Connect with us

INTERNAȚIONAL

Iulian Chifu: Responsabilitatea trebuie să fie cheia de boltă în acest an electoral. România este în situația de a avea o mare coaliție în timp ce avem o amenințare cu război pe termen lung

Published

on

© Iulian Chifu/ Facebook

România este în situația favorabilă de a avea o mare coaliție la guvernare în contextul în care avem o amenințare cu război pe termen lung, a declarat joi analistul de politică internațională și profesorul universitar Iulian Chifu, fost consilier pe politică externă al premierului Nicolae Ciucă și ex-consilier prezidențial pentru securitate internațională al președintelui Traian Băsescu.

Într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro, Chifu a analizat principalele momente ale începutului de an, 2024 fiind un an electorat pentru România, Europa și Statele Unite, mai ales în contextul avertismentelor venite dinspre Londra, Berlin sau NATO cu privire la necesitatea pregătirii Alianței Nord-Atlantice pentru scenarii în care amenințările externe devin tot mai pronunțate.

Odată ce am asumat această amenințare – evident, trebuie cuantificată într-o declarație finală a unui summit NATO, într-o ministerială a apărării, în Consiliul Militar al NATO – acest concept trebuie să se găsească în planurile de contingență și în planificare și capabilitățile de apărare în fața unei asemenea perspective. România nu ar trebui să aștepte ca NATO să facă acești pași, ci noi chiar trebuie să începem“, a afirmat Chifu, președinte al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning.

El a avertizat și împotriva defetismului ca Statele Unite să facă un pas în spate în privința asigurării securității europene.

“Nu se pune problema ca UE să se apere singură. SUA sunt aici. România, pe baza Parteneriatului Strategic, are un plus. Faptul că în mandatul Trump, România a câștigat în raport cu întărirea garanțiilor sale de securitate. Aș fi ceva mai reticent în a califica o eventuală alegere a lui Trump drept dezastruoasă”, a spus analistul.

Iulian Chifu s-a referit și la contextul în care se află România.

“Este o perioadă complicată pentru că este un an electoral. Cred că suntem și în situația favorabilă de a avea o mare coaliție care și-a asumat și reforme, și PNRR, și integrarea în OCDE, dar care este și conștientă și îmi doresc ca și alegătorii să perceapă acest lucru, și anume că lucrurile sunt serioase. Suntem într-o perioadă în care nivelul amenințărilor este foarte important. E prima oară când avem o amenințare cu război pe termen lung. Suma acestor amenințări, a crizelor suprapuse care sunt și interdependente, ar trebui să ne facă mai raționali, mai echilibrați, să privim cu mai multă responsabilitate, inclusiv gestul de a merge la urne și de a depune un vot care să ne reprezinte, dar care să reprezinte și opțiunile pozitive ale țării”, a spus acesta.

“Important este ca responsabilitatea să fie cheia de boltă a unui an electoral”, a subliniat.

Evoluția privind situația de securitate de la granița UE, cu accent pe războiul rus din Ucraina

Iulian Chifu: Ceea ce putem spune în acest moment, la nivelul Marii Britanii, Germaniei, UE, SUA, purtători de mesaje care subliniază că războiul pe cale largă de mare intensitate, de lungă durată, devine amenințare de securitate pentru NATO și Europa. S-a întâmplat deja în Ucraina, există premise, Rusia nu și-a modificat obiectivele – dorește să ocupe toate teritoriile pe care le-a anexat ilegal și să lase o Ucraină fără ieșire la mare, fapt ce ar însemna, dacă va fi atins, că Rusia ar ajunge pe Prut, la gurile Dunării. Din punctul de vedere al NATO, se pune problema că o asemenea amenințare directă și o repornire a unui război înspre NATO, nu s-ar putea consuma imediat după episodul Ucraina.

Rusia ar avea nevoie de timp pentru a-și reface forțele militare. Diferența dintre Rusia și țările europene este că Rusia are deja matricele pentru refacerea forței armate și dacă – cum eu, estimez – după alegerile prezidențiale din Rusia, Vladimir Putin va decreta mobilizare generală și transformarea economiei într-una de război, adică inclusiv înglobarea companiilor private, formule de rechiziționare, în acel moment vom în cu totul altă situație. Rusia are nevoie de 5-7 ani, potrivit estimărilor mele, de 6 ani, conform estimărilor din SUA, sau de 8 ani, conform altor estimări, pentru a-și reface capabilitățile și a face pasul următor în state NATO.

Gândiți-vă cât ne trebuie nouă, în Occident, să ne refacem forțele. Odată ce am asumat această amenințare – evident, trebuie cuantificată într-o declarație finală a unui summit NATO, într-o ministerială a apărării, în Consiliul Militar al NATO – acest concept trebuie să se găsească în planurile de contingență și în planificare și capabilitățile de apărare în fața unei asemenea perspective.

România nu ar trebui să aștepte ca NATO să facă acești pași, ci noi chiar trebuie să începem. Am văzut anunțul ministrului apărării de încadrare a încă 20.000 de persoane în aparat, capabilitățile achiziționate. Pe baza lecțiilor învățate în Ucraina, va trebui să modificăm doctrine, strategii, capabilități.

Anunțul șefului Comitetului Militar al NATO și pericolul dezinformării. Ce ar trebui să înțeleagă românii dintr-un astfel de mesaj, că NATO trebuie să se pregătească de război?

Iulian Chifu: Este vorba de paradigma latină – si vis pacem, para bellum (dacă vrem pace, trebuie să ne pregătim de război). Ea are o traducere în ceea ce înseamnă descurajarea credibilă. În momentul în care reușești să îți construiești capabilități militare solide, ai luat discuție amenințarea războiului pe cale largă pe termen lung, ți-ai pregătit armamentul, doctrina, industria militară ca să poți susține un război, inclusiv rezerva militară. În acel moment, acea pregătire a oricărui stat joacă rol de descurajare credibilă.

Noi vom face la nivelul NATO o descurajare integrată: la nivel statal, demografic. Până atunci însă, fiecare stat  trebuie să-și asume partea sa de responsabilitate. Până în momentul în care planurile de contingență se elaborează, se aplică, noi va trebui să trecem la o situație care să ne permită să ne construim aceste rezerve, adică:  

o investiție mai importantă în domeniul militar.  România s-a angajat la 2,5% din PIB, având în vedere că suntem la frontieră și că este nevoie să ne reasigurăm și să reconsiderăm funcția militară, culturile militare, doctrinele, capabilitățile, achizițiile și să ne construim o bază militară care să se poată dezvolta  aici, în țară. Summitul de la Vilnius a mai produs o mică diferență. Joe Biden a declarat că niciun centimetru de teritoriu NATO nu va fi ocupat. Este rezultatul lecțiilor învățate din Ucraina. Vedem cât de greu îi este Ucrainei să-și recâștige teritoriul propriu. Joe Biden, NATO, planificare vin și spun că trebuie să trecem la o altă fază – forward defense (apărare înaintată) – astfel încât războiul, eventual, să nu se consume pe teritoriul nostru, al țărilor NATO, ci să se consume în afară. Pe acest concept trebuie construite planurile de reacție și în baza acestui fapt achiziționate capabilitățile, doctrinele și formulele integrate de a reacționa în așa fel încât țările membre NATO să nu riște ca pe teritoriul lor să existe vreun centimetru care să poată fi ocupat de forțe adverse.

Această componentă precede asumarea faptului că războiul pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung, este amenințare. Ea se va adăuga peste pregătirea pe care o facem. Noi va trebui să ne pregătim în cele două componente: să ne apărăm în afara teritoriului și să comunicăm oricui, să știe că suntem pregătiți.

Nu este vorba de a porni război, ci de a te pregăti, de a descuraja credibil și de a-ți anunța potențialii adversari care este modul tău, care este hotărârea ta și cum vei acționa dacă se prezintă o situație care devine o amenințare directă.

Evaluarea primului mandat al lui Biden, blocarea continuării ajutorului pentru Ucraina în Congresul SUA, îngrijorările referitoare la probabilitatea revenirii lui Trump și dacă UE are capacitatea de a face față singură provocărilor de securitate actuale

Iulian Chifu: SUA sunt un stat democratic, care știu să-și gestioneze, au un sistem instituțional de echilibre astfel încât, indiferent de cine este persoana aleasă, își poată crea echilibre. Vorbim despre un președinte Donald Trump care este la un al doilea mandat, care a văzut cum a funcționat primul mandat, și-a găsit limitele, a văzut care este spațiul de mișcare și cum poate să valorifice puterea, dar a realizat și care îi sunt limitele.

Mă aștept, dincolo de campania electorală, la o formulă mai așezată și mai instituțională a unui al doilea mandat.

Pe de altă parte, din punctul nostru de vedere este mai puțin important cine ajunge acolo, dar planificăm pentru orice tip de criză, de evoluție. Ne uităm și la perspective, dar, dacă suntem atenți, președintele de la vremea respectivă, Donald Trump, a avut o problemă cu investiția europeană în partea militară.

Am văzut Zeitenwende, am văzut investiția de 100 de miliarde a Germaniei, am văzut doctrina militară a Germaniei care anunță că face o armată de apărare a Germanei și a Europei până la orizontul lui 2026-2027, deci reconsiderarea și recompunerea capacității industriale a Germaniei.

Același tip de angajament din partea Franței, același tip de angajament din partea multor state. Noi, aici, în Flancul Estic, avem prima preocupare că suntem primii lângă frontieră.

În acest context, principalul argument al președintelui Trump în legătură cu investiția americană în Europa este validat. Cred că este important ca în acest an să ne uităm în curtea proprie, să ne uităm să vedem ce putem construi noi, fiecare dintre statele membre, UE în ansamblul său, în așa fel încât, indiferent de ce președinte a veni, să putem să demonstrăm că UE își face partea sa de responsabilitate pentru securitatea proprie.

Am mai văzut o tendință. Ați pomenit de 1 februarie cu perspectiva votării ajutorului de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. În SUA, ieri a avut loc întâlnirea convocată de Joe Biden cu reprezentanții partidelor. Nu am ajuns la un acord definitiv. În orice caz, republicanii ne anunță că așteaptă o lege anti-imigrație care să securizeze frontiera înainte de a vota acel pachet de ajutor pentru Ucraina.

Din punctul meu de vedere, este vorba strict de timp și negociere. Importat este că republicanii nu și-au asumat blocarea ajutorului către Ucraina sau respingerea lui. 2/3 dintre republicanii din Congresul SUA susțin ajutorul pentru Ucraina.

Acest punct vine și ne arată și cum vor arăta echilibrele și după momentul unui eventual președinte Trump.

În ceea ce privește perspectiva ca Europa să-și asume ceva singură:  sprijinul pentru Ucraina – am văzut că Germania și-a dublat ajutorul pentru Kiev la 8 miliarde de euro, baza industrială germană care se repune în funcțiune, Franța, Marea Britanie) – este foarte bine acest lucru. Este un semnal de responsabilitate, o bază de negociere cu partenerii și aliații SUA indiferent de cine va fi la Casa Albă.

Ar fi mult mai rezervat în a începe să fluturăm steagul defetismului. Nu se pune problema ca UE să se apere singură. SUA sunt aici. România, pe baza Parteneriatului Strategic, are un plus. Faptul că în mandatul Trump, România a câștigat în raport cu întărirea garanțiilor sale de securitate. Aș fi ceva mai reticent în a califica o eventuală alegere a lui Trump drept dezastruoasă, în al doilea rând o schimbare radicală: retragerea SUA din NATO.

Cred că mesajul secretarului Stoltenberg este cel corect. SUA sunt principalul aliat din NATO, acordă Alianței cel puțin umbrela nucleară și, în momentul de față, nu văd pe un termen rezonabil, o modificare substanțială a acestei posturi.

Și SUA știu că o eventuală discutare a umbrelei nucleare, a prezenței militare în Europa, a solidarității de Articol 5, practic distruge NATO și deschide calea unei proliferări nucleare. Nu suntem acolo. Sunt chestiuni de nuanțe.

Să ia sub beneficiu de inventar perioada electorală tot prin lecțiile învățate. Cum a arătam campania Trump acum 4 ani? Am văzut că una este mesajul elctoral, altul este mesajul politic, altele sunt realitățile din teren.

SUA sunt îndrituite să reclame ca țările europene să-și apere și ele, să contribuie și ele la propria lor securitate.

Vă aduc aminte că încă de la summitul din Țara Galilor acest angajament de apărare cu 2% a devenit act convenit la nivelul summitului. Dacă ne uităm la bugete, vom vedea că suntem undeva pe la 6-10 state care acordă 2% din PIB. Suntem la 10 ani după summitul din 2014.

Summitul NATO din SUA va da măsura reală a așezării lucrurilor și din punct de vedere al amenințărilor de securitate, al investițiilor, planuri de contingență.

Apărarea României în sens larg, nu doar cu mijloace militare, politice, sociale, culturale etc.

Iulian Chifu: Este o perioadă complicată pentru că este un an electoral. Cred că suntem și în situația favorabilă de a avea o mare coaliție care și-a asumat și reforme, și PNRR, și integrarea în OCDE, dar care este și conștientă și îmi doresc ca și alegătorii să perceapă acest lucru, și anume că lucrurile sunt serioase. Suntem într-o perioadă în care nivelul amenințărilor este foarte important. E prima oară când avem o amenințare cu război pe termen lung. Suma acestor amenințări, a crizelor suprapuse care sunt și interdependente, ar trebui să ne facă mai raționali, mai echilibrați, să privim cu mai multă responsabilitate, inclusiv gestul de a merge la urne și de a depune un vot care să ne reprezinte, dar care să reprezinte și opțiunile pozitive ale țării.

Am văzut un studiu recent. Avem o zonă – 18-35 de ani – care este mai numeroasă decât zona 65+. Revine tinerilor să vină la vot, să-și exprime votul responsabil și să dea un curs pozitiv României ca stat, României în UE și NATO și pentru viitorul lor propriu.

De aici, o formulă de înțelegere între partidele care vor intra în acest an electoral, prin care să marcheze responsabilitatea drept principală caracteristică a acțiunii lor politice cred că este importantă. În măsura în care o asemenea înțelegere politică s-ar putea transpune și la nivelul societății, am fi într-o situație mult mai echilibrată.

Important este ca responsabilitatea să fie cheia de boltă a unui an electoral care se anunță extrem de complicat și într-un context care este foarte serios, de multe ori poate mai serios decât se vede public.

ROMÂNIA

Ministrul de Interne i-a solicitat directorului FBI sprijinul pentru susținerea reformării Academiei de Poliție: Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție și Academia de Poliție a FBI de la Quantico

Published

on

© MAI

Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, a avut o întrevedere cu Christopher Wray, directorul Biroului Federal de Investigații al Statelor Unite ale Americii.

Potrivit unui comunicat MAI, cei doi demnitari și-au exprimat aprecierea pentru excelenta cooperare dintre cele două instituții și au evidențiat angajamentul pentru continuarea acesteia.

În cadrul întrevederii ministrul român al Afacerilor Interne a evidențiat importanța activităților desfășurate în comun, cu accent pe componenta de combatere a criminalității organizate transfrontaliere, respectiv a drogurilor, traficului de persoane și a criminalității cibernetice.

Din această perspectivă, Ministerul Afacerilor Interne acordă o atenție aparte destructurării rețelelor infracționale care, prin acțiunile lor desfășurate inclusiv pe teritoriul României, pun în pericol siguranța cetățenilor.

”Cooperăm deja foarte bine cu FBI pe multiple direcții de combatere a criminalității și prin aceasta, de protecție a drepturilor cetățenilor noștri. Dezvoltarea acestei cooperări nu poate fi decât benefică pentru eficiența operațiunilor noastre naționale pe prioritățile stabilite, respectiv contracararea crimei organizate, a traficului de droguri, ființe umane, arme, a criminalității informatice și terorismului.”, a declarat ministrul Cătălin Predoiu.

De asemenea, a fost apreciat sprijinul acordat de către FBI pentru pregătirea și perfecționarea polițiștilor români în cadrul Academiei din Quantico – SUA, precum și în cadrul Biroului FBI la București.

În contextul deciziei de reorganizare și dezvoltare a activităților desfășurate de Academia de Poliție din România, ministrul român a solicitat sprijinul partenerilor americani pentru susținerea procesului de reformă, în vederea  întăririi capacității instituționale a acestei instituții de învățământ.

”Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție <<Alexandru Ioan Cuza>> și Academia de Poliție a FBI de la Quantico. Dorim să construim, în perspectivă, o mentalitate, atitudine față de profesie și cultură instituțională care să ridice eficiența acțiunii MAI într-un context în care fenomenul criminologic devine din ce în ce mai sofisticat și integrat internațional. Deschidem căi de dezvoltare care vor continua pe parcursul mai multor ani și care vor include, obligatoriu în următorii ani, regândirea și modernizarea tuturor structurilor MAI, adaptarea lor la această nouă dinamică și complexitate a provocărilor. Mulțumesc angajaților MAI și partenerilor americani angrenați în aceste forme de cooperare cu impact direct și pozitiv asupra siguranței cetățenilor români. Mulțumesc directorului FBI, Cristopher Wray, pentru deschiderea și receptivitatea arătate în discuțiile noastre pe care am convenit să le continuăm cu aplicație practică în măsuri concrete de cooperare”, a conchis ministrul.

Continue Reading

NATO

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis, au discutat miercuri despre grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, această ședință a avut loc în ajunul împlinirii a doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuând să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale.

Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei.

Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun.

România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale.

În acest sens, membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.

De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.

Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.

Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României.

Continue Reading

SUA

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

Published

on

© Official White House Photo by Adam Schultz

Statele Unite urmează să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei în urma morții liderului opoziției Aleksei Navalnîi și a războiului de doi ani din Ucraina, informează AFP, preluat de Agerpres.

Într-o intervenție în fața reporterilor marți, președintele american Joe Biden nu a oferit detalii, dar a declarat că va furniza mai multe informații despre pachetul de măsuri vineri, înainte de a doua aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că „pachetul major de sancțiuni” va trage Rusia „la răspundere” pentru ceea ce i s-a întâmplat lui Navalnîi și va răspunde la „războiul vicios și brutal care durează deja de doi ani”.

Noile sancțiuni vor viza o serie de elemente, inclusiv bazele de apărare și industriale ale Rusiei, alături de sursele de venit pentru economie, a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan.

Potrivit unui oficial american de rang înalt, era deja planificat un pachet de sancțiuni pentru a marca a doua aniversare a războiului, pe care Washingtonul îl va reconsidera acum și îl va suplimenta ca răspuns la moartea celui mai proeminent opozant al lui Putin.

Autoritățile ruse au declarat că nu se cunoaște încă cauza morții subite a lui Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, survenită la 16 februarie într-o colonie penală la nord de Cercul Polar și au refuzat să-i elibereze corpul în următoarele două săptămâni, pe măsură ce ancheta preliminară continuă, potrivit echipei liderului opoziției.

Marți, mama lui Navalny, Lyudmila Navalnaya, l-a îndemnat pe Putin să elibereze „imediat” trupul fiului său pentru a-l putea înmormânta. Solicitarea a fost reluată de văduva acestuia, Iulia Navalnaya, care afirmase anterior, într-o declarație video, că autoritățile nu au predat încă cadavrul deoarece așteptau ca urmele agentului neurotoxic Novichok să-i părăsească trupul.

Uniunea Europeană l-a convocat marți pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei din cauza morții lui Navalnîi, în timp ce Belgia, Franța, Germania, Italia și Polonia au chemat ambasadorii ruși.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ROMÂNIA16 mins ago

Ministrul de Interne i-a solicitat directorului FBI sprijinul pentru susținerea reformării Academiei de Poliție: Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție și Academia de Poliție a FBI de la Quantico

Mircea Hava1 hour ago

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

ROMÂNIA14 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

PPE16 hours ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.17 hours ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA17 hours ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA17 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA18 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA18 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

NATO18 hours ago

CSAT a decis ”măsuri de întărire a Forțelor Armate, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României” în contextul războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA14 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA3 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA7 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

Trending