Connect with us

RUSIA

Italia se îndepărtează tot mai mult de Uniunea Europeană. Roma se opune intenției UE de a impune sancțiuni împotriva statelor care comit atacuri cibernetice

Published

on

Italia se opune intenției Uniunii Europene de a impune sancțini împotriva statelor care comit atacuri cibernetice, o atitudine care pare a fi în aceeași linie cu apelurile Romei de a detensiona relațiile cu Rusia, dar care riscă să indepărteze țara peninsulară de aliații săi din Uniunea Europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Mai mulți diplomați au sublinait că planul de sancțiuni vizează consolidarea apărării Uniunii Europene și descurajarea atacurilor cibernetice, cu precădere din partea Rusiei, care în ultimele luni este acuzată de ingerințe în procesul electoral din diverse state occidentale.

Italia se opune adoptării unor noi sancțiuni împotriva Moscovei, în pofida sprijinului extins al UE, arată un document confidențial al UE, văzut de Reuters.

Italia a cerut în mod repetat o relaxare a sancţiunilor împotriva Rusiei, care este vizată de o gamă largă de sancţiuni economice începând din 2014, după izbucnirea crizei din Ucraina. Acestei poziţii i se opun însă majoritatea statelor UE, care au reînnoit periodic sancţiunile împotriva Rusiei pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi sprijinul continuu acordat rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Marea Britanie, Franţa, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania şi Polonia au cerut introducerea sancţiunilor. Belgia, Finlanda şi Suedia susţin un ”răspuns gradual” la viitoare atacuri, reacţie care ar putea include o serie de măsuri înainte de adoptarea sancţiunilor – relevă documentul citat.

Propunerile privind sancţionarea ţărilor care comit atacuri cibernetice au fost dezbătute în reuniuni pregătitoare ale summitului UE din 17-18 octombrie.

”Răspunsul la atacurile cibernetice pe scară largă comise de actori străini, în special atunci când sunt îndreptate contra alegerilor noastre, este vital”, a subliniat comisarul european pentru securitate, Julian King, adăugând că sancţiunile vor fi adoptate ”acolo unde este cazul”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Rusia bate ”toba dezinformării” pentru a submina campania candidatului democrat Joe Biden și încrederea americanilor în procesul electoral

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Rusia ”interferează” în alegerile prezidențiale din SUA din acest an prin utilizarea ”zgomotului de tobe al dezinformării”, care îl vizează pe candidatul democrat Joe Biden, a avertizat joi directul FBI, Christopher Wray. De asemenea, Rusia încearcă, în plus, să submineze, cu această ocazie, încrederea americanilor în procesul electoral, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru securitate internă din Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat deține majoritatea, șeful Biroului Federal de Investigații a spus că Moscova încearcă de asemenea să submineze ceea ce consideră că ar fi establishmentul antirusesc în SUA.

Declarația oficialului american aparte în contextul în care, la data de 7 august, directorul Centrului național de contraspionaj și securitate, avertiza că Rusia, China și Iranul vor încerca să se amestece în alegerile prezidențiale organizate în prima zi de marți a lunii noiembrie, adică pe data de 3 noiembrie.

La aceste afirmații se adaugă recenta dezvăluire a Microsoft Corp, care informa la 11 septembrie că a detectat atacuri cibernetice din Rusia şi China care vizau persoane şi organizaţii politice legate de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Hackeri au vizat echipele de campanie ale preşedintelui republican Donald Trump şi ale candidatului democrat Joe Biden, a precizat Microsoft la acela moment pe blogul său, precizând că a detectat 200 de atacuri legate de grupuri de hackeri ruşi.

Numeroase analize ale agenţiilor de informaţii americane au conchis că Rusia a acţionat pentru a stimula campania din 2016 a preşedintelui Donald Trump şi a o submina pe cea a rivalei sale Hillary Clinton. Trump a respins mult timp această acuzaţie, iar Rusia a negat orice implicare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron i-a solicitat lui Vladimir Putin clarificări cu privire la ”tentativa de asasinare” a opozantului rus Aleksei Navalnîi: Este imperios să se facă lumină, fără întârziere

Published

on

©Kremlin.ru

Președintele francez Emmanuel Macron i-a solicitat omologului rus Vladimir Puțin să facă urgent lumină în cazul ”tentativei de asasinare” a opozantului rus Aleksei Navalnîi, informează France24 și The Moscow Times.

În cadrul unei convorbiri telefonice, liderul de la Palatul Elysee i-a precizat președintelui Puțin că ”este imperios să se facă lumină, fără întârziere, asupra circumstanțelor acestei tentative de asasinat” în vederea identificării ”celor responsabili”, precizează Administrația Prezidențială franceză. ”Este necesară o clarificare din partea Rusiei, în cadrul unei anchete credibile şi transparente”, i-a spus Emmanuel Macron lui Vladimir Putin, conform cotidianului Le Figaro, citat de TVR

În plus, Macron i-a adus la cunoștință liderului de la Kremlin că investigațiile Franței au confirmat că opozantul rus, Aleksei Navalnîi, a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok.

Tot luni, guvernul german a confirmat că două laboratoare din Franța și Suedia au confirmat rezultatele inițiale din Germania, potrivit Reuters și DPA, citat de Agerpres.

”Facem din nou apel către Rusia să dea explicaţii cu privire la evenimente. De asemenea, suntem în strâns contact cu partenerii noştri europeni pentru următorii paşi”, a adăugat Seibert, amintind că această otrăvire constituie ”o gravă încălcare” a Convenţiei privind Armele Chimice.

Săptămâna trecută, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a precizat că otrăvirea opozantului rus, Aleksei Navalnîi, a fost probabil orchestrată de ”înalți oficiali” din cadrul guvernului rus.

”Când oamenii văd eforturile făcute pentru a otrăvi un disident şi recunosc că există şanse mari ca aceasta să vină de la înalţi oficiali ruşi, cred că nu este bine pentru poporul rus”, a declarat secretarul de stat al SUA.

”Acesta este un lucru pe care îl vom analiza, evalua şi ne vom asigura că facem ceea ce trebuie să facem pentru a reduce probabilităţile ca aşa ceva să se întâmple din nou”, a explicat Mike Pompeo.

De altfel, miniștrii de externe ai statelor membre G7 au condamnat ferm otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi și au solicitat Rusiei, care a fost exclusă din acest format ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea, să aducă ”făptașii” în ”fața justiției”.

În ultimul an, Franța a dus o politică de reapropiere față de Rusia, urmărind progrese în stingerea conflictului din estul Ucrainei, fiind parte a Formatului Normandia, o strategie care a ridicat semne de întrebare în rândul aliaților din cadrul UE.

Cu toate acestea, analiștii subliniază că prin această otrăvire a opozantului rus Navalnîi, care se află în cotinuare în Berlin sub tratament medical după ce i s-a făcut rău în timp ce se deplasa de la Tomsk la Moscova, a afectat puternic legăturile pe axa Paris-Moscova.

Încă de la început Franța a adoptat un ton ferm, solicitând Rusiei să explice circumstanțele în care au avut loc acest eveniment.

Amintim că opozantul rus Alexei Navalnîi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai Kremlinului, se deplasa de la Tomsk la Moscova cu avionul când i s-a făcut rău. Avionul a trebuit să aterizeze de urgenţă la Omsk, în vestul Siberiei. Opozantul a fost internat la spital, plasat la reanimare şi conectat la un aparat de ventilare pulmonară.

În urma insistențelor apropiaților acestuia, Comisiei Europene și disponibilității, din partea Germaniei, de a-l trata, Navalnîi a fost transferat la un spital din Berlin pentru a primi îngrijiri medicale. Recent, acesta a ieșit din comă indusă iar starea sa este stabilă.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Serbia renunță la exercițiile militare cu Rusia din Belarus, fiind nevoită să pună în balanță perspectiva aderării la UE

Published

on

© European Union

Serbia a fost nevoită să renunțe la exercițiile militare prevăzute împreună cu Belarus și Rusia după ce Uniunea Europeană i-ar fi amintit de aspirațiile privind apartenența la blocul european, a anunţat miercuri ministrul sârb al apărării, Aleksandar Vulin, relatează AFP, preluat de Agerpres.

„Ni s-a cerut, cu preţul unui abandon al viitorului nostru european, să renunţăm la exerciţiile militare prevăzute să aibă loc împreună cu Belarus”, a declarat ministrul.

Exercițiile „Fraternității slave 2020” au fost programate să înceapă joi, 10 septembrie, și să se desfășoare până marți, 15 septembrie la poligonul de antrenament Brestsky de lângă orașul Brest, situat la granița de vest a țării cu Polonia.

Serbia este neutră din punct de vedere militar și dorește aderarea la Uniunea Europeană, dar întreține legături strânse cu Rusia.

Antrenamentul trilateral anual între Belarus, Rusia și Serbia a alternat între cele trei țări participante de la implementarea acestuia în 2015, însă miercuri, Ministerul Sârb al Apărării a fost nevoit să-și anuleze participarea în ultimul minut, invocând „presiunea teribilă și nemeritată din partea Uniunii Europene” care a împins Belgradul să suspende toate exercițiile militare cu partenerii pentru următoarele șase luni.

Exercițiile „Fraternității Slave” din acest an vor avea loc într-un moment dificil pentru Belarus, întrucât protestele în masă continuă în țară ca răspuns la acuzațiile potrivit cărora ultimele alegeri, în urma cărora Aleksandr Lukashenko a câștigat un al șaselea mandat prezidențial, ar fi fost fraudate. 

Amintim că Serbia a fost complimentată în august de ambasadorii occidentali atunci când a susţinut o declaraţie a UE care critica alegerile prezidenţiale controversate din Belarus.

Exercițiile „Fraternității Slave” au avut loc în format trilateral pentru prima dată în Rusia, în 2015. În noiembrie 2016, Serbia a  fost țara carea le-a găzduit, iar Belarus a făcut-o în 2017. În 2018, exercițiile au avut loc din nou în Rusia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending