Connect with us

RUSIA

Italia se îndepărtează tot mai mult de Uniunea Europeană. Roma se opune intenției UE de a impune sancțiuni împotriva statelor care comit atacuri cibernetice

Published

on

Italia se opune intenției Uniunii Europene de a impune sancțini împotriva statelor care comit atacuri cibernetice, o atitudine care pare a fi în aceeași linie cu apelurile Romei de a detensiona relațiile cu Rusia, dar care riscă să indepărteze țara peninsulară de aliații săi din Uniunea Europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Mai mulți diplomați au sublinait că planul de sancțiuni vizează consolidarea apărării Uniunii Europene și descurajarea atacurilor cibernetice, cu precădere din partea Rusiei, care în ultimele luni este acuzată de ingerințe în procesul electoral din diverse state occidentale.

Italia se opune adoptării unor noi sancțiuni împotriva Moscovei, în pofida sprijinului extins al UE, arată un document confidențial al UE, văzut de Reuters.

Italia a cerut în mod repetat o relaxare a sancţiunilor împotriva Rusiei, care este vizată de o gamă largă de sancţiuni economice începând din 2014, după izbucnirea crizei din Ucraina. Acestei poziţii i se opun însă majoritatea statelor UE, care au reînnoit periodic sancţiunile împotriva Rusiei pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi sprijinul continuu acordat rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Marea Britanie, Franţa, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania şi Polonia au cerut introducerea sancţiunilor. Belgia, Finlanda şi Suedia susţin un ”răspuns gradual” la viitoare atacuri, reacţie care ar putea include o serie de măsuri înainte de adoptarea sancţiunilor – relevă documentul citat.

Propunerile privind sancţionarea ţărilor care comit atacuri cibernetice au fost dezbătute în reuniuni pregătitoare ale summitului UE din 17-18 octombrie.

”Răspunsul la atacurile cibernetice pe scară largă comise de actori străini, în special atunci când sunt îndreptate contra alegerilor noastre, este vital”, a subliniat comisarul european pentru securitate, Julian King, adăugând că sancţiunile vor fi adoptate ”acolo unde este cazul”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Rusia vrea să trimită turiști pe orbita Pământului cu un ”iaht spațial”

Published

on

Rusia dezvoltă un ”iaht spațial” capabil să decoleze de pe aerodromuri obișnuite ca orice aeronavă și să îi ducă pe turiști pe orbita Pământulii, a precizat un proiectant șef în cadrul campaniei ruse de aviație și tehnologii spațiale NPO   pentru agenția oficială rusă de presă Sputnik , anunță Xinhua, citat de Agerpres.

Mai multe companii private lucrează la nava spaţială autonomă numită Iahtul Spaţial Selena (Selena Space Yacht), alături de Iniţiativa Naţională de Tehnologie (NTI) AeroNet şi grupurile de lucru SpaceNet, a explicat Alexander Begak în cadrul unui interviu.

”Avem oportunitatea de a ateriza pe orice aerodrom, dispozitivul aterizează ca un avion… În prezent calculăm timpul optim pentru călătoria spaţială, o traiectorie de zbor confortabilă, deoarece experienţa ne arată că oamenii nu trebuie să se afle în condiţii de zero gravitaţie pentru o perioadă de zece minute”, a spus Begak.

Specialistul a completat că dezvoltarea navei spațiale a început în urmă cu doi ani.

Trei ”iahturi spațiale” vor fi produse, fiecare dotate cu șase scaune pentru pasagei și unul pentru pilot.

Deşi nava va funcţiona în mod autonom, pilotul va fi prezent pentru confortul pasagerilor, a precizat Begak.

Costul zborului se va ridica la aproximativ 200.000 – 300.000 de dolari americani de persoană.

Potrivit lui Begak, primele zboruri ar putea avea loc peste cinci ani.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Serghei Lavrov acuză SUA că exercită presiuni asupra aliaților și critică țările europene că ”au permis să fie târâte într-o confruntare fără sens cu Rusia”

Published

on

© Munich Security Conference

Corespondență de la München

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a acuzat Statele Unite că exercită presiuni asupra aliaţilor lor din NATO în disputa legată de Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, în timp ce a reafirmat disponibilitatea președintelui Vladimir Putin de a negocia prelungirea Tratatului New Start, care este programat să expire în anul 2021.

Șeful diplomației de la Moscova a făcut aceste declarații la Conferința de Securitate de la München, unde peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștrii de Externe, miniștrii ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale au trebuit să formuleze răspunsuri la dilema majoră a reașezării ordinii internaționale printr-o nouă competiție strategică care să surclaseze ordinea democrațiilor liberale.

”Vrem să le arătăm rachetele despre care americanii cred că încalcă tratatul. (…) Nu avem niciun dubiu că SUA le-au dat ţărilor NATO ordinul ‘Nu mergeţi acolo!’ ”, a spus Lavrov, cel care a avut la München discuții și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg avertizând Rusia că ”regimul de control al armamentelor nucleare este sub asalt”.

Adresându-se Conferinței după vicepreședintele american Mike Pence și după Yang Jiechi, membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, ministrul rus de Externe a arătat disponibilitatea Moscovei de a negocia extinderea New Start (Tratatul de reducere a armelor strategice).

Pe de altă parte, Lavrov nu a ezitat să facă referire și la sancțiunile occidentale impuse Rusiei, criticând din nou faptul că europenii s-au lăsat purtați de americani în acest proces.

Europenii au permis să fie târâți într-o confruntare fără sens cu Rusia”, a adăugat șeful diplomației ruse.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențată de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

 

Continue Reading

NATO

NATO își pregătește măsurile pentru a preveni o nouă cursă a înarmărilor, dar și pentru a răspunde amenințării rachetelor Rusiei. Ce au decis țările aliate la prima reuniune la nivel înalt după suspendarea Tratatului INF

Published

on

Miniștrii Apărării din țările NATO, întruniți la Bruxelles pentru prima reuniune aliată la nivel înalt după ce SUA și Rusia și-au suspendat obligațiile din cadrul Tratatului INF, au făcut un apel către Moscova să revină la respectarea completă și verificabilă a acordului din 1987 privind forțele nucleare intermediare, în timp ce au transmis că se pregătesc pentru o ”lume fără acest tratat” și au anunțat că vor adopta măsuri ”defensive, echilibrate și coordonate”.

La finalul Consiliului Nord-Atlantic de miercuri din cadrul reuniunii de două zile de la sediul NATO, miniștrii aliați au analizat și au evaluat consecințele încălcării de către Rusia a Tratatului privind forțele nucleare intermediare.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat după întâlnire că sistemul de rachete SSC-8 al Rusiei reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea Alianței și a reamintit că Rusia are încă o fereastră de șase luni pentru a reveni în conformitate cu Tratatul INF și ar trebui să profite de această ocazie.

În prezent, NATO evaluează consecințele încălcării tratatului de către Rusia. Nu mă voi antepronunța privind rezultatul acestui proces. Dar toți pașii pe care îi vom lua vor fi defensivi, echilibrați și coordonați. Și nu intenționăm să lansăm noi rachete nucleare terestre în Europa. NATO va continua să mențină descurajarea și apărarea credibile și eficiente. În același timp, aliații își mențin angajamentul de a controla eficient armamentul, dezarmarea și neproliferarea. NATO nu dorește o nouă cursă a înarmărilor. Alianța noastră rămâne agilă și gata să se ocupe de orice amenințare din orice direcție”, a afirmat înaltul oficial aliat la conferința de presă de la finalul primei reuniuni de lucru.

Stoltenberg a făcut aceste declarații și în contextul în care NATO și Rusia vor utiliza contextul Conferinței de Securitate de la München pentru a se angaja într-un prim dialog la nivel înalt după decizia Statelor Unite de a suspenda obligațiile ce decurg din Tratatul INF și de a demara retragerea din acord în termen de șase luni dacă Federația Rusă nu revine la respectarea completă și verificabilă a acestui acord strategic semnat în 1987 și a cărui încălcare readuce în prim plan riscurile unei noi curse a înarmărilor.

De altfel, în cadrul reuniunii aliate, Statele Unite și-au arătat eforturile pe care le-au făcut în ultimii cinci ani pentru a păstra Tratatului și pentru a determina Rusia să revină la respectarea lui.

”Peste 30 de discuții cu oficialii ruși, 6 reuniuni la nivel de experți, 6 declarații formale ale NATO și 5 rapoarte anuale privind respectarea tratatului”, este bilanțul prezentat de SUA aliaților.

Care sunt pașii pe care îi va face NATO în următoarele șase luni?

În continuare, răspunzând întrebărilor din partea presei, Jens Stoltenberg a detaliat care sunt pașii pe care NATO îi va adopta pe mai departe, reamintind că nu există în Europa noi rachete nucleare americane, în timp ce Rusia deține noi rachete capabile să transporte încărcătură nucleară, care sunt mobile, dificil de depista și pot lovi orice oraș european, punând în pericol securitatea euro-atlantică.

Am gândit, evaluat și analizat consecințele noilor rachete, noi rachete rusești de ceva timp, pentru că am văzut încălcările, am văzut desfășurarea noilor rachete rusești. Ele sunt mobile, sunt greu de detectat, vor reduce timpul de avertizare și, prin urmare, vor reduce pragul pentru orice utilizare potențială a armelor nucleare în conflictele armate”, a prezentat, pe scurt, secretarul general al NATO riscurile care derivă din această situație.

FOTO: NATO

Stoltenberg a reluat mesajele consecvente ale Alianței în acest sens, cele referitoare la eforturile NATO de a păstra tratatul, definindu-l drept ”o piatră de temelie a controlului armelor”, care a interzis o întreagă categorie de rachete, cele cu cu rază intermediară de acțiune.

”Vom continua să lucrăm pentru cea mai bună soluție, și anume controlul armelor, pentru a păstra, a salva Tratatul INF”, a spus înaltul oficial aliat, subliniind că pentru a face acest lucru este necesară respectarea unei condiționalități. Și anume, ca Rusia să revină în conformitate cu prevederile tratatului.

Noi facem două lucruri în același timp: pregătim, gândim și analizăm consecințele desființării Tratatului, dar, în același timp, încercăm să salvăm tratatul, deoarece nu există nicio îndoială că acesta este cel mai bun mod de a aborda această provocare” a mai adăugat acesta.

Secretarul general al NATO a mai precizat că în cazul în care această abordare nu va funcționa, întrucât ea depinde de Rusia în aceste șase luni, atunci Alianța va reacționa.

”Dacă nu reușim atunci, bineînțeles, trebuie să răspundem și noi. Vom lua timpul. Vom fi echilibrați, pentru că vrem să evităm o nouă cursă a înarmărilor. În același timp, trebuie să înțelegem că noile rachete rusești nu sunt un eveniment izolat, ele fac parte dintr-o imagine mai largă în care observăm că Rusia investește puternic în capacitățile militare moderne de mai mult timp, inclusiv noi capacități nucleare”, a mai adăugat Stoltenberg.

Potrivit lui Stoltenberg, NATO analizează, evaluează și pregătește măsuri privind viitorul Tratatului INF – fie salvarea lui, fie încetarea acestuia – ca parte a adaptării continue a Alianței, care nu include măsuri în oglindă de tipul ”rachetă pentru rachetă”, ”avion pentru avion”, ”tanc pentru tanc”, ci acțiuni militare care demonstrează o postură de apărare și descurajare credibilă și eficientă. În cazul situației generate de nerespectarea Tratatului INF de către Rusia, măsurile NATO vor fi defensive, echilibrate și coordonate, iar Alianța a afirmat că nu intențioenază să implementeze noi sisteme de rachete la sol în Europa.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending