Connect with us

INTERNAȚIONAL

Iulian Chifu: Responsabilitatea trebuie să fie cheia de boltă în acest an electoral. România este în situația de a avea o mare coaliție în timp ce avem o amenințare cu război pe termen lung

Published

on

© Iulian Chifu/ Facebook

România este în situația favorabilă de a avea o mare coaliție la guvernare în contextul în care avem o amenințare cu război pe termen lung, a declarat joi analistul de politică internațională și profesorul universitar Iulian Chifu, fost consilier pe politică externă al premierului Nicolae Ciucă și ex-consilier prezidențial pentru securitate internațională al președintelui Traian Băsescu.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Chifu a analizat principalele momente ale începutului de an, 2024 fiind un an electorat pentru România, Europa și Statele Unite, mai ales în contextul avertismentelor venite dinspre Londra, Berlin sau NATO cu privire la necesitatea pregătirii Alianței Nord-Atlantice pentru scenarii în care amenințările externe devin tot mai pronunțate.

Odată ce am asumat această amenințare – evident, trebuie cuantificată într-o declarație finală a unui summit NATO, într-o ministerială a apărării, în Consiliul Militar al NATO – acest concept trebuie să se găsească în planurile de contingență și în planificare și capabilitățile de apărare în fața unei asemenea perspective. România nu ar trebui să aștepte ca NATO să facă acești pași, ci noi chiar trebuie să începem“, a afirmat Chifu, președinte al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning.

El a avertizat și împotriva defetismului ca Statele Unite să facă un pas în spate în privința asigurării securității europene.

“Nu se pune problema ca UE să se apere singură. SUA sunt aici. România, pe baza Parteneriatului Strategic, are un plus. Faptul că în mandatul Trump, România a câștigat în raport cu întărirea garanțiilor sale de securitate. Aș fi ceva mai reticent în a califica o eventuală alegere a lui Trump drept dezastruoasă”, a spus analistul.

Iulian Chifu s-a referit și la contextul în care se află România.

“Este o perioadă complicată pentru că este un an electoral. Cred că suntem și în situația favorabilă de a avea o mare coaliție care și-a asumat și reforme, și PNRR, și integrarea în OCDE, dar care este și conștientă și îmi doresc ca și alegătorii să perceapă acest lucru, și anume că lucrurile sunt serioase. Suntem într-o perioadă în care nivelul amenințărilor este foarte important. E prima oară când avem o amenințare cu război pe termen lung. Suma acestor amenințări, a crizelor suprapuse care sunt și interdependente, ar trebui să ne facă mai raționali, mai echilibrați, să privim cu mai multă responsabilitate, inclusiv gestul de a merge la urne și de a depune un vot care să ne reprezinte, dar care să reprezinte și opțiunile pozitive ale țării”, a spus acesta.

“Important este ca responsabilitatea să fie cheia de boltă a unui an electoral”, a subliniat.

Evoluția privind situația de securitate de la granița UE, cu accent pe războiul rus din Ucraina

Iulian Chifu: Ceea ce putem spune în acest moment, la nivelul Marii Britanii, Germaniei, UE, SUA, purtători de mesaje care subliniază că războiul pe cale largă de mare intensitate, de lungă durată, devine amenințare de securitate pentru NATO și Europa. S-a întâmplat deja în Ucraina, există premise, Rusia nu și-a modificat obiectivele – dorește să ocupe toate teritoriile pe care le-a anexat ilegal și să lase o Ucraină fără ieșire la mare, fapt ce ar însemna, dacă va fi atins, că Rusia ar ajunge pe Prut, la gurile Dunării. Din punctul de vedere al NATO, se pune problema că o asemenea amenințare directă și o repornire a unui război înspre NATO, nu s-ar putea consuma imediat după episodul Ucraina.

Rusia ar avea nevoie de timp pentru a-și reface forțele militare. Diferența dintre Rusia și țările europene este că Rusia are deja matricele pentru refacerea forței armate și dacă – cum eu, estimez – după alegerile prezidențiale din Rusia, Vladimir Putin va decreta mobilizare generală și transformarea economiei într-una de război, adică inclusiv înglobarea companiilor private, formule de rechiziționare, în acel moment vom în cu totul altă situație. Rusia are nevoie de 5-7 ani, potrivit estimărilor mele, de 6 ani, conform estimărilor din SUA, sau de 8 ani, conform altor estimări, pentru a-și reface capabilitățile și a face pasul următor în state NATO.

Gândiți-vă cât ne trebuie nouă, în Occident, să ne refacem forțele. Odată ce am asumat această amenințare – evident, trebuie cuantificată într-o declarație finală a unui summit NATO, într-o ministerială a apărării, în Consiliul Militar al NATO – acest concept trebuie să se găsească în planurile de contingență și în planificare și capabilitățile de apărare în fața unei asemenea perspective.

România nu ar trebui să aștepte ca NATO să facă acești pași, ci noi chiar trebuie să începem. Am văzut anunțul ministrului apărării de încadrare a încă 20.000 de persoane în aparat, capabilitățile achiziționate. Pe baza lecțiilor învățate în Ucraina, va trebui să modificăm doctrine, strategii, capabilități.

Anunțul șefului Comitetului Militar al NATO și pericolul dezinformării. Ce ar trebui să înțeleagă românii dintr-un astfel de mesaj, că NATO trebuie să se pregătească de război?

Iulian Chifu: Este vorba de paradigma latină – si vis pacem, para bellum (dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război). Ea are o traducere în ceea ce înseamnă descurajarea credibilă. În momentul în care reușești să îți construiești capabilități militare solide, ai luat discuție amenințarea războiului pe cale largă pe termen lung, ți-ai pregătit armamentul, doctrina, industria militară ca să poți susține un război, inclusiv rezerva militară. În acel moment, acea pregătire a oricărui stat joacă rol de descurajare credibilă.

Noi vom face la nivelul NATO o descurajare integrată: la nivel statal, demografic. Până atunci însă, fiecare stat  trebuie să-și asume partea sa de responsabilitate. Până în momentul în care planurile de contingență se elaborează, se aplică, noi va trebui să trecem la o situație care să ne permită să ne construim aceste rezerve, adică:  

o investiție mai importantă în domeniul militar.  România s-a angajat la 2,5% din PIB, având în vedere că suntem la frontieră și că este nevoie să ne reasigurăm și să reconsiderăm funcția militară, culturile militare, doctrinele, capabilitățile, achizițiile și să ne construim o bază militară care să se poată dezvolta  aici, în țară. Summitul de la Vilnius a mai produs o mică diferență. Joe Biden a declarat că niciun centimetru de teritoriu NATO nu va fi ocupat. Este rezultatul lecțiilor învățate din Ucraina. Vedem cât de greu îi este Ucrainei să-și recâștige teritoriul propriu. Joe Biden, NATO, planificare vin și spun că trebuie să trecem la o altă fază – forward defense (apărare înaintată) – astfel încât războiul, eventual, să nu se consume pe teritoriul nostru, al țărilor NATO, ci să se consume în afară. Pe acest concept trebuie construite planurile de reacție și în baza acestui fapt achiziționate capabilitățile, doctrinele și formulele integrate de a reacționa în așa fel încât țările membre NATO să nu riște ca pe teritoriul lor să existe vreun centimetru care să poată fi ocupat de forțe adverse.

Această componentă precede asumarea faptului că războiul pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung, este amenințare. Ea se va adăuga peste pregătirea pe care o facem. Noi va trebui să ne pregătim în cele două componente: să ne apărăm în afara teritoriului și să comunicăm oricui, să știe că suntem pregătiți.

Nu este vorba de a porni război, ci de a te pregăti, de a descuraja credibil și de a-ți anunța potențialii adversari care este modul tău, care este hotărârea ta și cum vei acționa dacă se prezintă o situație care devine o amenințare directă.

Evaluarea primului mandat al lui Biden, blocarea continuării ajutorului pentru Ucraina în Congresul SUA, îngrijorările referitoare la probabilitatea revenirii lui Trump și dacă UE are capacitatea de a face față singură provocărilor de securitate actuale

Iulian Chifu: SUA sunt un stat democratic, care știu să-și gestioneze, au un sistem instituțional de echilibre astfel încât, indiferent de cine este persoana aleasă, își poată crea echilibre. Vorbim despre un președinte Donald Trump care este la un al doilea mandat, care a văzut cum a funcționat primul mandat, și-a găsit limitele, a văzut care este spațiul de mișcare și cum poate să valorifice puterea, dar a realizat și care îi sunt limitele.

Mă aștept, dincolo de campania electorală, la o formulă mai așezată și mai instituțională a unui al doilea mandat.

Pe de altă parte, din punctul nostru de vedere este mai puțin important cine ajunge acolo, dar planificăm pentru orice tip de criză, de evoluție. Ne uităm și la perspective, dar, dacă suntem atenți, președintele de la vremea respectivă, Donald Trump, a avut o problemă cu investiția europeană în partea militară.

Am văzut Zeitenwende, am văzut investiția de 100 de miliarde a Germaniei, am văzut doctrina militară a Germaniei care anunță că face o armată de apărare a Germanei și a Europei până la orizontul lui 2026-2027, deci reconsiderarea și recompunerea capacității industriale a Germaniei.

Același tip de angajament din partea Franței, același tip de angajament din partea multor state. Noi, aici, în Flancul Estic, avem prima preocupare că suntem primii lângă frontieră.

În acest context, principalul argument al președintelui Trump în legătură cu investiția americană în Europa este validat. Cred că este important ca în acest an să ne uităm în curtea proprie, să ne uităm să vedem ce putem construi noi, fiecare dintre statele membre, UE în ansamblul său, în așa fel încât, indiferent de ce președinte a veni, să putem să demonstrăm că UE își face partea sa de responsabilitate pentru securitatea proprie.

Am mai văzut o tendință. Ați pomenit de 1 februarie cu perspectiva votării ajutorului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. În SUA, ieri a avut loc întâlnirea convocată de Joe Biden cu reprezentanții partidelor. Nu am ajuns la un acord definitiv. În orice caz, republicanii ne anunță că așteaptă o lege anti-imigrație care să securizeze frontiera înainte de a vota acel pachet de ajutor pentru Ucraina.

Din punctul meu de vedere, este vorba strict de timp și negociere. Importat este că republicanii nu și-au asumat blocarea ajutorului către Ucraina sau respingerea lui. 2/3 dintre republicanii din Congresul SUA susțin ajutorul pentru Ucraina.

Acest punct vine și ne arată și cum vor arăta echilibrele și după momentul unui eventual președinte Trump.

În ceea ce privește perspectiva ca Europa să-și asume ceva singură:  sprijinul pentru Ucraina – am văzut că Germania și-a dublat ajutorul pentru Kiev la 8 miliarde de euro, baza industrială germană care se repune în funcțiune, Franța, Marea Britanie) – este foarte bine acest lucru. Este un semnal de responsabilitate, o bază de negociere cu partenerii și aliații SUA indiferent de cine va fi la Casa Albă.

Ar fi mult mai rezervat în a începe să fluturăm steagul defetismului. Nu se pune problema ca UE să se apere singură. SUA sunt aici. România, pe baza Parteneriatului Strategic, are un plus. Faptul că în mandatul Trump, România a câștigat în raport cu întărirea garanțiilor sale de securitate. Aș fi ceva mai reticent în a califica o eventuală alegere a lui Trump drept dezastruoasă, în al doilea rând o schimbare radicală: retragerea SUA din NATO.

Cred că mesajul secretarului Stoltenberg este cel corect. SUA sunt principalul aliat din NATO, acordă Alianței cel puțin umbrela nucleară și, în momentul de față, nu văd pe un termen rezonabil, o modificare substanțială a acestei posturi.

Și SUA știu că o eventuală discutare a umbrelei nucleare, a prezenței militare în Europa, a solidarității de Articol 5, practic distruge NATO și deschide calea unei proliferări nucleare. Nu suntem acolo. Sunt chestiuni de nuanțe.

Să ia sub beneficiu de inventar perioada electorală tot prin lecțiile învățate. Cum a arătam campania Trump acum 4 ani? Am văzut că una este mesajul elctoral, altul este mesajul politic, altele sunt realitățile din teren.

SUA sunt îndrituite să reclame ca țările europene să-și apere și ele, să contribuie și ele la propria lor securitate.

Vă aduc aminte că încă de la summitul din Țara Galilor acest angajament de apărare cu 2% a devenit act convenit la nivelul summitului. Dacă ne uităm la bugete, vom vedea că suntem undeva pe la 6-10 state care acordă 2% din PIB. Suntem la 10 ani după summitul din 2014.

Summitul NATO din SUA va da măsura reală a așezării lucrurilor și din punct de vedere al amenințărilor de securitate, al investițiilor, planuri de contingență.

Apărarea României în sens larg, nu doar cu mijloace militare, politice, sociale, culturale etc.

Iulian Chifu: Este o perioadă complicată pentru că este un an electoral. Cred că suntem și în situația favorabilă de a avea o mare coaliție care și-a asumat și reforme, și PNRR, și integrarea în OCDE, dar care este și conștientă și îmi doresc ca și alegătorii să perceapă acest lucru, și anume că lucrurile sunt serioase. Suntem într-o perioadă în care nivelul amenințărilor este foarte important. E prima oară când avem o amenințare cu război pe termen lung. Suma acestor amenințări, a crizelor suprapuse care sunt și interdependente, ar trebui să ne facă mai raționali, mai echilibrați, să privim cu mai multă responsabilitate, inclusiv gestul de a merge la urne și de a depune un vot care să ne reprezinte, dar care să reprezinte și opțiunile pozitive ale țării.

Am văzut un studiu recent. Avem o zonă – 18-35 de ani – care este mai numeroasă decât zona 65+. Revine tinerilor să vină la vot, să-și exprime votul responsabil și să dea un curs pozitiv României ca stat, României în UE și NATO și pentru viitorul lor propriu.

De aici, o formulă de înțelegere între partidele care vor intra în acest an electoral, prin care să marcheze responsabilitatea drept principală caracteristică a acțiunii lor politice cred că este importantă. În măsura în care o asemenea înțelegere politică s-ar putea transpune și la nivelul societății, am fi într-o situație mult mai echilibrată.

Important este ca responsabilitatea să fie cheia de boltă a unui an electoral care se anunță extrem de complicat și într-un context care este foarte serios, de multe ori poate mai serios decât se vede public.

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

Published

on

© President of Ukraine Official Website

Președintele ucrainean Volodimir Zelennski a lansat duminică un apel la un răspuns global ”hotărât și unit” la ”teroarea” Iranului și Rusiei, condamnând atacul comis de Iran asupra Israelului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Ucraina condamnă atacul Iranului asupra Israelului cu ajutorul dronelor și rachetelor <<Shahed>>. Noi, în Ucraina, cunoaștem foarte bine oroarea unor atacuri similare din partea Rusiei, care folosește aceleași drone <<Shahed>> și rachete rusești, aceleași tactici de atacuri aeriene în masă”, a subliniat Zelenski într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.

Din punctul său de vedere, ”trebuie depuse toate eforturile pentru a preveni o nouă escaladare în Orientul Mijlociu”, punctând semnul egal între acțiunile Iranului și Rusiei.

”Acțiunile Iranului amenință întreaga regiune și întreaga lume, la fel cum acțiunile Rusiei amenință un conflict mai amplu, iar colaborarea evidentă dintre cele două regimuri în răspândirea terorii trebuie să se confrunte cu un răspuns hotărât și unitar din partea lumii. Sunetul dronelor <<Shahed>>, un instrument al terorii, este același pe cerul Orientului Mijlociu și al Europei. Acest sunet trebuie să servească drept un semnal de alarmă pentru lumea liberă, demonstrând că numai unitatea și hotărârea noastră pot salva vieți și preveni răspândirea terorii în întreaga lume”, a mai spus liderul ucrainean.

Așadar, ”lumea nu poate aștepta ca discuțiile să continue”, semnalează Zelenski, care cere suplimentarea sprijinului militar, într-un mesaj adresat Congresului SUA.  

”Cuvintele nu opresc dronele și nu interceptează rachetele. Doar asistența tangibilă o face. Asistența pe care o așteptăm. Trebuie să consolidăm securitatea și să-i contracarăm cu hotărâre pe toți cei care vor să facă din teroare o nouă normalitate. Este esențial ca Congresul Statelor Unite să ia deciziile necesare pentru a consolida aliații Americii în acest moment critic”, a mai spus președintele ucrainean.

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, Irak și Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

Published

on

© European Union, 2023

Germania va furniza Kievului un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar pentru a se apăra împotriva ”intensificării atacurilor aeriene ruse împotriva Ucrainei”, a anunţat sâmbătă Ministerul german al Apărării, relatează AFP şi dpa, citate de Agerpres.

”Din cauza creşterii atacurilor aeriene ruse împotriva Ucrainei, guvernul german a decis să întărească şi mai mult apărarea aeriană ucraineană” prin livrarea unui ”sistem Patriot suplimentar”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

Sistemul provine din stocurile armatei germane şi urmează să fie furnizat imediat, a mai spus ministerul.

”Teroarea rusă împotriva oraşelor ucrainene şi a infrastructurii ţării provoacă suferinţe incomensurabile”, a declarat ministrul german al apărării Boris Pistorius, la anunţarea deciziei. ”Ea pune în pericol aprovizionarea cu energie a populaţiei şi distruge pregătirea operaţională a forţelor armate ucrainene”, a mai spus el.

Demersul Germaniei a fost făcut după o convorbire telefonică între Olaf Scholz și președintele ucrainean Volodimir Zelenski sâmbătă, în care liderul ucrainean a denunțat ”atacurile aeriene masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice civile”, a precizat cancelarul german într-o postare publicată pe platforma X, fostă Twitter.

Într-un mesaj separat publicat pe aceeași platformă de socializare, Zelenski i-a mulțumit lui Scholz pentru ”decizia de a livra Ucrainei un sistem suplimentar de apărare aeriană Patriot, precum și rachete de apărare aeriană pentru sistemele existente”.

Kievul a pledat pe lângă aliații săi occidentali pentru livrări militare suplimentare, inclusiv mai multe baterii de rachete Patriot. Sprijinul occidental a slăbit în ultimele luni, un important pachet de ajutor american fiind blocat de disputele partizane din Congresul SUA, conform Politico Europe. 

”Aceasta este o demonstrație reală de sprijin pentru Ucraina într-un moment critic pentru noi”, a declarat Zelenski într-un comunicat publicat pe site-ul guvernului ucrainean. “Fac apel la toți ceilalți lideri ai statelor partenere să urmeze exemplul”, a mai spus el.

În ciuda noului ajutor, Scholz refuză în continuare să furnizeze Kievului rachete de croazieră Taurus – o mișcare pe care Zelenski a criticat-o dur la începutul acestei săptămâni.

Ucraina dorește rachetele Taurus de fabricație germană, care au o rază de acțiune de aproximativ 500 de kilometri și transportă un focos puternic, pentru a lovi ținte din spatele liniei frontului, cum ar fi podul Kerch care leagă Rusia de Crimeea ocupată.

Continue Reading

NATO

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

Published

on

© NATO

NATO ”condamnă escaladarea Iranului”, care a recurs sâmbătă la un atac fără precedent asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere” pentru ca actualul ”conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a declarat duminică o purtătoare de cuvânt a Alianţei, informează AFP, citat de Agerpres.

”Condamnăm escaladarea Iranului în timpul nopţii, îndemnăm la reţinere şi urmărim îndeaproape evoluţia situaţiei. Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”, a subliniat purtătoarea de cuvânt, Farah Dakhlallah, într-un comunicat.

Mesaje similare au fost transmise și de Statele Unite și Uniunea Europeană. În plus, liderii G7 urmează să se reunească prin videoconferință, o întâlnire similară urmând să aibă loc și la nivelul Consiliului de Securitate al ONU. 

Citiți și: Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

Sâmbătă, Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete, lansate din Iran, din Irak și din Yemen, ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL11 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO12 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA13 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA14 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G716 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA17 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA17 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA18 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO3 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO5 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending