Connect with us

INTERNAȚIONAL

Japonia are un nou împărat. Naruhito a preluat Tronul Crizantemei la o zi după ce tatăl său, Akihito, a devenit primul suveran nipon din ultimii 200 de ani care abdică

Published

on

©️ Wikipedia

Naruhito a devenit miercuri, 1 mai, la miezul nopții al 126-lea împărat al Japoniei, la o zi după ce tatăl său, Akihito, a marcat prima abdicare a unui suveran nipon în mai bine de două secole, punând astfel capăt unei domnii care a început în 1989.

Prințul moștenitor în vârstă de 59 de ani a preluat oficial Tronul Crizantemei, într-o ceremonie simbolică prin care a primit Comorile Imperiale – o oglindă, o sabie și o piatră prețioasă și la capătul căreia a promis că își va îndeplini rolul de ”simbol al statului și al unității”, relatează BBC.

Noul împărat a urcat miercuri pe Tronul Crizantemei, aducându-i un omagiu tatălui său, salutând moştenirea pacifistă şi apropierea de popor a predecesorului său şi promiţând totodată să continue pe acest drum, în primul său discurs rostit în calitate de suveran.

“La urcarea pe tron, jur că voi lua în considerare în mod foarte serios cursul urmat de majestatea sa, împăratul emerit (Akihito)”, a declarat Naruhito, care s-a mai angajat “să acţioneze în conformitate cu Constituţia” şi “să poarte mereu poporul în gândurile sale şi să-l sprijine”, scrie și Agerpres.

În acest fel, Naruhito a devenit oficial cel de-al 126-lea împărat din istoria Japoniei şi ţara a intrat în noua Eră Reiwa, care înseamnă „ordine și armonie”. Când mă gândesc la importanta responsabilitate pe care mi-am asumat-o, mă cuprinde un sentiment de solemnitate”, a mai spus Naruhito, în ceremonia desfăşurată cu porţile închise.

Cu o zi în urmă, tatăl său, Akihito, noul împărat emerit al Japoniei, a abdicat din cauza vârstei înaintate și a sănătății precare, fiind primul împărat japonez care face acest gest după mai bine de două secole.

”Astăzi îmi închei datoria de împărat. Aş dori să-mi exprima profunda apreciere pentru cuvintele pe care premierul Abe le-a adresat în calitate de reprezentant al poporului nipon. Am avut norocul să-mi îndeplinesc îndatoririle de împărat înconjurat de încrederea profundă şi de respectul poporului japonez timp de 30 de ani de la ascensiunea mea la tron. Oamenilor care m-au acceptat şi m-au susţinut ca pe un simbol, le transmit mulţumirile mele din inimă. Alături de împărăteasă, sper din toată inima că noua Reiwa (eră imperială) care începe de mâine va fi paşnică şi prosperă şi mă rog pentru pacea şi fericirea ţării noastre şi întregii omeniri”, a susţinut Akihito în discursul care a marcat momentul abdicării.

Popularul împărat Akihito a fost primul monarh care a preluat Tronul Crizantemei sub o constituție postbelică care definește împăratul ca simbol al poporului fără putere politică. Tatăl său, Hirohito, în numele căruia trupele japoneze au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost considerat o zeitate vie până după înfrângerea Japoniei în 1945, când a renunțat la divinitatea sa.

Familia imperială niponă formează cea mai lungă dinastie ereditară din lume, cu origini de acum 2600 de ani. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Reuniune a liderilor statelor din ”formatul Normandia”. Emmanuel Macron îi așteaptă pe 9 decembrie, la Paris, pe Angela Merkel, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski pentru a discuta despre situația din estul Ucrainei

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron, va găzdui, la 9 decembrie, la Paris, o reuniune a omologilor său rus și ucrainean, Vladimir Putin, respectiv Volodimir Zelenski, la care va participa și cancelarul german Angela Merkel, în cadrul unui summit în aşa-numitul format ”Normandia” (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) asupra conflictului din estul Ucrainei, a anunţat preşedinţia franceză, subliniind ”progrese majore”, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Summitul în formatul ”Normandia” vizează rezolvarea conflictului din Donbas între forţele ucrainene şi separatiştii proruşi, în condiţiile în care Kievul şi Occidentul acuză Rusia de susţinerea acestora din urmă, ceea ce Moscova neagă, în pofida evidenţelor.

”El se va ţine în timp ce progrese majore au intervenit din vară în negocieri, care au permis în special dezangajarea trupelor în mai multe zone tensionate, şi va permite deschiderea unei noi secvenţe de aplicare a acordurilor de la Minsk”, a precizat preşedinţia franceză.

Perspectiva unei noi întâlniri în format ”Normandia” a fost evocată și în cadrul întrevederii dintre Vladimir Putin și Emmanuel Macron, desfășurate la 19 august la reședința de vară  a președintelui francez de la Bregancon (sud-vest), dosarul ucrainean fiind un subiect abordat și în convorbirea telefonică dintre cei doi, de la 9 septembrie.

Discuția telefonică avea loc după ce Rusia și Ucraina efectuaseră un schimb istoric de prizonieri, printre aceștia numărându-se și cineastul Oleg Senţov, laureat al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2018, şi cei 24 de marinari ucraineni reţinuţi de ruşi în noiembrie anul trecut în Strâmtoarea Kerci.

Și cancelarul german, Angela Merkel a discutat telefonic, la 12 noiembrie, cu Vladimir Putin despre pregătirea unui summit în formatul Normandia.

Kremlinul a anunțaț că în urma acelei conversații telefonice, cei doi lideri au convenit că Ucraina trebuie să acorde prin lege un statut special regiunii separatiste proruse Donbas, pas important pentru convocarea unui summit cvadripartit.

Vestea a venit după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Kievul este de acord cu acordarea unui statut special pentru Donabas și cu desfășurarea de alegeri în această regiune, declarație urmată de manifestații împotriva sa, acuzat fiind că cedează presiunii Rusiei. Zelenski a revenit apoi asupra precizărilor și a spus că alegerile nu pot avea loc sub amenințarea armelor și că trebuie să se desfășoarea conform legislației ucrainene.

La finalul lunii octombrie, Ucraina a anunţat începerea retragerii trupelor sale şi ale separatiştilor proruşi dintr-un sector-cheie de pe linia frontului în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.

Retragerea trupelor din Zolote şi din alte două sectoare de la linia frontului era una dintre condiţiile prealabile puse de Rusia pentru derularea la Paris a unui summit în ,,format Normandia”, cu participarea preşedinţilor rus, ucrainean, francez şi a cancelarului federal german, menit să relanseze procesul de pace în estul Ucrainei.

Un astfel de summit în patru asupra Ucrainei, la nivelul şefilor de stat, a avut loc pentru prima oară la 6 iunie 2014 la castelul din Benouville, în Normandia (nord-vestul Franţei), iar miniştrii şi diplomaţii se reunesc cu regularitate. Ultimul summit al şefilor de stat şi de guvern în acest format a avut loc la Berlin pe 19 octombrie 2016.

Continue Reading

NATO

Președintele american Donald Trump va participa la summitul NATO de Londra, organizat la începutul lunii decembrie. Liderul de la Casa Albă va saluta ” progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare”

Published

on

Președintele american Donald Trump se va deplasa la începutul lunii decembrie la Londra pentru a participa la summitul NATO, ocazie cu care va fi primit de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii la Palatul Buckingham, a anunțat vineri Casa Albă, anunță AFP și Reuters, citat de Agerpres.

Summitul NATO, găzduit de Regatul Unit în perioada 3-4 decembrie cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la crearea Alianței, va avea loc într-un luxos centru de golf de lângă Londra.

Donald Trump se va afla în Marea Britanie în ultimele zile ale campaniei pentru alegerile legislative din 12 decembrie, considerate cruciale în problema Brexit. El nu îşi ascunde sprijinul pentru premierul conservator Boris Johnson, căruia i-a promis un acord comercial ”magnific” după ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, chiar dacă recent s-a arătat mai rezervat în legătură cu acordul de separare negociat de “prietenul” său cu Bruxelles-ul.

Să nu uităm că la începutul lunii iunie, liderul de la Casa Albă a efectuat o vizită la Londra în timpul unui moment crucial pentru scena politică britanică, chiar înainte de demisia Theresei May din funcția de premier.

De altfel, înainte de această vizită, Donald Trump a declarat că Boris Johnson, pe atunci pretendent la funcția de prim-ministru britanic, actualmente șef al Guvernului de la Londra, ar fi un ”excelent” premier pentru a-i succeda Theresei May.

Trump a criticat-o pe May pentru modul în care a gestionat dosarul Brexit-ului, spunând că aceasta le-a lăsat europenilor ”toate cărțile” și că aceștia ”nu aveau nimic de pierdut”.

”I-am spus Theresei May că trebuia mai întâi să-şi pregătească muniţia. Cred că Regatul Unit a lăsat Uniunii Europene toate cărţile în mână. Este foarte dificil să joci când o parte are toate avantajele”, a spus Trump.

La summitul NATO, preşedintele american urmează, potrivit Casei Albe, să salute ”progresele fără precedent realizate de Alianţă pentru o mai bună împărţire a poverii financiare, în special cu peste o sută de miliarde de dolari de cheltuieli noi pentru apărare din 2016”.

”La 70 de ani de la creare, NATO rămâne alianţa cu cel mai mare număr de succese la activ în istorie, garantând securitatea, prosperitatea şi libertatea membrilor săi”, a subliniat preşedinţia americană într-un comunicat, în vreme ce atașamentul lui Donald Trump față de această organizație a părut deseori fragil.

Cu doar câteva zile înainte de a-și prelua mandatul de președinte al SUA, Donald Trump a calificat din nou Alianța ca fiind foarte învechită și reproșând statelor membre că nu-și achită contribuția la apărarea comună.

O reacție dură a venit, de asemenea, și din partea președintelui francez, Emmanuel Macron, care a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc a criticat ”episoadele de ură” ale unor politicieni: Atunci când ascult discursuri ale unor responsabili politici sau guvernamentali, îmi vin în minte discursurile lui Adolf Hitler din 1934, 1936

Published

on

Papa Francisc i-a comparat vineri pe politicienii care transmit mesaje împotriva homosexualilor, romilor și evreilor cu Adolf Hitler, în timpul unei audiențe cu participanții la al XX-lea congres mondial al penaliștilor, anunță EFE și Reuters, citate de Agerpres.

Într-un lung discurs, Suveranul Pontif a criticat ”episoadele de ură” din societate și pe care le-a atribuit unor politicieni, fără a-i nominaliza. ”Se înregistrează episoade care din nefericire nu sunt izolate, care cu siguranţă necesită o analiză profundă (…) Nu sunt rare reapariţiile simbolurilor şi acţiunilor tipice ale nazismului. Vă mărturisesc că, atunci când ascult discursuri ale unor responsabili politici sau guvernamentali, îmi vin în minte discursurile lui Hitler din 1934, 1936”, a afirmat Papa în faţa membrilor asociaţiei internaţionale de drept penal.

În opinia sa, acestea ”sunt acţiuni tipice care, prin persecuţiile împotriva evreilor, romilor sau persoanelor cu o anumită orientare sexuală, reprezintă prin excelenţă modelul negativ al culturii excluderii şi urii”.

Miercuri, Papa Francisc a condamnat miercuri antisemitismul, declarații care vin pe fondul temerilor în creștere despre acest fenomen în Europa.

”Poporul evreu a suferit mult de-a lungul istoriei”, a spus Papa Francisc în timpul audienţei săptămânale din Piaţa Sfântul Petru, în care a evocat ”brutalităţile” Holocaustului.

”Cu toţii eram convinşi că aceasta s-a terminat. Dar astăzi vedem în unele locuri o renaştere a persecuţiilor împotriva evreilor. Fraţi şi surori, acesta nu este uman şi nici creştin. Evreii sunt fraţii noştri. Şi ei nu trebuie să fie persecutaţi. Aţi înţeles?”, a transmis Suveranul Pontif.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending