Connect with us

Dacian Cioloș

Ivan Patzaichin, însărcinat să conducă procesul de desemnare a viitorului guvernator al Deltei Dunării. Dacian Cioloș: Va forma un grup consultativ reprezentativ care va propune o listă scurtă de candidați

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Dacian Cioloș și Dan Barna, co-președinții USR PLUS, l-au invitat pe fostul canotor Ivan Patzaichin să participe la un proces de consultare care să stabilească noul șef al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD).

””Pe Ivan am onoarea să-l cunosc de mulți ani. Dincolo de performanțele sportive magice, i-am cunoscut și îi apreciez latura umană profundă, modestia, atașamentul lui deplin pentru pământul natal deltaic, care este o valoare și un simbol al României, așa cum este și Ivan. Ne bucurăm că Ivan a acceptat să dea o mână de ajutor în acest proces prin care USR PLUS propune în premieră o desemnare transparentă și consultativă pentru stabilirea conducerii executive ARBDD”, a anunțat președintele Grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, într-un mesaj pe Facebook.

În acest context, Ivan Patzaichin va fi însărcitat cu formarea unui grup consultativ reprezentativ pentru Delta Dunării din care să facă parte asociații și actori relevanți și cu interese de protecție a mediului dar și de dezvoltare comunitară diverse.

Acest grup consultativ va avea rolul de a stabili mandatul viitorului guvernator, profilul ideal și elementele de competență necesare pentru a demara proiecte în sprijinul comunității și va propune și o listă scurtă cu candidați posibili pentru această funcție.

”USR PLUS consideră că viitorul guvernator al Deltei Dunării și echipa sa trebuie să regândească rolul ARBDD prin armonizarea obiectivelor de protecție a biosferei și a resurselor naturale, cu cele economice, sociale, dar și patrimoniul cultural și cu sprijinul și implicarea în decizii ale comunității locale și asociațiilor civice. Numirea nu poate fi doar o simplă decizie politică, ci una care să implice comunitatea acestei rezervații naturale cu un potențial imens, în care e nevoie de o viziune împărtășită de toată comunitatea cu interese în Deltă, pentru ca un astfel de proiect de protejare a biosferei să reușească”, a mai scris Cioloș.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, după semnarea Declarației Comune care lansează Conferința privind viitorul Europei: “Cetățeni europeni, aveți cuvântul!”

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Lansarea Conferinței privind viitorul Europei reprezintă o mare victorie pentru grupul Renew Europe, a declarat joi Dacian Cioloș, liderul celui de-al treilea grup politic din Parlamentul European după ce la nivelul Conferinței Președinților din PE a semnat declarația comună prin care acest proiect a fost demarat.

Cetățeni europeni, aveți cuvântul! Conferința privind viitorul Europei va fi o oportunitate unică pentru europeni de a spune ce fel de steag al Uniunii Europene doresc pentru generațiile viitoare. RenewEurope a militat pentru acest lucru și a livrat. Acum, să ducem Europa înainte împreună!”, a scris Cioloș, pe Twitter.

Conferința președinților din Parlamentul European, care reunește liderii tuturor grupurilor politice, a aprobat joi declarația comună privind lansarea Conferinței privind viitorul Europei (CoFoE), la o zi distanță după ce ambasadorii statelor membre ale UE au dat undă verde aceluiași document.

După aprobarea declarației comune, Conferința președinților a emis o declarație în care a subliniat că “Parlamentul European susține declarația comună pentru că dorim ca Conferința privind viitorul Europei să își înceapă activitatea cât mai curând posibil”.

“Conferința va contribui semnificativ la construirea unei Uniuni Cetățenești”, au transmis președintele Sassoli și liderii grupurilor politice.

În calitate de reprezentanți direcți ai cetățenilor europeni, așa cum se menționează în Tratatul UE, Parlamentul European va deține un rol de lider în cadrul Conferinței.

“În calitate de lideri de grup care reprezintă marea diversitate a cetățenilor UE, avem încredere că rolul proeminent al Parlamentului European se va reflecta în activitatea și în organizarea practică a Conferinței în sine”, mai arată declarația menționată și semnată, între alții, de Manfred Weber (PPE), Iratxe Garcia (S&D) și Dacian Cioloș (Renew Europe).

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au dat miercuri undă verde unei declarații comune care lansează Conferința privind viitorul Europei, arată un document consultat de CaleaEuropeană.ro, un proiect pe care președinția portugheză a Consiliului își dorește să o lanseze pe 9 mai, de Ziua Europei.

Textul adoptat de statele membre setează structura, sfera și calendarul conferinței, având în vedere că, până acum, instituțiile UE au fost blocate într-o dezbatere despre cine ar trebui să conducă conferința, menită să implice cetățenii UE în procesul de elaborare a politicilor.

Potrivit unor surse europene, declarația comună oferă viziunea unei implicări a cetățenilor într-o dezbatere democratică pentru “construirea unei Europe mai reziliente” având bază valorile istorice promovate prin Declarația Schuman și cel mai recent exemplu de implicare europeană, participarea record a cetățenilor UE la alegerile europene din 2019. 

Declarația andosată de statele membre este semnată de președinții Parlamentului European, Comisiei Europene și președinției Consiliului UE și are în vedere organizarea de “evenimente în parteneriat cu societatea civilă și părțile interesată la nivel local, regional, național și european” prin participarea parlamentelor naționale și regionale, a Comitetului European al Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European, a partenerilor sociali și a mediului academic.

Conferințe europene și naționale până în primăvara lui 2022

“Vom invita Conferința să ajungă la un set de concluzii până în primăvara anului 2022 pentru a oferi îndrumări privind viitorul Europei”, se arată declarația amintită, conform surselor citate.

Declarația subliniază că această Conferință privind viitorul Europei este “concentrată pe cetățeni” cu “o abordare de la bază la vârf” prin care europenii să își poată spună opinia despre viitorul UE.

La nivel european, instituțiile UE vor organiza “paneluri ale cetățenilor europeni”, în timp ce la nivel național, statele membre vor putea organiza evenimente care să vizeze “specificitățile lor naționale și instituționale” sub forma unor “paneluri ale cetățenilor naționali”.

O “președinție comună”. Cine va conduce Conferința? 

Conform documentului menționat, Conferința va fi condusă de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, astfel președinții Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene urmând să acționeze ca “președinție comună”.

O structură de guvernanță reprezentată de membri ai celor trei instituții va fi înființată pe criterii de reprezentare egală și de egalitate de gen. De asemenea, în cadrul Conferinței vor activa și un consiliu executiv, un secretariat și o plenară a Conferinței.

Plenara Conferinței se va asigura că recomandările venite din partea cetățenilor europeni și naționali vor fi dezbătute. Plenara se va reuni cel puțin o dată la șase luni și va fi alcătuită din reprezentanți ai Parlamentului European, Consiliului și Comisiei Europene, precum și din reprezentanți ai parlamentelor naționale, ai Comitetului European al Regiunilor, Comitetului Economic și Social, societății civile și partenerilor sociali. De asemenea, va fi asigurată și o reprezentare din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate atunci când discuțiile vor viza rolul internațional al UE.

Agenda Conferinței: de la sănătate și schimbări climatice la transformare digitală, rolul UE în lume și valori democratice

De asemenea, Conferința privind viitorul Europei se va baza pe Agenda Strategică a Consiliului European pregătită la summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, primul și singurul din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, orientările politice ale Comisiei Europene 2019-2024 și provocările determinate de pandemia de COVID-19.

Subiectele ce vor fi abordate în cadrul Conferinței vizează “construirea unui continent sănătos, lupta împotriva schimbărilor climatice și a provocărilor generate de mediu, o economie care funcționează pentru cetățeni, echitate socială, egalitate și solidaritate inter-generațională, transformarea digitală a Europei, drepturile și valorile europene inclusiv statul de drept, migrația, securitatea, rolul UE în lume, fundamentele democratice ale Uniunii Europene și consolidarea procesului democratic în UE”.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată de către Parlament, Consiliu și Comisie și trebuia să înceapă în mai 2020 și să se desfășoare pe o perioadă de doi ani, iar obiectivul inițial anunțat de Parlamentul European a fost ca această Conferință să determină un angajament concis al celor trei instituții principale ale UE de lansare a unor reforme profunde în concordanță cu preocupările cetățenilor, ce pot include o revizuire a tratatelor Uniunii Europene

În schimb, statele membre ale UE au exclus subiectul schimbării Tratatelor UE din cadrul dezbaterilor aferente Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș salută “expulzarea de facto” a partidului lui Viktor Orban din grupul PPE: Nu există loc pentru populismul toxic la vârful politicii europene

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Grupul Renew Europe din Parlamentul European a salutat miercuri expulzarea de facto a lui Viktor Orbán și a partidului său Fidesz din grupul PPE din Parlamentul European, după ani de zile în care PPE a legitimat această formațiune politică în timp ce submina sistematic democrația liberală din Ungaria.

“Salut îndepărtarea mult așteptată a Fidesz și a lui Viktor Orbán din prim planul politicii europene. Sub Orbán, Fidesz a erodat democrația în Ungaria și a vandalizat valorile europene. Cetățenii maghiari, care sunt și cetățeni europeni, merită un guvern care să le extindă drepturile, nu să le submineze. Este regretabil că PPE a adăpostit de atât de mult timp alunecarea către autoritarism. Nu există loc pentru populismul toxic al Fidesz la vârful politicii europene”, a declarat Cioloș, conform unui comunicat RE remis CaleaEuropeană.ro.

Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a adoptat miercuri o modificare a regulilor interne în virtutea căreia un partid membru poate fi suspendat în ansamblul său, a informat miercuri un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Noile reguli, adoptate cu peste 84% din voturi, specifică procedurile legate de calitatea de membru al grupului și în ce condiții pot avea loc suspendări și excluderi.

La scurt timp, partidul Fidesz al premierului ungar Viktor Orban şi-a anunţat retragerea din grupul europarlamentar al PPE, ce avea până acum 187 de mandate, informează Agerpres. După retragerea celor 13 eurodeputați din partea Fidesz, grupul PPE va rămâne cu 174 de membri, însă va fi în continuare cel mai mare grup politic din PE.

Premierul ungar Viktor Orban a avertizat duminică faptul că partidul său FIDESZ va părăsi grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, mai degrabă decât să accepte o suspendare conform noilor reguli. Săptămâna trecută, liderul grupului europarlamentar al PPE, germanul Manfred Weber, și ceilalți membri ai conducerii grupului au făcut un pas către noile reguli privind suspendarea, care ar permite penalizarea unui partid membru în ansamblul său și nu doar a unui singur eurodeputat.

Începând din martie 2019, Fidesz a fost suspendat din Partidul Popular European, formaţiunea paneuropeană conservatoare, dar încă avea 13 eurodeputaţi în grupul europarlamentar PPE, în pofida demersurilor unor membri ai conducerii acestuia de a-i exclude. 

Anul trecut, Donald Tusk, președintele PPE, a cerut în repetate rânduri excluderea din rândul familiei politice a popularilor europeni a partidului Fidesz, ultima oară după ce Ungaria a blocat prin veto, alături de Polonia, bugetul multianual al Uniunii Europene și planul european de relansare ca urmare a nemulțumirilor exprimate de cele două state de-a lungul timpului cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Mai mult, în 2020, 13 lideri ai unor partide membre ale Partidului Popular European din 11 țări, printre care și premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis și prim-ministrul norvegian Erna Solberg, au solicitat președintelui PPE, Donald Tusk, excluderea partidului condus de Viktor Orban din această familie politică europeană. Însă printre cele 13 nu s-au numărat şi marile formaţiuni ale popularilor europeni, precum Uniunea Creştin-Democrată germană (CDU) sau Partidul Popular spaniol (PP).

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș: Noi, toți cei 33 de europarlamentari români, cerem Ursulei von der Leyen și lui Josep Borrell măsuri concrete pentru o mai bună reprezentare a românilor în conducerea instituțiilor UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a afirmat marți că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, trebuie să livreze acțiuni concrete pentru o mai bună reprezentare a românilor în funcțiile de conducere ale instituțiilor.

“De mai mulți ani, în întâlniri cu oficiali europeni, am cerut o revizuire a felului în care sunt reprezentați românii în funcțiile de management din instituțiile europene.  (…) Ursula von der Leyen și Josep Borrell trebuie să vină cu măsuri concrete pentru a rezolva această problemă care persistă de prea mult timp”, a spus, Cioloș, pe Facebook, făcând trimitere la o scrisoare inițiată de eurodeputații USR PLUS și Renew Europe, Alin Mituța și Dragoș Tudorache, și semnată de toți eurodeputații români.

 

Într-o acțiune fără precedent, toți cei 33 de europarlamentari români din toate grupurile politice ale Parlamentului European au cerut marți președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, acțiuni concrete pentru o mai bună reprezentare a românilor în funcțiile de conducere ale instituțiilor europene, informează Alianța USR PLUS într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Inițiativa le aparține europarlamentarilor USR PLUS Alin Mituța și Dragoș Tudorache, care au sesizat că la 14 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană românii sunt subreprezentați în funcțiile de management ale instituțiilor europene, cum de altfel sunt și cetățenii altor state membre care au aderat începând cu 2004 la UE.

„În cazul Comisiei, suntem deosebit de îngrijorați de faptul că, deși România este a șasea țară ca mărime din UE în ceea ce privește populația, nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte funcții de conducere este, de asemenea, foarte redusă. Acest lucru este extrem de îngrijorător pentru noi, deoarece arată o deficiență în strategia de resurse umane, care constituie o problemă atât pentru România, cât și pentru Comisie”, se argumentează în scrisoarea trimisă azi celor doi oficiali europeni.

Prin această scrisoare, europarlamentarii români cer și o întâlnire cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, pentru a putea găsi împreună soluțiile la această problemă care persistă de mai mulți ani, în ciuda semnalelor de alarmă.

În scrisoarea către Josep Borrell, europarlamentarii români explică aplicat că cifrele furnizate de Serviciul de Acțiune Externă, în contextul procedurii de descărcare de gestiune din 2019, arată că nu există niciun român care să ocupe o funcție de conducere în sediul central. Mai mult, cifrele arată o reprezentare slabă în delegații.

„Această situație este inacceptabilă, mai ales având în vedere faptul că România este a șasea țară a Uniunii Europene în ceea ce privește dimensiunea populației”, se arată în scrisoarea către Înaltul Reprezentant UE.

Europarlamentarii atrag atenția asupra Deciziei privind organizarea Serviciului european de acțiune externă (2010/427/UE), care notează că „recrutarea ar trebui să se bazeze pe merit, asigurând în același timp un echilibru geografic și de gen adecvat. Personalul SEAE ar trebui să cuprindă o prezență semnificativă a cetățenilor din toate statele membre”.

Scrisorile pot fi consultate aici și aici.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Peste 2,6 milioane de doze de vaccin anti-COVID vor sosi în România în martie

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Președintele Iranului, după întâlnirea cu șeful diplomației irlandeze: Soluționarea problemelor cu semnatarii europeni ai acordului nuclear, posibilă doar prin negociri întemeiate pe respect reciproc și pe evitarea amenințărilor și presiunilor

MAREA BRITANIE9 hours ago

Post-Brexit: Marea Britanie pregătește relaxarea controalelor vamale pentru produsele alimentare și alte importuri din UE pentru a evita o criză a aprovizionării

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Piața unică: Comisia Europeană adoptă noi documente orientative pentru a facilita libera circulație a mărfurilor

Corina Crețu14 hours ago

Corina Crețu: Consolidarea drepturilor femeilor confruntate cu dificultăți enorme în România se poate face cu bani europeni

U.E.1 day ago

Angela Merkel avertizează că pandemia Covid-19 ar putea pune în pericol progresele înregistrate în ceea ce privește egalitatea de gen

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru vrea să afle opinia factorilor interesați asupra temelor cu impact social din UE: Dialogul social european este ceva ce mi-am propus să întrețin de la începutul mandatului

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul apărării Nicolae Ciucă a atras atenția asupra nevoii de prioritizare a digitalizării în domeniul strategic în contextul unei tendințe globale accelerate de pandemia COVID-19

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

ROMÂNIA1 day ago

Primarul Emil Boc: Abecedarul politicii de locuire la Cluj-Napoca și zona sa metropolitană se bazează pe calitate, coerență și integrare

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE2 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE1 week ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending