, deși nu există o amenințare imediată la adresa NATO, regiunea arctică câștigă tot mai multă importanță strategică.
Poziția generalului american a precedat apariția unei informații conform căreia un grup de țări europene, condus de Marea Britanie și Germania, discută planuri de consolidare a prezenței militare în Groenlanda pentru a demonstra președintelui american Donald Trump că aliații de pe continentul european iau în serios securitatea Arcticii.
Potrivit unor surse citate de Bloomberg, Germania va propune înființarea unei misiuni comune NATO pentru protejarea regiunii arctice, a relatat Reuters duminică.
NATO ar trebui să lanseze o operațiune în Arctica pentru a răspunde preocupărilor SUA în materie de securitate, a declarat duminică și ministrul belgian al apărării pentru Reuters, îndemnând la unitate transatlantică pe fondul îngrijorării crescânde a Europei cu privire la intenția președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei.
„Trebuie să colaborăm, să lucrăm împreună și să dăm dovadă de forță și unitate”, a declarat Theo Francken într-un interviu telefonic, adăugând că este necesară „o operațiune NATO în nordul îndepărtat”.
Francken a sugerat operațiunile NATO Santinela Baltică și Santinela Estică, care combină forțele din diferite țări cu drone, senzori și alte tehnologii pentru a monitoriza teritoriul și marea, ca posibile modele, deschide o nouă filă pentru o „Santinelă Arctică”.
El a recunoscut importanța strategică a Groenlandei. „Cred că trebuie să rezolvăm această problemă ca prieteni și aliați, așa cum facem întotdeauna”, a subliniat ministrul belgian.
Un purtător de cuvânt al NATO a declarat vineri că secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a discutat cu secretarul de stat american Marco Rubio despre importanța Arcticii pentru securitatea comună și despre modul în care NATO lucrează pentru a-și consolida capacitățile în nordul îndepărtat.
Discuția Rutte – Rubio a avut loc în timp ce președintele american Donald Trump a afirmat vineri că SUA trebuie să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia și China să o facă.
„Îi iubesc pe chinezi. Îi iubesc pe ruși. Dar nu îi vreau ca vecini în Groenlanda, nu se va întâmpla”, a spus Trump. „Și, apropo, NATO trebuie să înțeleagă asta”, a adăugat președintele SUA, anterior acesta declarând „ar putea fi o alegere” pentru Statele Unite între urmărirea ambiției sale de a prelua controlul asupra Groenlandei și menținerea Alianței Nord-Atlantice.
Dacă președintele american Donald Trump invadează Groenlanda aceasta va însemna sfârșitul NATO, a avertizat, însă, premierul danez Mette Federiksen, în vreme ce liderii europeni au transmis un mesaj ferm de susținere a rolului NATO în Arctica, subliniind că „Regatul Danemarcei – inclusiv Groenlanda – face parte din NATO”, o formulare menită să elimine orice ambiguitate privind statutul de securitate al teritoriului, și evidențiind că securitatea regiunii arctice este „o prioritate-cheie pentru Europa” și un element esențial al securității internaționale și transatlantice.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Aliații europeni, solidari cu Danemarca, fac scut în jurul Groenlandei: Germania, Franța, Canada, Suedia și Olanda își intensifică prezența militară în insula arctică
Starea actuală a lumii înseamnă că e timpul să începem să bem, ar fi spus șefa diplomației UE Kaja Kallas la o întâlnire cu lideri din Parlamentul European
MAE a ridicat la maxim avertismentul de călătorie în Iran pentru români: PĂRĂSIȚI IMEDIAT ȚARA, pe orice rută sigură existentă
SUA și Danemarca vor forma “grup de lucru la nivel înalt” pentru “o cale comună de urmat” privind Groenlanda: Persistă un “dezacord fundamental”, afirmă șeful diplomației daneze
Studiu polonez: Extinderea necontrolată și modelul de afaceri agresiv al platformelor comerciale chineze riscă să ducă la pierderi anuale de circa 2 mld. de euro pentru comercianții locali
Reprezentantul Shein va fi audiat în Parlamentul European pentru a oferi explicații cu privire la practicile comerciale ale companiei
Macron avertizează asupra unor consecințe „fără precedent” ale demersului SUA privind Groenlanda
Amenințările lui Trump privind Groenlanda blochează temporar înțelegerea comercială UE–SUA în Parlamentul European
Ziua Culturii Naționale: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” găzduiește o conferință și o expoziție dedicate lui Nicolae Iorga
890 de milioane de euro pentru IMM-urile din România și alte țări din Europa Centrală și de Est, disponibile printr-un acord între BEI și Unicredit
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună
Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată
Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații
Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie
Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil
MAI câștigă o poziție de top în cadrul Frontex. Cătălin Predoiu: Este un succes important, obținut în condiții de concurență acerbă între țările europene
Președintele Senatului, în cadrul Summitului Parlamentar al Platformei Crimeea: Susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional
România nu mai vrea să fie un actor reactiv în dezbaterile europene, ci un contributor direct cu viziune proprie la definirea noului Cadru Financiar Multianual, spune Dragoș Pîslaru la lansarea „Procesului de la București”
Roxana Mînzatu, apel ferm ca dimensiunea socială să nu fie marginalizată în viitorul buget al UE: Trebuie să arătăm oamenilor că nu lăsăm ca nevoile lor să fie transformate în arme împotriva proiectului european
România, exemplu al transformării prin politica de coeziune, spune Raffaele Fitto: PIB-ul a urcat de la 44% la aproape 80% din media UE; noua generație de programe va pune accent pe flexibilitate, simplificare și performanță
Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA2 days agoEXCLUSIV România, “pregătită oricând să discute serios scenariul” Unirii dacă R. Moldova îl vede ca “opțiune”, afirmă consilierul lui Nicușor Dan: Obiectivul zero este acum integrarea în UE. Partenerii știu că în ambele țări trăiește același popor
-
EDITORIALE1 week agoCalea europeană a României este și transatlantică
-
SUA1 week agoTrump insistă că SUA „au nevoie” de Groenlanda și că însăși „UE are nevoie ca noi să avem Groenlanda”: Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni
-
NATO1 week agoUn atac al lui Trump în Groenlanda va însemna sfârșitul NATO, avertizează premierul danez: Dacă SUA vor decide să atace militar o țară NATO, totul se va opri
-
INTERNAȚIONAL1 week agoCoaliția de Voință și SUA au stabilit la Paris pilonii garanțiilor de securitate pentru Ucraina: Implicarea SUA în monitorizarea armistițiului, o forță multinațională și angajamente obligatorii de intervenție dacă Rusia atacă din nou

