Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Iulia Badea-Guéritée: Corpul european de solidaritate, noua poveste de succes a UE

Published

on

Solidaritatea este o necesitate, într-un moment în care în Europa există aproape 6.5 milioane de tineri care nu au un loc de muncă sau care nu sunt integraţi în niciun program educaţional, transmite, într-un editorial, Iulia Badea-Guéritée, coordonatorul Biroului de Presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

”Iniţial a fost doar o idee, cea lansată de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în septembrie 2016. Ideea, generată de o evidenţă – ”solidaritatea este singurul lucru care poate menţine Europa unită”, după cum spunea comisarul european pentru politica regională, Corina Creţu – a apărut foarte repede după numirea comisiei Juncker.

O necesitate, această solidaritate, într-un moment în care în Europa există aproape 6.5 milioane de tineri care nu au un loc de muncă sau care nu sunt integraţi în niciun program educaţional. Soluţiile nu sunt multe, nici pe plan naţional şi nici pe plan european: putem crea sau inventa locuri de muncă, putem acoperi locurile de muncă încă neocupate. Sau putem întrevedea aici o formidabilă ocazie de a ne ajuta tinerii ajutându-i în acelaşi timp şi pe alţii.”, scrie Iulia Badea-Guéritée, care amintește de beneficiile programului Erasmus. 

”Putem profita de marele câştig al generaţiei Erasmus (9 milioane de tineri care au beneficiat de un program de acest fel, dintre care 250 000 din România), care este nu doar învăţarea unei limbi străine, cunoaşterea unei ţări sau a mai multor persoane, ci capacitatea de a te întoarce acasă mai bogat cu o experienţă umană: suntem, existăm, în momentul în care şi ceilalţi realizează acest lucru”, transmite aceasta.

”Erasmus este despre cunoaştere, solidaritate, generozitate, fraternitate, valori europene pe care le înveţi sau le recunoşti ca făcând parte din tine doar în comunitate, în partaj, împreună cu ceilalţi. Această generaţie Erasmus realizează, şi cred că acesta a fost motorul proiectului Corpul european de solidaritate, şi de aceea a şi fost inclus în finanţarea comună pentru anul 2017 (2.5 miliarde de euro pentru Erasmus+/Corpul european de solidaritate), că a participa, prin implicarea profesională, la crearea unor condiţii de care să beneficieze nu doar o persoană, ci mai multe, reprezintă cel mai mare câştig.

Îmi explic această conştientizare prin cifrele care astăzi, la şase luni de la lansarea efectivă a acestui program, în decembrie 2016, demonstrează că proiectul este viabil, funcţionează, apar primele rezultate. Astăzi peste 32 000 de tineri s-au alăturat acestui proiect, dintre care aproape 1400 din România, locul 6 în clasamentul statelor membre, după Italia, Spania, Portugalia, Germania, Franţa. Din martie 2017, când a început corelarea dintre candidaţii pentru stagii sau joburi în voluntariat cu organizaţiile interesate, au fost contactaţi aproape 12 000 de participanţi, şi au fost deja acceptate 460 de plasamente. 80 % dintre ei sunt efectiv în ”post”. Bulgaria, Polonia, Italia şi Turcia sunt ţările preferate ca destinaţie, iar 65 % dintre voluntari sunt femei cu vârsta cuprinsă între 21-25 de ani.”, scrie Iulia Badea-Guéritée.

 

.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire

Published

on

© European Communities, 1996

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi, care stabilește condițiile adecvate pentru colaborarea digitală dintre autoritățile vamale și autoritățile competente partenere, informează comunicatul oficial

Scopul este de a facilita comerțul internațional, de a scurta timpul de vămuire și de a reduce riscul de fraudă. Propunerea va contribui, de asemenea, la reducerea sarcinii administrative pentru comercianți.

Eficiența vămuirii și a controalelor vamale este esențială pentru a permite desfășurarea fără probleme a schimburilor comerciale, asigurându-se totodată protecția cetățenilor, a întreprinderilor și a mediului în UE.

Odată ce ghișeul unic pentru vămi va fi pus în aplicare pe deplin, întreprinderile nu vor mai fi nevoite să prezinte documente mai multor autorități prin intermediul unor portaluri diferite. Mediul aferent ghișeului unic va permite autorităților vamale și altor autorități să verifice în mod automat dacă mărfurile în cauză respectă cerințele UE și dacă au fost îndeplinite formalitățile necesare.

La frontierele externe trebuie să se asigure respectarea a peste 60 de acte juridice nevamale ale UE, precum și a legislației nevamale naționale în domenii precum sănătatea și siguranța, mediul, agricultura, pescuitul, patrimoniul internațional și supravegherea pieței. Acest lucru necesită documente suplimentare pe lângă declarațiile vamale și afectează sute de milioane de mișcări de mărfuri în fiecare an.

Autoritățile statelor membre implicate în vămuirea mărfurilor la frontierele externe ale UE vor putea accesa informațiile electronice transmise de comercianți și vor putea face schimb de astfel de informații. Mediul aferent ghișeului unic pentru vămi va sprijini, de asemenea, verificarea automatizată a formalităților nevamale pentru mărfurile care intră sau ies din UE. Aceasta înseamnă că nu va mai fi necesar să se efectueze controale manuale ale documentelor pentru verificarea anumitor formalități nevamale.

Se preconizează că noile norme vor stimula fluiditatea comerțului transfrontalier și vor contribui la reducerea sarcinii administrative pentru comercianți, în special prin economisirea de timp și prin simplificarea și automatizarea vămuirii.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi trebuie să fie aprobat de Consiliu și de Parlamentul European înainte de a trece prin procedura de adoptare formală.

Comisia Europeană salută acordul politic provizoriu la care au ajuns colegiuitorii cu privire la inițiativa privind noul ghișeu unic al UE pentru vămuire, care facilitează schimbul de informații electronice transmise de comercianți între diferitele autorități implicate în vămuirea mărfurilor.

Ca pas următor, întreprinderile vor putea prezenta informațiile vamale și de reglementare necesare pentru importul, tranzitul sau exportul de mărfuri o singură dată, printr-un singur punct de intrare.

Respectând promisiunea președintei von der Leyen de a duce vămile UE la un nivel superior, inițiativa privind ghișeul unic al UE face parte dintr-un proiect ambițios de modernizare a controalelor vamale în următorul deceniu.

Planurile vizează facilitarea în continuare a schimburilor comerciale, îmbunătățirea controalelor de siguranță și de conformitate, sprijinirea tranziției digitale și ecologice și reducerea sarcinii administrative pentru autoritățile și întreprinderile naționale.

Acordul dintre colegiuitori consolidează propunerea inițială a Comisiei, recunoscând în special responsabilitățile nefiscale ale autorităților vamale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European critică raportul Comisiei privind statul de drept în 2021 și cere negocierea unui mecanism permanent pentru protejarea valorilor UE

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European afirmă că evaluarea Comisiei privind statul de drept în UE este utilă, dar că mai sunt multe de îmbunătățit la nivel metodologic, potrivit unui comunicat.

Joi, 19 mai, Parlamentul a adoptat revizuirea raportului anual al Comisiei Europene privind statul de drept pentru 2021 cu 429 de voturi pentru, 131 împotrivă și 34 de abțineri.

Deficiențe metodologice

Deputații au fost dezamăgiți de faptul că, în ciuda sugestiilor Parlamentului, Comisia încă nu abordează numeroasele preocupări interconectate cu privire la starea întregii game de valori ale UE în statele membre. De asemenea, raportul ar trebui să facă diferența între încălcările sistemice și cele individuale ale valorilor UE și să efectueze o evaluare mai aprofundată și mai transparentă.

Mai mult, ar trebui să se îndepărteze de la „documentația descriptivă” și să se orienteze către o abordare „analitică și prescriptivă” care să identifice tendințele transversale, inclusiv posibilele vulnerabilități sistemice, la nivelul UE. În lipsa acestei abordări, raportul actual nu recunoaște în mod clar „procesul deliberat de regres al statului de drept” în Polonia și Ungaria și nu reușește să identifice deficiențele din alte țări ale UE. În același timp, Parlamentul afirmă că simpla prezentare a „deficiențelor sau încălcărilor de natură sau intensitate diferită” riscă să banalizeze probleme mai grave.

Sugestii pentru un cadru eficient

Salutând intenția Comisiei de a include recomandări specifice fiecărei țări în raportul din 2022, eurodeputații sugerează că ar trebui stabilită o legătură directă între concluziile raportului și activarea măsurilor corective, de exemplu articolul 7, condiționalitatea bugetară și procedurile de încălcare a dreptului Uniunii Europene ( acestea din urmă ar trebui să fie declanșate automat).

De asemenea, ei solicită Consiliului și Comisiei să inițieze negocieri pentru un mecanism permanent și cuprinzător de protecție a valorilor UE.

Parlamentul mai propune înființarea unui „indice al statului de drept”, bazat pe o evaluare cantitativă a performanțelor fiecărei țări de către experți independenți și solicită, de asemenea, un „indice al spațiului civic european”, pentru a aborda obstacolele cu care se confruntă organizațiile și persoanele fizice în statele membre.

În ansamblu, raportul privind statul de drept la nivelul întregii UE, publicat pe 20 iulie 2021, evidențiază numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv în statele membre care iau măsuri pentru a remedia problemele evidențiate în raportul din 2020. Cu toate acestea, există în continuare preocupări, care au devenit și mai acute în anumite state membre, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația din mass-media. Raportul subliniază, de asemenea, reziliența puternică a sistemelor naționale pe durata pandemiei de COVID-19, care a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de control și echilibru, care să susțină statul de drept.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană a constatat o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar a subliniat necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale, care a fost abordată de atunci. La mijlocul lunii aprilie a acestui an, Ministerul Justiției a transmis Comisiei Europene, spre consultare, în cadrul MCV, proiectele legilor Justiției și ale Codurilor penale.

Executivul european și-a exprimat aprecierea față de faptul că Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor ridicate de modificările aduse legilor justiției din 2017-2019, care au atras critici pentru impactul negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției, reluând astfel mesajul transmis și în 2020, cu ocazia publicării primului raport.

Amintim că în primul astfel de document prezentat la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a subliniat că există standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre și a apreciat că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință.

Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial, examinând aceleași aspecte. 

Raportul constituie elementul central al mecanismului privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor.

Ediția din 2022 a tabloului de bord privind justiția în UE

Astăzi, 19 mai, Comisia Europeană a publicat Ediția din 2022 a tabloului de bord privind justiția în UE, care marchează zece ani de monitorizare a eficacității sistemelor de justiție. Aceasta reprezintă o imagine de ansamblu consacrată, cu date comparative asupra eficienței, calității și independenței sistemelor de justiție din statele membre. Pentru prima dată, tabloul de bord de anul acesta include date privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra eficienței sistemelor de justiție și date privind măsura în care persoanele cu handicap au acces la justiție. Ediția din acest an are o dimensiune comercială mai importantă.

Principalele constatări ale ediției din 2022 a tabloului de bord:

  • Posibilități de îmbunătățire a digitalizării sistemelor de justiție: Dacă ediția din 2021 făcea bilanțul progreselor înregistrate de autoritățile judiciare în procesul de transformare digitală, tabloul de bord din 2022 ține seama și de efectele pandemiei de COVID-19. Mai multe state membre au adoptat noi măsuri pentru a asigura funcționarea normală a instanțelor, garantând, în același timp, un acces continuu și facil la justiție pentru toți. Cu toate acestea, constatările ediției din 2022 arată necesitatea ca statele membre să accelereze reformele de modernizare în acest domeniu, întrucât în unele state membre se mai pot aduce îmbunătățiri semnificative.
  • Grade diferite de accesibilitate la justiție pentru persoanele cu handicap: În ediția din 2022 a tabloului de bord al UE privind justiția s-au inclus în premieră date privind măsurile instituite pentru a sprijini persoanele cu handicap să aibă acces la justiție în condiții de egalitate. Deși toate statele membre au instituit cel puțin unele măsuri (cum ar fi amenajări procedurale), doar jumătate dintre statele membre oferă, de asemenea, formate specifice, cum ar fi alfabetul Braille sau limbajul semnelor, la cerere.
  • Rămân provocări în ceea ce privește percepția independenței sistemului judiciar: începând din 2016, percepția publicului larg s-a îmbunătățit în 17 state membre. Cu toate acestea, începând cu anul trecut, percepția publică asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în 14 state membre. În câteva state membre, nivelul perceput al independenței rămâne deosebit de scăzut.
  • Garanții instituite pentru a spori încrederea investitorilor: În ceea ce privește accesul la justiție și impactul acestuia asupra încrederii investitorilor, a mediului de afaceri și a funcționării pieței unice, tabloul de bord din 2022 a inclus, de asemenea, date privind eficiența administrativă, garanțiile juridice în ceea ce privește deciziile administrative și încrederea în protecția investițiilor. Constatările arată că aproape toate statele membre au instituit măsuri pentru ca întreprinderile să primească compensații financiare pentru pierderile cauzate de decizii administrative sau de inacțiunea organelor administrative, instanțele putând suspenda executarea deciziilor administrative, la cerere.

Informațiile cuprinse în Tabloul de bord privind justiția în UE contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul Mecanismului european privind statul de drept, concluziile fiind incluse în ediția din 2022 a raportului anual al Comisiei privind statul de drept. Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea planurilor naționale de redresare și reziliență.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană îndeamnă România să transpună integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

Published

on

© EU Climate Action/ Twitter

Comisia Europeană a decis joi să trimită avize motivate României, Ciprului, Germaniei, Greciei, Ungariei , Irlandei , Luxemburgului, Poloniei, Portugaliei și Croației pentru că nu au transpus integral normele UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001, informează comunicatul oficial

Această directivă oferă cadrul juridic pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice, al încălzirii și răcirii și al transporturilor din UE.

Directiva stabilește instituirea unui obiectiv obligatoriu la nivelul UE pentru 2030 privind atingerea unei ponderi de cel puțin 32 % a energiei din surse regenerabile și include măsuri de asigurare a faptului că sprijinul pentru energia din surse regenerabile este rentabil, precum și de simplificare a procedurilor administrative pentru proiectele privind energia din surse regenerabile.

De asemenea, aceasta facilitează participarea cetățenilor la tranziția energetică și stabilește obiective specifice de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și în sectorul transporturilor până în 2030. În plus, aceasta consolidează criteriile pentru asigurarea durabilității bioenergiei. Termenul-limită pentru transpunerea directivei respective în dreptul intern a fost 30 iunie 2021.

În iulie 2021, Comisia Europeană a trimis o scrisoare de punere în întârziere tuturor statelor membre respective. Până în prezent, Croația, Germania, Ungaria, Polonia, Portugalia și România nu au reușit să furnizeze Comisiei informații clare și precise cu privire la dispozițiile naționale care transpun fiecare dispoziție a directivei, iar Ciprul, Grecia, Irlanda și Luxemburgul au notificat doar parțial măsurile naționale de transpunere a directivei. Statele respective au acum la dispoziție două luni pentru a se conforma obligației de transpunere și pentru a notifica Comisia.

În caz contrar, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA36 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă: România este pe primul loc în Europa în ceea ce privește numărul de femei aflate în topul managementului companiilor

MAREA BRITANIE40 mins ago

Alături de Ucraina: Cinci țări, între care SUA și Regatul Unit, sprijină acțiunea Kievului de a-i trage la răspundere pe cei responsabili pentru ”crimele de război comise în timpul invaziei ruse”

U.E.1 hour ago

Deputații din Polonia au ajuns la un compromis privind reforma justiției pentru a debloca fondurile prevăzute prin PNRR

ROMÂNIA2 hours ago

Accederea României în programul Visa Waiver, discutată în trilaterala ambasadorului României la Washington cu ministrul de interne Lucian Bode și șeful Departamentului pentru Securitate Internă al SUA

U.E.2 hours ago

Cancelarul german este în favoarea revizuirii tratatelor UE, dar atrage atenția cu privire la ”contemplarea chestiunilor instituționale”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Consiliul UE și PE au ajuns la un acord provizoriu cu privire la un ghișeu unic pentru vămi cu scopul de a facilita comerțul internațional și de a scurta timpul de vămuire

U.E.3 hours ago

Charles Michel, la Belgrad: Trebuie să accelerăm integrarea în UE și trebuie să creăm stimulente pentru reforme

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu, după întrevederea cu Antonio Costa: În guvernările colegilor social-democrați, Portugalia a fost un model de dezvoltare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

REPowerEU: Gheorghe Falcă subliniază nevoia investițiilor pentru ca UE să devină independentă energetic de Rusia

COMUNICATE DE PRESĂ3 hours ago

Primul demers al comunității de afaceri din România pentru mediu: eMAG, GreenTech și Fundația Conservation Carpathia lansează Angajamentul pentru Mediu

U.E.20 hours ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU1 day ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președinta Parlamentului European, mesaj către ”prietena” Maia Sandu: Republica Moldova își are locul în familia europeană. Nu putem să ne dezamăgim vecinii care privesc spre Europa

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Maia Sandu, discurs istoric de la pupitrul Parlamentului European: Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina, Kiev este Ucraina. Și vor fi întotdeauna

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

În aplauzele Parlamentului European, Maia Sandu a cerut o decizie politică pentru candidatura R. Moldova la UE: Este luminița de la capătul tunelului, farul care ne ghidează în această furtună cumplită

SUA2 days ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO2 days ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.3 days ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

Team2Share

Trending