Guvernul Rusiei a aprobat marți planurile de construire a unei autostrăzi între Kazahstan și Belarus, legând China și Europa, segmentul menționat fiind partea lipsăi a așa-numitei ”autostrăzi meridiane”, informează EU Observer.

Potrivit publicației citate, această construcție va face ca transportul dintre China și Europa să fie mai rapid decât trei coridoare feroviare actuale.

Gazprom estimează că proiectul de autostradă de 2.000 km va costa aproximativ 10 miliarde de euro și va dura între 12 și 14 ani de construcție.

De altfel, inițiatorul acestui proiect este fostul vicepreşedinte al Gazprom Alexander Riazanov, a cărui firmă, Russian Holding, deţine deja aproximativ 80% din terenul prin care va trece autostrada.

Decizia guvernului rus vine la o lună distanță după o vizită de trei zile pe care președintele chinez Xi Jinping a făcut-o la Moscova și în cadrul căreia a convenit cu Vladimir Putin consolidarea relațiilor economice și militare.

Autostrada Meridian se numără printre contribuțiile asumate de Rusia la Iniţiativa ”Belt and Road” a Chinei, proiect care înfățișează strategia de dezvoltare globală a guvernului de la Beijing ce prevede investiții în dezvoltarea infrastructurii în 152 de țări.

Președintele rus Vladimir Putin a făcut joi un apel, în timpul unei vizite la Roma, la întărirea legăturilor dintre Moscova și Uniunea Europeană și a cerut viitorului șef al Comisiei Europene să contribuie la acest lucru.

“Rolul Ursulei von der Leyen va fi esențial pentru a determina forma relațiilor viitoare dintre noi și UE“, a declarat președintele rus în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul italian Giuseppe Conte, potrivit Politico Europe.

“Relațiile Rusia-UE trebuie dezvoltate pe baza egalității și respectului reciproc”, a spus Putin.

Președintele rus a declarat că țara sa este invitată să depună eforturi suplimentare pentru a soluționa conflictul din Ucraina, dar “nu ne putem da toată responsabilitatea […] celelalte părți implicate ar trebui să-și asume rolul”.

În calitate de ministru german al Apărării, Ursula von der Leyen a criticat implicarea Rusiei în conflictul din Ucraina.

Pe de altă parte, Vladimir Putin a declarat că speră că guvernul italian se va exprima în mod clar şi consecvent în favoarea restabilirii relaţiilor depline între Uniunea Europeană şi Rusia şi că va ajuta Bruxellesul să se convingă că sancţiunile UE împotriva Moscovei au fost o eroare.

În Italia, președintele rus s-a întâlnit și cu președintele Sergio Mattarrella și a fost primit în audiență de Papa Francisc, întâlnire la care, din nou, a întârziat.

Declarațiile lui Putin apar după ce săptămâna trecută, în marja Summitului G20 de la Osaka, președintele rus a afirmat că ”ideea liberală”, ceea pe care se fondează Uniunea Europeană și relația transatlantică, este depășită, provocând și critici din partea președintelui Consiliului European Donald Tusk și a președintelui francez Emmanuel Macron.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a început joi o vizită la Roma unde se va întâlni cu vicepremierul italian Matteo Salvini și va fi primit la Vatican de Papa Francisc. Ziua liderului de la Kremlin se va încheia cu o întâlnire cu fostul premier italian Silvio Berlusconi, membru al Parlamentului European, anunță Adevărul.ro.

Printre intrevederile lui Putin se mai numără președintele Italiei, Sergio Mattarella, premierul Giuseppe Conte și vicepremierii Luigi Di Maio şi Matteo Salvini, preşedintele rus căutând să îmbunătăţească relaţiile economice cu Italia şi cu UE.

Foto: Kremlin.ru

Italia și-a arătat în repetate rânduri deschiderea față de ideea reluării în totalitate a cooperării economice între Rusia și Uniuniea Europeană.

De altfel, în luna iunie a anului trecut, premierul Giuseppe Conte și-a exprimat speranța înainte de summitul G7 din Quebec ca primele șapte țări cel mai puternic industrializate să reprimească Rusia în grupul lor, exclusă în urma anexării ilegale a preninsulei ucrainene Crimeea, în 2014.

Vizita în Italia, care are loc după ce în luna octombrie 2018, Conte i-a lansat președintelui rus Vladimir Putin invitația de a veni la Roma, implică și o întâlnire cu Papa Francisc, cu o zi înainte de o vizită de două zile la Vatican a liderilor catolici ucraineni.

Întrevederea va fi cea de-a doua între papa Francisc şi preşedintele Putin, după precedenta audienţă din iunie 2015.

Atunci, Suveranul Pontif l-a îndemnat pe președintele Rusiei ”să facă un efort important și sincer pentru a realiza pacea” în Ucraina.

Întâlnirea, care a avut loc în prezența interpreților, cu Papa Francisc afișând o mină serioasă, a durat 50 de minute, mai mult decât majoiritatea audiențeilor acordate de Sfântul Părinte. Doar primirile fostului lider de la Casa Albă, Barack Obama și actualului șef al statului francez, Emmanuel Macron, au durat mai mult.

După audiența de la Vatican, liderul de la Kremlin se va întâlni cu președintele italian și cu premierul Conte, urmând ulterior să participe la o conferință de presă privind dialogul dintre Rusia și Italia la sediul Ministerului de Externe.

Vizita președintelui rus Vladimir Putin are loc într-un context tensionat al relațiilor Rusia-Occident de la finalul Războiului Rece, marcat de acțiunile agresive ale Moscovei în Ucraina, dezacordurile legate de Siria, scandalurile de ingerință în alegeri și cazul Skripal, primul atac chimic dus pe teritoriul unei țări europene de la Al Doilea Război Mondial încoace.

Relațiile glaciale au fost puternic evidențiate de întâlnirea bilaterală pe care premierul britanic Theresa May a avut-o cu liderul rus în marja summitului G20, organizat în orașul nipon Osaka în perioada 28-29 iunie.

© Theresa May/Twitter

Șefa guvernului de la Londra i-a spus atunci lui Putin că Rusia trebuie să înceteze activitatea ”iresponsabilă și destabilizatoare”, calificând incidentul din orașul britanic Salisbury drept ”un act cu adevărat abominabil”.

Să nu uităm, de asemenea, că vizita președintelui Vladimir Putin, vine la scurt timp după ce acesta declara la 27 iunie într-un interviu pentru Financial Times, cu doar o zi înainte de reuniunea liderilor celor mai mari 20 de puteri ale lumii, că ”ideea liberală presupune că nu trebuie făcut nimic. Migranţii pot ucide, jefui şi viola fără consecinţe pentru că drepturile lor ca migranţi trebuie protejate. Care sunt aceste drepturi? Fiecare infracţiune trebuie să fie pedepsită”.

Răspunsul nu a întârziat să apară. Președintele Consiliului European, Donald Tusk a precizat că este în total dezacord cu ”argumentul conform căruia ideea liberală este depăşită. În calitate de europeni, apărăm aici cu fermitate şi fără echivoc democraţia progresistă”.

”Oricine afirmă că democraţia progresistă este depăşită susţine prin aceasta că libertăţile sunt depăşite, că statul de drept este depăşit şi că drepturile omului sunt depăşite”, a fostul premier polonez în cadrul unei conferințe de presă organizate la Osaka.

”Pentru noi, în Europa, este vorba de valori esenţiale şi perene”, a continuat Tusk, adăugând că ”autoritarismul, cultul personalităţii şi legea oligarhilor sunt cele cu adevărat depăşite, chiar dacă uneori ele pot părea eficiente”.

O replică a venit și din partea Franței, care, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, a apărat democrația liberală.

”Sunt convins că, în această lume plină de incertitudini, democraţiile liberale au încă mult de făcut şi de adus“, a spus liderul de la Palatul Elysee într-o întâlnire cu președintele rus, Vladimir Putin, ce a avut loc în marja summitului G20, organizat în orașul nipon, Osaka.

Într-un discurs susținut la o conferință de securitate în orașul Herzliya, cu ocazia primei sale vizite în afara Europei, Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea Angelei Merkel la conducerea Uniunii Creştin Democrate a criticat, de asemenea, poziția lui Putin.

”Acum 30 de ani, Zidul Berlinului a căzut. Celor care spun cinic că democrația liberală ar fi <<învechită>> le răspund: democrația liberală, drepturile omului, libertatea presei și statul de drept au fost calea corectă, sunt calea corectă și vor fi calea corectă”, a spus Karrenbauer, răspunzând indirect afirmațiilor lui Putin.

Într-un gest menit să stârnească și mai mult mânia europenilor, Ambasada Rusiei în Regatul Unit a organizat un sondaj pe Twitter prin care vizitatorii paginii erau întrebați ”care este cea mai bună metodă de a dovedi că liberalismul e în viață?”, oferind drept variante de răsupuns: ”Părăseşte Uniunea Europeană”, ”Rămâi în Uniunea Europeană”, ”Liberalismul e mort”.