Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Italia riscă o penalizare de 3.5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene pentru că nu a redus datoria publică

Published

on

Comisia Europeană analizează ideea de a propune o procedură disciplinară împotriva Italiei, săptămâna viitoare, pentru că nu a redus datoria publică, ceea ce ar putea crea condițiile necesare pentru o penalizare de 3.5 miliarde de euro, conform unui oficial european apropiat subiectului, anunță Reuters, citat de Adevărul.ro.

Măsura Comisiei ar putea avea loc în cadrul procesului regulat de monitorizare a bugetului de către UE, cel mai probabil pe 5 iunie, şi ar marca o escaladare a conflictului dintre Guvernul de la Roma şi Bruxelles, care a agitat pieţele la sfârşitul anului 2018. Oficialul a cerut ca numele său să nu fie făcut public deoarece discuţiile nu sunt finalizate, în timp ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe din Italia a refuzat să comenteze.

Obligaţiunile italiene au scăzut luni în urma informaţiei, iar randamentul titlurilor pe termen de zece ani a urcat cu 0,12 puncte procentuale, la 2,66%.

Vicepremierul italian Matteo Salvini a indicat luni că va respinge solicitările Uniunii Europene, la construirea viitorului buget. Slavini are o poziție puternică în coaliția guvernamentală, în urma obținerii unei victorii răsunătoare la alegerile pentru Parlamentul European.

”Mi s-a spus că este pe drum o scrisoare din partea Comisiei Europene, referitoare la economie. Consider că italienii mi-au dat mie şi guvernului un mandat să rediscutăm complet, cu calm şi constructiv să rediscutăm parametrii care au condus la o instabilitate fără precedent a locurilor de muncă, a şomajului şi a temerilor”, a declarat Salvini la Milano.

Recomandarea Comisiei va fi doar un prim pas într-un proces de mungă durată, care cere în mai multe rânduri guvernelor să se conformeze. Miniştrii de Finanţe din UE ar trebui să aprobe o recomandare pentru procedura de deficit excesiv, iar atunci ar putea fi solicitat ”un depozit fără dobândă” de până la 0,2% din PIB, respectiv de circa 3,5 de miliarde de euro.

Decizia finală referitoare la alte amenzi ar putea să nu aibă loc timp de mai multe luni, pentru că Italia va primi un termen până la care să îşi corecteze finanţele. UE nu a mai amendat o ţară din cauza bugetului.

Potrivit reglementărilor fiscale ale UE, statele membre trebuie să menţină deficitul bugetar sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB.

Statele cu datorii aflate peste acest nivel trebuie să le reducă într-un ritm satisfăcător. Datoria publică a Italiei, de 132% din PIB, este de peste două ori mai mare faţă de limita UE şi, potrivit Executivului UE, nu scade suficient de rapid.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european propus de Ungaria le promite, din nou, eurodeputaților că nu va fi influențat de premierul Viktor Orban în activitatea sa

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru vecinătate și extindere propus de Ungaria, Olivér Várhelyi, și-a reînnoit luni promisiunea că își va desfășura activitatea de membru al Comisiei Europene, în cazul în care va fi aprobat de Parlamentul European, în deplină independență față de orice guvern național, în condițiile în care eurodeputații din Comisia AFET nu i-au acordat acestuia undă verde după audierea de joia trecută pe fondul legăturilor sale cu premierul Viktor Orban.

Nu voi fi influențat de nicio declarație sau poziție a vreunui prim-ministru al vreunei țări sau a altor reprezentanți ai vreunui guvern“, a scris Olivér Várhelyi în răspunsurile membrilor Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, care au fost obținute de Politico Europe.

Joia trecută, Várhelyi nu a primit aprobarea din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, eurodeputații solicitându-i acestuia să răspundă unor întrebări scrise suplimentare

În afară de Marea Britanie, în raport cu care Comisia Europeană a declanșat procedura de neîndeplinire a obligațiilor, Ungaria este ultima țară al cărei candidat pentru Comisia Europeană nu a fost aprobat de Parlamentul European. Tot joia trecută, eurodeputații au dat undă verde candidaturilor Adinei Vălean din partea României și a lui Thierry Breton din partea Franței.

În cazul în care răspunsurile lui Olivér Várhelyi nu vor fi satisfăcătoare pentru eurodeputați, Comisia AFET poate decide organizarea unei audieri suplimentare de o oră și jumătate. Pe de altă parte, Conferința Președinților, formată din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, vor trebui să decidă asupra organizării votului pentru validarea Comisiei Europene la ședința sa din 21 noiembrie

O potențială respingere a comisarului propus de Ungaria ar putea determina, din nou, amânarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, un vot preconizat a avea loc pe 27 noiembrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joi de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru nedesemnarea unui candidat pentru funcția de comisar european

Published

on

© CaleaEuropeană.ro/ Zaim Diana

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru că nu a propus un candidat pentru postul de comisar european.

În calitate de gardian al tratatelor, Comisia Europeană a trimis astăzi o scrisoare de notificare oficială Regatului Unit pentru încălcarea obligațiilor din Tratatul UE, prin faptul că nu a desemnat un candidat pentru postul de comisar UE.

Potrivit comunicatului oficial, autoritățile britanice au un ultimatum. 22 noiembrie este ultima zi în care britanicii mai au șansa să propună un candidat pentru funcția de comisar european în noul executiv condus de Ursrula von der Leyen.

Comisia Europeană reamintește că un stat membru nu poate invoca dispoziții care există în sistemul său juridic intern pentru a justifica nerespectarea obligațiilor care decurg odată cu aprtenența la blocul comunitar.

În conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit este invitat să își prezinte observațiile cu privire la scrisoarea de preaviz cel târziu vineri 22 noiembrie 2019. După examinarea acestor observații sau dacă nicio observație nu este prezentată până la data menționată, Comisia Europeană poate, dacă este cazul, să emită un aviz motivat, se mai arată în comunicat.

De asemnea, Guvernul britanic i-a transmis în scris preşedintei viitoarei Comisii Europene, Ursula von der Leyen, că nu va desemna un comisar european  înainte de alegerile din 12 decembrie din Regatul Unit.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut de două ori Marii Britanii să numească o persoană în contextul în care termenul pentru Brexit a fost amânat pentru a treia oară, pentru data de 31 ianuarie 2020. 

„Am scris către UE pentru a confirma că ghidul preelectoral stipulează că Marea Britanie nu ar trebui să facă în mod normal nominalizări pentru numiri internaționale în această perioadă”, a declarat joi un oficial britanic, în contextul în care alegătorii sunt așteptați la urne pe 12 decembrie.

Comisia Europeană, formată din președintele ales, Ursula von der Leyen, și înalți oficiali din alte 26 de state membre, intenționează să-și preia mandatul începând cu 1 decembrie.

Potrivit informațiilor relatate de sursa citată, Von der Leyen a fost sfătuită să meargă mai departe cu Comisia formată din 27 de membri deoarece nu ar încălca regulamentele europene.  

Fostul ministru german al apărării trebuia să-și preia rolul de președinte al Comisiei Europene de la 1 noiembrie, însă preluarea mandatului a fost încărcată de controverse privind numirile în Comisie, după ce comisiile de specialitate ale Parlamentului European au emis avize nefavorabile privind candidații francez, român și maghiar pentru funcția de comisar european. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dorește în continuare ca viitoare Comisie Europeană să își înceapă activitatea la 1 decembrie, deși Regatul Unit, încă stat membru UE, a anunțat că va propune un comisar după această dată

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește în continuare ca activitatea noului Executiv european să înceapă la 1 decembrie, în pofida faptului că Guvernul de la Londra a anunțat că nu va desemna un comisar european din partea Regatului Unit înaintea alegerilor anticipate, programate pentru 12 decembrie, primele după 1923, anunță DPA, citat de Agerpres.

Dincolo de acest obstacol pe care trebuie să-l soluționeze pentru ca viitoarea Comisie Europeană să își poată prelua atribuțiile la data amintită mai sus, Ursula von der Leyen se confruntă cu o nouă problemă apărută în urma deciziei europarlamentarilor Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, care au precizat că Olivér Várhelyi, comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, trebuie să răspundă unor întrebări suplimentare, după ce acesta nu i-a convins pe membrii Comisiei AFET. În plus, Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Obiectivul preşedintei-alese Von der Leyen rămâne să aibă Colegiul (Comisarilor) învestit pe 1 decembrie”, a declarat purtătorul de cuvânt comunitar Jens Flosdorff. ”În prezent examinăm cu atenţie următorii paşi, având în vedere poziţia Regatului Unit. Vom anunţa orice asemenea pas de îndată ce ne vom încheia analiza”, a completat acesta, menţionând că Ursula von der Leyen se află în contact pe acest subiect cu statele membre ale UE şi cu Parlamentul European.

Miercuri seara, ambasadorul britanic la UE, Tim Barrow, a trimis o scrisoare viitorului președinte al Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen, din partea Guvernului de la Londra , în care este precizat că Regatul Unit nu va înainte o nominalizare pentru postul de comisar european înainte de alegerile legislative din 12 decembrie, potrivit Politico Europe.

În document mai este stipulat că Marea Britanie ”nu dorește să oprească UE în procedurile de formare cât mai rapidă a unei noi comisii şi este dispus să coopereze”.

În vreme ce, în teorie, Comisia poate funcționa fără un comisar european britanic, cum, de altfel, a făcut-o și în trecut, eșecul Londrei de a nominaliza un comisar european a dus la apariția unei matrici de alegeri dificile.

Amânarea startului noii Comisii va arunca afacerile Uniunii Europene în vâltoarea Brexit-ului, scenariu ferm dezagreat de șefii de stat sau de guvern ai UE-27.

De cealaltă parte, începerea activității fără un comisar european britanic e la fel de problematică, având în vedere că 60 de milioane de cetățeni, încă europeni până la 31 ianuarie 2020, nu au un reprezentant în Colegiul Comisarilor.

Pe de altă parte, așa cum a punctat și președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în plenul reunit al Parlamentului European, când a susținut la 22 octombrie ultimul său discurs privind Starea Uniunii, ”în tratat este stipulat că Comisia este răspunzătoare de interesul general al Uniunii”.

Așadar, comisarii sunt responsabili de interesele celor peste 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, nu doar de cele ale cetățenilor statului care l-a nominalizat pentru postul european.

O altă problemă care trebuie luată în calcul este cea de ordin financiar.

Chiar dacă Londra va nominaliza la timp o persoană care va face parte din echipa von der Leyen pentru scurtă vreme, pornind de la premisa că Regatul Unit va părăsi UE la 31 ianuarie 2020, acest lucru ar implica costuri suplimentare pentru un comisar care va întreprinde puține acțiuni sau deloc în această calitate.

Să nu uităm că Jean-Claude Juncker și-a arătat în luna iunie dorința de a lăsa vacante, până la 1 noiembrie, posturile comisarilor care au fost aleși europarlamentari și care și-au preluat mandatul din Parlamentul European, justificând costurile suplimentare pe care le implică instalarea unui nou comisar.

”Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere”, a explicat Jean-Claude Juncker.

Potrivit unor surse europene, Ursula von der Leyen a obţinut avizul juridic conform căruia lipsa unui comisar britanic nu va împiedica noua sa echipă să-şi preia atribuţiile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending