Președintele american Donald Trump și premierul italian Giorgia Meloni și-au exprimat joi încrederea că Statele Unite și Europa vor fi capabile să negocieze un acord comercial înainte ca pauza de 90 de zile privind unele tarife să se încheie.

Trump a declarat că este 100% sigur de un eventual acord comercial cu Europa, cea mai mare încredere pe care a exprimat-o cu privire la aceste negocieri de când a zguduit piețele mondiale cu anunțurile sale tarifare.

“Bineînțeles că va exista un acord comercial, foarte mult. Ei doresc foarte mult să facă unul. Iar noi vom încheia un acord comercial. Mă aștept la asta. Și va fi un acord echitabil”, a declarat Trump reporterilor în Biroul Oval după discuțiile cu Meloni, un aliat apropiat, relatează Reuters.

Meloni, care se poziționează ca un intermediar între Statele Unite și Europa, a fost la fel de încrezătoare.

Cu toate acestea, ea a menționat că nu poate încheia un acord pentru întreaga UE, dar a afirmat că discuțiile sincere ar putea contribui la soluționarea disputelor comerciale care au tensionat relațiile dintre SUA și Europa.

CNN notează că premierului italian Giorgia Meloni i-au trebuit exact două fraze în Biroul Oval joi pentru a-i semnala gazdei sale că este un suflet înrudit.

“Amândoi împărtășim o altă luptă, care este lupta împotriva ideologiei woke și DEI care ar dori să ne șteargă istoria”, a proclamat ea în limba engleză, folosind unele dintre cuvintele cheie preferate ale președintelui Donald Trump pentru a-și descrie lupta împotriva a ceea ce ei consideră a fi idealuri progresiste scăpate de sub control.

A fost o încercare nesubtilă de a clarifica de la bun început că ea nu este genul de lider european pe care Trump l-a găzduit în aceeași cameră în cursul ultimelor două luni.

Populistă și conservatoare, Meloni a captat atenția lui Trump și a consilierilor săi. Ea a fost singurul lider european care a participat la inaugurarea sa în ianuarie. Este prietenă cu cel mai puternic consilier al său, miliardarul Elon Musk. Și a adoptat același tip de poziție anti-migrație care a contribuit la revenirea lui Trump la Casa Albă.

Prezența la Roma a unui lider care îi împărtășește ostilitatea față de idealurile liberale reprezintă o deschidere convenabilă pentru Trump într-un moment în care legăturile transatlantice s-au tensionat.

“Să facem Occidentul măreț din nou”, a scris Meloni, pe X.

Rendiamo l’Occidente di nuovo grande – Make the West Great Again pic.twitter.com/Z499ZRGx85

— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) April 17, 2025

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri pentru săptămânalul german Die Zeit că “Occidentul, așa cum îl cunoșteam, nu mai există”, într-un interviu în care a evocat drept mărturie în acest sens schimbările “istorice” care au loc ca urmare a deciziilor administrației americane conduse de președintele Donald Trump.

De la anunțarea de către Trump, la 2 aprilie, a noilor tarife vamale, incertitudinea s-a așternut asupra comerțului transatlantic, afectând puternic piețele și punând la îndoială viitorul cooperării economice dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.

Ca răspuns, UE a căutat noi modalități de diversificare a parteneriatelor comerciale și a explorat oportunități de aprofundare a legăturilor cu alte economii majore, precum China.

Președintele american Donald Trump a anunțat săptămâna trecută o suspendare completă asupra tuturor tarifelor “reciproce”, cu excepția Chinei, care vor fi majorate la 125% de la 104%.

În aceeași zi, UE a anunțat tarife de 25% pentru o serie de importuri din SUA, într-o primă rundă de contramăsuri. Blocul celor 27 de state membre a convenit să impună tarife de retorsiune pentru produse americane în valoare de 22 de miliarde de euro, vizând produse agricole și produse din statele americane conduse de Partidul Republican al președintelui Donald Trump. Toate statele membre au votat în favoarea represaliilor, cu excepția Ungariei.

În noul context, și Uniunea Europeană a suspendat pentru 90 zile contramăsurile pregătite și aprobate.

Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat joi sprijinul pentru propunerea președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, în timp ce a reunit la Palatul Élysée delegații din SUA, Franța, Germania, Marea Britanie și Ucraina s-au întâlnit la Paris pentru a discuta despre eforturile de a pune capăt conflictului din Ucraina.

“Suntem cu toții clar uniți în dorința noastră de pace”, a declarat Emmanuel Macron pe X după discuții, pe care le-a numit “zi de mobilizare diplomatică“.

În timp ce președintele american Donald Trump se întâlnea la Washington cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, Macron i-a primit la Paris pe secretarul de stat american Marco Rubio, pe emisarii Keith Kellogg și Steve Witkoff, pe ministrul de externe britanic David Lammy, pe consilierul pentru securitate națională al premierului britanic, Jonathan Powell, pe consilierul pentru securitate națională al cancelarului german, Jens Plötner, și pe delegația ucrainean formată din șeful biroului prezidențial ucrainean Andriy Yermak, ministrul de externe Andrii Sybiha și pe ministrul apărării Rustem.

A day of diplomatic mobilisation.

I would like to thank the American delegation, @SecRubio, @SE_MiddleEast, and @SPE_Kellogg; the Ukrainian delegation, @AndriyYermak, @Andrii_Sybiha, and @Rustem_Umerov; as well as the representatives from the United Kingdom… pic.twitter.com/edshgli8HY

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 17, 2025

Calificând discuțiile ca fiind “productive”, liderul francez a precizat că delegațiile au susținut “de la bun început” propunerea lui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina “cât mai rapid posibil”.

“Acest lucru demonstrează un angajament european puternic și o dorință de a lucra îndeaproape cu Statele Unite”, a precizat el.

Spunând că s-au angajat într-o “discuție pozitivă și constructivă” cu privire la modul de a obține atât o încetare a focului, cât și o pace cuprinzătoare și durabilă, Macron a adăugat că a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski înainte și după întâlniri pentru a asigura coordonarea.

“Discuțiile vor continua săptămâna viitoare la Londra”, a adăugat el.

Ulterior dialogului de la Paris, secretarul de stat american Marco Rubio a avut o convorbire telefonică cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, căruia i-a transmis același mesaj pe care echipa americană l-a comunicat delegației ucrainene și aliaților noștri europeni la Paris: “președintele Trump și Statele Unite doresc ca acest război să înceteze și au prezentat acum tuturor părților liniile mari ale unei păci durabile”.

Întâlnirea lui Macron cu delegațiile SUA, Marii Britanii, Germaniei și Ucrainei a avut loc la doar câteva zile după ce emisarul special Steve Witkoff s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre o posibilă încetare a focului în Ucraina, după ce discuțiile dintre Rusia și SUA au stagnat în ultimele săptămâni, iar Ucraina și Europa acuză Moscova că nu își dorește pacea, armata rusă lansând atacuri masive în orașele Krivoi Rog și Sumî.

Președintele francez, împreună cu premierul britanic Keir Starmer, conduce eforturile europene de a oferi Kievului garanții de securitate, inclusiv desfășurarea unei așa-numite forțe de reasigurare în Ucraina, în cazul unui armistițiu.

Comisia Europeană va prezenta până vara aceasta noua sa strategie pentru Marea Neagră, concepută ca un cadru politic cheie pentru conectarea țărilor din regiune și cu un accent pus pe securitate, a declarat joi comisarul european pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, Marta Kos, la ”Forumul 2025 UE întâlnește Balcanii”, desfășurat la Sofia, relatează agenția EFE.

Uniunea Europeană ”are nevoie de o viziune mai largă a contextului din vecinătatea sa” și ”de o nouă perspectivă asupra regiunii Mării Negre, cu accent pe securitate și pe principalele provocări și oportunități regionale”, a afirmat comisarul european, citat de Agerpres.

Marta Kos a menționat printre aceste provocări agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, lucrările de deminare și alte chestiuni maritime, de mediu și climatice, despre care speră că vor putea fi abordate pe baza unui plan pe care Bruxelles-ul îl elaborează în prezent și pe care ea îl va prezenta ”înainte de vară” împreună cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas.

Documentul va oferi un ”cadru politic cheie pentru conectarea țărilor din regiune. România și Bulgaria se vor afla în centrul acestor considerații, împreună cu Turcia, care joacă un rol cheie în regiunea Mării Negre”, a explicat Marta Kos.

Subiectul a fost discutat în ultimele luni cu noua componență a Comisiei Europene și de ministrul român de externe, Emil Hurezeanu, care a abordat tema unei strategii a UE pentru regiunea Mării Negre cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și cu comisarul european pentru extindere, Marta Kos.

O strategie a Uniunii Europene pentru Marea Neagră este o solicitare îndelungată din partea României, Bucureștiul propunând inclusiv crearea unui post de Reprezentant Special al UE în regiune ca parte a unei strategii politice, economice și de comunicare strategică.