U.E.
Italia și Polonia cer UE să acorde prioritate stopării migrației ilegale în locul încercării de redistribuire a migranților între statele membre
Published
2 years agoon

Uniunea Europeană ar trebui să acorde prioritate stopării migrației ilegale în loc să încerce să convingă cele 27 de state membre să împartă responsabilitatea pentru persoanele care sosesc fără aprobare, au declarat miercuri prim-miniștrii Italiei și Poloniei, relatează EFE, preluat de Agerpres.
Liderul de dreapta al Italiei, premierul Giorgia Meloni, a călătorit la Varșovia pentru o întâlnire cu omologul său conservator polonez, premierul Mateusz Morawiecki. Fiind o țară care reprezintă una dintre primele opriri pentru solicitanții de azil care traversează Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa, Italia este dornică să reducă numărul acestora.
Săptămâna trecută, Polonia și Ungaria au respins prin veto o declarație a liderilor UE privind prioritățile pentru limitarea sosirilor, iar cele două țări au votat împotriva unui acord din 8 iunie care echilibra obligațiile țărilor din prima linie cu cerința ca alte națiuni membre să ofere sprijin.
Guvernele de la Varșovia și Budapesta insistă asupra faptului că prevenirea intrării persoanelor în UE este o abordare mai bună. După discuțiile cu Morawiecki, Meloni a declarat că, în opinia sa, blocul european nu va putea niciodată să „găsească o soluție reală” la această situație odată ce migranții se află deja în Europa.
„Cred că poziția noastră este, în esență, aceeași. Vrem să oprim imigrația ilegală”, a declarat Meloni. Referindu-se la poziția guvernului polonez, ea a adăugat: „Nu pot să nu apăr pe cineva care apără interesele naționale”.
Morawiecki a declarat că pentru guvernul său este „fundamental” ca frontierele externe ale UE să fie „izolate” și că s-a opus, de asemenea, unei prevederi din acordul din iunie care prevede amendarea țărilor care refuză să găzduiască o parte din solicitanții de azil cu 20.000 de euro de persoană.
Polonia a primit milioane de refugiați de război din Ucraina, dintre care aproximativ 1,2 milioane s-au înregistrat și au primit dreptul de a locui, de a munci, de a merge la școală și de a primi beneficii sociale.
Morawiecki a declarat că guvernul său va organiza în acest an un referendum prin care le va cere polonezilor opinia cu privire la acceptarea migranților care au intrat ilegal în UE. Principalul partid de guvernământ, conservatorul Lege și Justiție, a făcut demersuri pentru a modifica legea electorală poloneză pentru a permite organizarea referendumului în același timp cu următoarele alegeri parlamentare, așteptate în toamnă.
Agenda discuțiilor dintre Morawiecki și Meloni a inclus securitatea regională în contextul războiului din Ucraina, unde Rusia caută garanții de securitate din partea NATO. Cei 31 de membri ai NATO au programat un summit în Lituania săptămâna viitoare.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face
Marco Rubio: Investițiile făcute de Polonia în apărare și securitate națională, un exemplu pentru alte state europene
Sikorski sugerează Rusiei să se preocupe ca Vladivostokul să nu redevină chinezesc: “Nu aveți destul pământ? 11 fusuri orare și tot nu e suficient?”
Vance și Meloni s-au întâlnit la Roma, pentru a doua zi la rând, după vizita premierului Italiei la Casa Albă. Vicepreședintele SUA a participat la slujba din Vinerea Mare la Vatican
Arsenalul nuclear al Franței ar putea contribui într-adevăr la protejarea Poloniei, subliniază președintele Andrzej Duda
“Suflete politice înrudite” pentru un “Occident măreț din nou”: De la Casa Albă, Trump și Meloni sunt 100% încrezători într-un acord comercial UE-SUA
ROMÂNIA
Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE
Published
14 hours agoon
April 25, 2025
Președintele interimar Ilie Bolojan a transmis, vineri, un mesaj la 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană.
“Astăzi marcăm 20 de ani de la semnarea, pe 25 aprilie 2005, a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, un moment-cheie care a deschis drumul integrării noastre, concretizate în 2007. E o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE și să ne concentrăm pe consolidarea acestui parcurs, pentru un viitor mai sigur și mai prosper pentru toți cetățenii României”, a scris Bolojan pe platforma X.
Astăzi marcăm 20 de ani de la semnarea, pe 25 aprilie 2005, a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, un moment-cheie care a deschis drumul integrării noastre, concretizate în 2007. E o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE și să ne concentrăm…
— Ilie Bolojan (@Bolojan) April 25, 2025
Astăzi, 25 aprilie, se împlinesc 20 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce i-a permis să devină oficial stat membru al UE la 1 ianuarie 2007.
Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România. Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor.
România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg.
La 20 ani de la semnarea tratatului de aderare la UE, România a depășit importante borne ale parcursului său de integrare europeană, cea mai recentă fiind aderarea deplină la spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2025, și depășirea pragului de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de țara noastră de la aderare și până în prezent, toate întâmplându-se într-un context în care discursurile extremiste pun sub semnul întrebării avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, în timp ce susținerea românilor pentru integrarea europeană și beneficiile apartenenței la UE sunt la un nivel de 89,7%.
COMISIA EUROPEANA
Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face
Published
17 hours agoon
April 25, 2025By
Teodora Ion
Polonia va cere probabil săptămâna viitoare Comisiei Europene o derogare de la limitele de împrumut stabilite de UE pentru a-și menține cheltuielile de apărare la un nivel ridicat în anii următori fără a încălca prevederile europene, a menționat joi ministrul polonez de Finanțe, Andrzej Domanski, citat de Reuters, conform Agerpres.
În afară de Polonia, doar Portugalia a semnalat că va solicita aceeași scutire, o măsură despre care Comisia Europeană a sperat că va fi adoptată pe scară largă de cele 27 de țări ale UE și va contribui la creșterea investițiilor UE în domeniul apărării cu 650 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru a descuraja o posibilă invazie rusă.
”Luăm în considerare în mod serios solicitarea clauzei de exceptare”, a declarat Domanski pentru Reuters într-un interviu acordat în contextul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale din Washington, adăugând că decizia va fi luată până la sfârșitul lunii aprilie.
Comisia Europeană a venit cu propunerea, în luna martie, de a permite fiecărei țări din UE să majoreze cheltuielile anuale pentru apărare cu 1,5% din produsul intern brut timp de patru ani, fără a fi pasibile de măsurile disciplinare tradiționale care se aplică în momentul în care deficitul depășește 3% din PIB. Cu alte cuvinte, cheltuielile pentru apărare au fost exceptate de la calcularea deficitului.
Cu toate acestea, țările UE cu datorii naționale ridicate sunt sceptice cu privire la împrumuturi mai mari pentru cheltuieli în domeniul apărării, mai ales dacă sunt îndepărtate geografic de Rusia.
Italia a declarat că nu va solicita o marjă de manevră suplimentară. Spania și Franța sunt, de asemenea, sceptice.
”Dacă aceste țări nu vor solicita, atunci probabil că nu va avea loc”, a declarat Domanski cu privire la atingerea obiectivului de cheltuieli al UE de 650 de miliarde de euro (740 de miliarde de dolari).
În luna martie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant Kaja Kallas au prezentat o carte albă pentru apărarea europeană – Readiness 2030, alături de un pachet ambițios în domeniul apărării ca parte a planului “ReArm Europe/ Readiness 2030” care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula creșterea investițiilor în capacitățile de apărare.
Cartea albă prezintă soluții pentru acoperirea lacunelor critice în materie de capabilități și pentru construirea unei baze industriale de apărare solide.
Ea propune modalități prin care statele membre ar putea să investească masiv în apărare, să achiziționeze sisteme de apărare și să consolideze gradul de pregătire al industriei europene de apărare pe termen lung.
De cealaltă parte, Planul de reînarmare a Europei „ReArm Europe – Readiness 2030” va permite efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde EUR, structurate în jurul următorilor piloni:
Deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național.
Comisia a invitat statele membre să activeze clauza derogatorie națională din Pactul de stabilitate și de creștere, care le va oferi un spațiu bugetar suplimentar pentru a-și majora cheltuielile pentru apărare, în cadrul normelor bugetare ale UE.
- Pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice, derogarea temporară va fi limitată la:
- Creșterea exclusivă a cheltuielilor pentru apărare, plecând de la categoria statistică „Apărare” din Clasificarea Funcțiunilor Guvernamentale (COFOG);
- Până la maximum 1,5 % din PIB pentru fiecare an de activare a clauzei derogatorii naționale;
- O perioadă de patru ani.2
Un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE)
Comisia Europeană s-a angajat să colecteze de pe piețele de capital până la 150 de miliarde EUR, aplicând abordarea sa de finanțare unificată deja bine stabilită.
Statele membre interesate vor putea folosi aceste fonduri pentru a crește rapid și substanțial investițiile în capabilitățile de apărare ale Europei. Fondurile vor fi plătite statelor membre interesate la cerere, pe baza unor planuri naționale. Plățile vor lua forma unor împrumuturi cu scadență lungă, structurate interactiv și la prețuri competitive. Statele membre beneficiare vor trebui să ramburseze apoi aceste împrumuturi. Împrumuturile vor fi susținute de marja de manevră a bugetului UE.
Valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor
Planul ”ReArm Europe – Readiness 2030” se bazează și pe Grupul Băncii Europene de Investiții, care ar urma să includă în sfera de acoperire a împrumuturilor pe care le acordă și proiectele de apărare și securitate, protejându-și în același timp capacitatea de finanțare.
COMISIA EUROPEANA
Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății
Published
18 hours agoon
April 25, 2025By
Andreea Radu
Comisia Europeană invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății – o componentă-cheie a planului său de acțiune menit să sporească reziliența sistemelor de sănătate din întreaga Uniune Europeană.
Consiliul va sprijini eforturile de protejare a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale împotriva amenințărilor cibernetice, contribuind astfel la întărirea capacităților europene de răspuns în domeniul sănătății digitale.
Potrivit comunicatului oficial, consiliul are ca obiectiv principal promovarea celor mai eficiente practici în domeniul securității cibernetice, cu scopul de a consolida protecția digitală, de a încuraja colaborarea intersectorială și de a orienta dezvoltarea de resurse, programe de formare și servicii de reacție rapidă adaptate nevoilor din sănătate.
Toate acestea vizează o mai bună protejare a datelor pacienților și asigurarea continuității actului medical. Această abordare coordonată reflectă angajamentul Uniunii Europene de a construi un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice tot mai frecvente.
Până la 15 experți din domeniile sănătății și securității cibernetice vor face parte din consiliul consultativ, aducând perspective diverse și expertiză specializată. Consiliul va putea include atât furnizori de servicii medicale și alte entități din sectorul sănătății, cât și prestatori de servicii de securitate cibernetică sau reprezentanți ai interesului public.
Membrii vor fi numiți pentru un mandat de doi ani, cu posibilitate de reînnoire. Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 23 mai.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE

20 de ani de la semnarea tratatului de aderare la UE. Marcel Ciolacu: Aderarea la UE și NATO, cel mai important obiectiv după căderea comunismului

Ministrul de Externe, vizită în Austria. Emil Hurezeanu a evidențiat oportunitățile de cooperare bilaterală în promovarea de obiective vizând competitivitatea UE, securitatea energetică și securitatea internă

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

Eurodeputatul Dan Motreanu a adresat Comisiei Europene o întrebare privind măsurile pe care le are în vedere pentru a accelera decuplarea prețurilor la energia electrică de cele la gaze

Președintele interimar Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții CCIFER despre dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Franța

Lucrările de consolidare a frontierei de est a Letoniei cu Rusia și Belarus sunt în grafic, afirmă ministrul leton al Apărării: „Principalul obiectiv este de a stopa un potențial intrus”

Eurodeputații pledează pentru un program european mai ambițios privind industria de apărare centrat pe stimularea capacității de producție, îmbunătățirea aprovizionării și sprijin pentru Ucraina

Premierul ungar Viktor Orban: Dacă Ucraina aderă la UE, în Ungaria nu vor mai ajunge bani europeni

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară
Trending
- POLITICĂ4 days ago
Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”
- NATO1 week ago
“Dacian Spring 2025”: 4.000 de soldați din zece țări NATO vor participa la un amplu exercițiu militar pe teritoriul României, anunță MApN
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
UE dă curs unei solicitări de multă vreme a României: Comisia Europeană pregătește o strategie pentru Marea Neagră axată pe securitate
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan va participa la funeraliile Papei Francisc, al doilea Suveran Pontif din istorie care a vizitat România. Acestea vor avea loc sâmbătă la Basilica Sfântul Petru
- NATO1 week ago
Maia Sandu, întâlnire cu secretarul general NATO, aflat în tranzit la Chișinău: Discuții legate de securitatea din regiune și sprijinul Alianței pentru R. Moldova