Connect with us

RUSIA

Italia se îndepărtează tot mai mult de Uniunea Europeană. Roma se opune intenției UE de a impune sancțiuni împotriva statelor care comit atacuri cibernetice

Published

on

Italia se opune intenției Uniunii Europene de a impune sancțini împotriva statelor care comit atacuri cibernetice, o atitudine care pare a fi în aceeași linie cu apelurile Romei de a detensiona relațiile cu Rusia, dar care riscă să indepărteze țara peninsulară de aliații săi din Uniunea Europeană, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Mai mulți diplomați au sublinait că planul de sancțiuni vizează consolidarea apărării Uniunii Europene și descurajarea atacurilor cibernetice, cu precădere din partea Rusiei, care în ultimele luni este acuzată de ingerințe în procesul electoral din diverse state occidentale.

Italia se opune adoptării unor noi sancțiuni împotriva Moscovei, în pofida sprijinului extins al UE, arată un document confidențial al UE, văzut de Reuters.

Italia a cerut în mod repetat o relaxare a sancţiunilor împotriva Rusiei, care este vizată de o gamă largă de sancţiuni economice începând din 2014, după izbucnirea crizei din Ucraina. Acestei poziţii i se opun însă majoritatea statelor UE, care au reînnoit periodic sancţiunile împotriva Rusiei pentru anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi sprijinul continuu acordat rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Marea Britanie, Franţa, Estonia, Olanda, România, Slovacia, Letonia, Lituania şi Polonia au cerut introducerea sancţiunilor. Belgia, Finlanda şi Suedia susţin un ”răspuns gradual” la viitoare atacuri, reacţie care ar putea include o serie de măsuri înainte de adoptarea sancţiunilor – relevă documentul citat.

Propunerile privind sancţionarea ţărilor care comit atacuri cibernetice au fost dezbătute în reuniuni pregătitoare ale summitului UE din 17-18 octombrie.

”Răspunsul la atacurile cibernetice pe scară largă comise de actori străini, în special atunci când sunt îndreptate contra alegerilor noastre, este vital”, a subliniat comisarul european pentru securitate, Julian King, adăugând că sancţiunile vor fi adoptate ”acolo unde este cazul”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Kremlinul anunță că primul summit dintre liderul nord-coreean Kim Jong Un și președintele Vladimir Putin va avea loc la finalul lunii aprilie, în Rusia

Published

on

Liderul nord-coreean Kim Jong Un se va deplasa în Rusia la sfârșitul lunii aprilie pentru un summit bilateral cu președintele Vladimir Putin, a anunțat Kremlinul într-un comunicat, anunță AFP și The Guardian, informează Agerpres.

”La invitaţia lui Vladimir Putin (…) Kim Jong Un se va deplasa în Rusia pentru o vizită în a doua jumătate a lunii aprilie”, se menţionează în comunicat, fără alte detalii.

Cotidianul rus Izvestia a relatat miercuri, citând surse diplomatice, că întâlnirea va avea loc la Vladivostok, lângă graniţa cu Coreea de Nord, înainte de deplasarea lui Putin în China la 26-27 aprilie, la un summit economic.

Potrivit agenţiei sud-coreene Yonhap, compania aviatică nord-coreeană Air Koryo a prevăzut un zbor special spre Vladivostok pentru marţea viitoare.

Kremlinul indicase anterior că summitul era ”în pregătire”, dar a refuzat să precizeze data şi locul întâlnirii.

La fel ca Beijingul, Rusia preconizează un dialog cu Phenianul pe baza unei foi de parcurs definite de cele două puteri.

Întâlnirea va fi prima între Kim Jong Un şi preşedintele rus, ale căror ţări întreţin relaţii prieteneşti. În ultimii ani, responsabili ruşi s-au deplasat în mai multe rânduri în Coreea de Nord, iar oficiali de la Phenian în Rusia.

Aceasta întrevedere survine după ce Coreea de Nord a testat o nouă armă tactice teleghidată.

În timpul testării a fost verificată funcţionarea ”sistemului special de ghidare în zbor şi încărcarea unei ogive puternice”, a precizat KCNA .

Kim Jong Un a calificat acest test drept un ”eveniment de o foarte mare importanţă pentru creşterea puterii de luptă a armatei populare” nord-coreene.

Este prima dată când Coreea de Nord anunță testarea unei rachete, după summitul eșuat al liderului nord-coreean cu președintele american Donald Trump de la sfârșitul lunii februarie, la Hanoi.

Anunţul Phenianului survine după ce miercuri, 17 aprilie, Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un institut american, a menţionat reluarea activităţii la principalul sit nuclear nord-coreean, un semnal care ar putea indica o posibilă reluare de către Phenian a programului său de înarmare atomică.

Ultimul summit Coreea de Nord-Rusia a avut loc în 211, când tatăl lui Kim Jong Un, Kim Jong-il, s-a întâlnit în Siberia cu președintele rus de la acea vreme, actualul premier, Dmitri Medvedev.

Kim Jong-il, care a decedat la scurt timp după vizita de stat în Rusia, i-a spus atunci lui Medvedev că țara sa este pregătită să relanseze testele nucleare.

Continue Reading

NATO

Rusia anunță încetarea completă a cooperării militare cu NATO și evocă o stare a relațiilor de tipul Războiului Rece

Published

on

©️ NATO

Ministrul adjunct de externe rus, Aleksandr Gruşko, a anunțat luni încetarea completă a cooperării pe liniile militară și civilă între Rusia și NATO, acuzând Alianța Nord-Atlantică că a renunțat unilateral la ”o agendă pozitivă în relațiile cu Rusia”.

”NATO singură a renunţat la o agendă pozitivă în relaţiile cu Rusia. O astfel de agendă nu există. Şi până acum nu există niciun semn că Alianţa Nord-Atlantică ştie cum să depăşească această situaţie de impas”, a afirmat Gruşko, fost ambasador al Federaţiei Rusie pe lângă NATO, citat de Ria Novosti, potrivit Agerpres.

În acest context, ministrul adjunct de externe rus a atribuit Alianţei decizia de a înceta contactele normale de lucru pe linie militară, menţionând că de relaţiile dintre Rusia şi NATO depinde în mare măsură securitatea în Europa.

În opinia lui Aleksandr Gruşko, Alianţa Nord-Atlantică a mers prea departe în ceea ce priveşte escaladarea confruntării cu Rusia.

Citiți și Ministerul rus al Apărării: Armata supraveghează permanent distrugătorul american USS Ross în Marea Neagră

”Paradoxal, dar relaţiile de astăzi între Rusia şi NATO amintesc în cea mai mare parte de starea “obişnuită’ a lucrurilor când a fost creată NATO – în timpul Războiului Rece. A fost din nou scuturat praful de pe “Doctrina lui Harmel”: dialog şi descurajare. Doar că în formula actuală este mai multă descurajare şi mai puţin dialog”, a remarcat Gruşko.

Ministrul rus se referea aici la ministrul de externe al Belgiei, Pierre Harmel, autorul raportului ”Sarcinile viitoare ale Alianţei”, adoptat de liderii ţărilor NATO în decembrie 1967.

Doctrina lui Harmel pleda pentru o apărare puternică a Organizaţiei şi relaţii diplomatice cu ţările Tratatului de la Varşovia şi a contribuit la deschiderea drumului spre destindere între Est şi Vest la începutul anilor 1970, conform istoricilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministerul rus al Apărării: Armata supraveghează permanent distrugătorul american USS Ross în Marea Neagră

Published

on

©U.S. Naval Forces Europe-Africa/U.S. 6th Fleet/ Twitter

Armata rusă supraveghează distrugătorul american USS Ross, înarmat cu rachete de croazieră Tomahawk, care a intrat duminică în apele Mării Negre, a informat luni Ministerul Apărării al Rusiei, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Forţe şi mijloace ale Flotei Mării Negre supraveghează permanent distrugătorul USS Ross al Armatei Statelor Unite”, a arătat un purtător de cuvânt al Apărării, citat de agenţia Interfax.

Acesta a completat că, imediat după ce a intrat în apele Mării Negre, nava americană a intrat sub controlul mijloacelor radioelectronice ruse.

”În plus, urmărirea directă a acţiunilor navei de război americane este realizată de nava de patrulare Vasili Bykov şi de nava de recunoaştere Ivan Hurs”, a indicat purtătorul de cuvânt.

USS Ross, unul dintre cele patru distrugătoare menținute de Statele Unite la baza Rota din Spania, a participat în aprilie 2017 la un atac cu rachete asupra bazei aerine siriene Al Shairat, din provincia Homs.

Potrivit Convenției de la Montreaux, navele statelor non-riverane Mării Negre pot rămâne în apele acesteia maximum 21 de zile.

Potrivit comunicatului trasmis de Comandmentul Flotei a 6-a a SUA, nava are ca misiune participarea la operații de securitate maritimă și creșterea securității maritime în regiune, a nivelului de pregătire și capabilității navale cu aliații și partenerii NATO din regiune.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending