Connect with us

INTERNAȚIONAL

Japonia își modifică doctrina de securitate pentru a dobândi „capacitatea de contraatac” în fața unei Chine percepute drept „cea mai mare provocare strategică”

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Japonia a pus vineri bazele politicilor de apărare și securitate ale țării pentru anii următori, semnalând că Tokyo este mai pregătit ca niciodată să renunțe la unele dintre constrângerile postbelice asupra armatei sale, relatează CNN și AFP, preluat de Agerpres.

După luni de dezbateri, guvernul premierului Fumio Kishida a adoptat revizuiri la trei documente cheie de securitate, schițând o nouă poziție dură într-o regiune în care China continuă să își încordeze mușchii în apropierea Taiwanului, amenințările nucleare și cu rachete ale Coreei de Nord persistă, iar invazia sângeroasă a Rusiei în Ucraina a alimentat temerile că unele țări din Asia ar putea urma exemplul acesteia.

„Mediul de securitate din jurul Japoniei se schimbă rapid”, a declarat premierul Fumio Kishida într-o conferință de presă după aprobarea documentelor. „Îmi voi îndeplini cu hotărâre misiunea de prim-ministru de a proteja și apăra națiunea și poporul în fața unui moment de cotitură în istorie.”

Kishida a explicat că guvernul său a efectuat o simulare pentru a stabili dacă capacitățile de apărare existente sunt suficiente pentru a proteja țara. „Înțelegerea mea este că actualele capabilități nu sunt suficiente”, a spus acesta, adăugând că Japonia trebuie să își consolideze forțele în anumite domenii, cum ar fi contraatacul. Kishida a subliniat, de asemenea, că țara trebuie să își fortifice apărarea cibernetică, deoarece „linia de demarcație dintre contingență și perioada de pace devine din ce în ce mai neclară”.

“Strategia de securitate națională” (NSS), politica de bază pentru diplomație și apărare, a fost revizuită pentru prima dată de când a fost creată în 2013. Noua NSS se îndepărtează de “Conceptul de bază al forței de apărare”, care la vremea respectivă urmărea o dezvoltare echilibrată și minimă a forței de apărare. Celelalte două documente, “Strategia națională de apărare” și “Planul de dezvoltare a forțelor de apărare”, au fost redenumite.

NSS descrie Japonia ca fiind „în mijlocul celui mai sever mediu de securitate postbelic” și subliniază că se confruntă cu amenințări din partea Coreei de Nord și a Chinei, care au lansat în mod repetat rachete în apropierea țării. Documentul afirmă că Japonia va „pregăti o bază solidă pentru cel mai rău scenariu”.

De asemenea, având în vedere intruziunile repetate ale Chinei în apele teritoriale din jurul Insulelor Senkaku (cunoscute în China sub numele de Insulele Diaoyu), NSS notează că China reprezintă „cea mai mare provocare strategică cu care s-a confruntat vreodată” – o întărire a limbajului de la „preocupare a comunității internaționale”.

Îngrijorările sunt din ce în ce mai mari cu privire la dezvoltarea militară a Chinei, pe care documentele o descriu ca fiind lipsită de transparență. Acestea notează, totodată, că „China nu a negat posibilitatea utilizării forței asupra Taiwanului”.

Întrebat la conferința de presă despre opinia sa despre China, Kishida a folosit, de asemenea, cuvântul „provocare” pentru a descrie recenta atitudine a Beijingului față de ordinea internațională. În același timp, premierul a recunoscut că Japonia și China au „o responsabilitate importantă” în regiunea Indo-Pacific și că este „indispensabil” ca vecinii să construiască o relație stabilă și constructivă.

În acest context, noile documente prezintă politici precum creșterea cheltuielilor pentru apărare la 2% din produsul intern brut și dobândirea unei capacități de contraatac pentru a lovi amplasamentele de lansare a rachetelor inamice, care va schimba politica anterioară de „a nu avea mijloacele de a ataca o țară adversă”.

Articolul 9 din Constituția postbelică a Japoniei prevede că „poporul japonez renunță pentru totdeauna la război ca drept suveran al națiunii și la amenințarea sau utilizarea forței ca mijloc de soluționare a diferendelor internaționale”, iar „dreptul de beligeranță al statului nu va fi recunoscut”.

Cu toate acestea, guvernul a considerat mult timp că capacitatea de contraatac este constituțională atât timp cât sunt îndeplinite trei condiții pentru utilizarea forței: să se fi produs sau să fie iminent un atac armat, să nu existe nicio altă modalitate de a opri un atac și să se limiteze utilizarea forței la minimul necesar.

De altfel, utilizarea contraatacurilor este definită ca fiind „măsurile minime necesare de autoapărare” și se limitează la „ținte militare”, cum ar fi bazele de rachete.

Documentele revizuite afirmă, de asemenea, că centrul puterii globale „se deplasează către Asia-Pacific” și avertizează, fără a da nume, că „unele țări” încearcă să își sporească influența și să exercite presiuni economice asupra altor națiuni prin restricționarea importurilor de resurse naturale și prin acordarea de împrumuturi într-un mod care ignoră capacitatea beneficiarilor de a suporta datoriile.

În acest sens, documentele precizează că Japonia urmărește să stabilească și să extindă o „rețea multistratificată” cu aliații săi și cu țările cu aceeași abordare, inclusiv SUA, Australia, Coreea de Sud, India și națiunile ASEAN.

În special, cooperarea cu SUA va rămâne esențială pentru a spori eficiența descurajării. Documentele includ pentru prima dată crearea unui „Comandament comun permanent”, care va fi responsabil de coordonarea între ramurile terestre, maritime și aeriene ale Forțelor de autoapărare și armata americană. De asemenea, Japonia își va extinde gama de rachete produse pe plan intern și va achiziționa rachete de croazieră Tomahawk fabricate în SUA.

În context, documentele prevăd majorarea cheltuielilor pentru apărare la un total de 313 miliarde de dolari în perioada de cinci ani cuprinsă între anul fiscal 2023 și anul fiscal 2027, reprezentând o creștere de 1,5 ori mai mare decât în planul actual. Bugetul – incluzând bugetul Gărzii de Coastă, al infrastructurii publice, al cercetării științifice și tehnologice – se va apropia de 2% din PIB-ul actual în anul fiscal 2027.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

Published

on

© Verteidigungsministerium

Germania nu poate furniza Ucrainei încă un sistem antiaerian Patriot, după ce a livrat deja trei astfel de sisteme Kievului, a afirmat, joi, ministrul german al apărării, Boris Pistorius. El a subliniat că alți aliați ai Ucrainei „probabil pot face mai mult” pentru a suplimenta bateriile Patriot sau rachetele necesare acestora, în timp ce Polonia a reafirmat că și ea nu poate elibera sisteme Patriot pentru Ucraina, relatează agențiile DPA și EFE, preluat de Agerpres.

„Am furnizat deja trei sisteme. Aceasta înseamnă un sfert din capacităţile noastre, aşadar nu există spaţiu pentru a furniza nimic mai mult decât aceste trei sisteme. Le revine acum altor parteneri să furnizeze sisteme Patriot Ucrainei,” a declarat Pistorius la sosirea sa la reuniunea miniştrilor apărării din statele NATO, desfășurată la Bruxelles. Oficialul a adăugat: „Am dat mult, dar alţii, probabil, pot face mai mult.”

În același timp, viceministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk, a precizat că un sistem Patriot al SUA amplasat în Polonia și care va fi transferat Ucrainei va fi înlocuit de un altul aflat în prezent în altă parte a lumii. „Polonia nu a fost de acord cu transferul bateriei Patriot. Sistemele Patriot din Polonia apără cerul polonez şi aceasta nu se va schimba,” a afirmat Tomczyk.

Reuniunea ministerială a NATO a fost precedată de o nouă întâlnire a grupului de contact care susține Ucraina cu ajutor militar în conflictul cu Rusia, cunoscut sub numele de „grupul de la Ramstein”, format din circa 50 de țări.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut cel puțin șapte noi baterii Patriot, însă țările care dispun de astfel de sisteme sunt reticente să le furnizeze, deoarece acestea fac parte integrantă din sistemele naționale de apărare antiaeriană.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

Published

on

© European Union, 2018/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adopta revizuirea regulamentului privind orientările UE referitoare la dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport (TEN-T).

Noul act normativ vizează construirea unei rețele de transport fiabile, fără întreruperi și de înaltă calitate, care să asigure o conectivitate durabilă în întreaga Europă, fără discontinuități fizice, blocaje și legături lipsă, informează instituția printr-un comunicat

”Rețeaua TEN-T este un instrument-cheie al politicii de transport a UE, cu o contribuție uriașă la obiectivele noastre de mobilitate durabilă, precum și la coeziunea economică, socială și teritorială. Adoptarea de astăzi a regulamentului revizuit reprezintă cu siguranță o piatră de hotar pentru o rețea durabilă și rezistentă în Europa, care ar trebui să răspundă preocupărilor cetățenilor și întreprinderilor noastre în materie de mobilitate în anii următori”, a subliniat Georges Gilkinet, viceprim-ministru belgian și ministru al mobilității.

Rețeaua TEN-T va fi dezvoltată sau modernizată pas cu pas, noul regulament stabilind termene clare pentru finalizarea acesteia în trei etape: până în 2030 pentru rețeaua centrală, 2040 pentru rețeaua centrală extinsă și 2050 pentru rețeaua globală.

Noul termen intermediar de 2040 a fost introdus pentru a devansa finalizarea proiectelor de mare anvergură, în principal transfrontaliere, cum ar fi conexiunile feroviare lipsă, înainte de termenul limită de 2050, care se aplică rețelei extinse, cuprinzătoare. De exemplu, noile conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și între Budapesta și București trebuie finalizate până în 2040.

Ca un alt exemplu, la finalizarea rețelei, pasagerii vor putea călători cu trenul între Copenhaga și Hamburg în 2,5 ore, în loc de 4,5 ore, cât este necesar în prezent.

Pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale și prin integrarea căilor ferate, rutiere și navigabile, noul regulament reunește coridoarele rețelei principale cu coridoarele de transport feroviar de marfă în așa-numitele ”coridoare europene de transport”. 

Aceste coridoare sunt de cea mai mare importanță strategică pentru dezvoltarea unor fluxuri de transport de mărfuri și de pasageri durabile și multimodale în Europa.

În cele din urmă, ca răspuns la impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a asigura o mai bună conectivitate cu principalele țări vecine, noul regulament extinde patru coridoare europene de transport din rețeaua TEN-T către Ucraina și Moldova, retrogradând în același timp conexiunile transfrontaliere cu Rusia și Belarus.

În urma adoptării de astăzi, actul legislativ va fi semnat de președinții Consiliului și Parlamentului European înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE în următoarele săptămâni. Regulamentul revizuit va intra în vigoare la douăzeci de zile după această publicare.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO este convins că Franța va rămâne un aliat ”solid şi important” indiferent de partidul aflat la putere

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a arătat joi convins, la Bruxelles, că Franța va rămâne un aliat ”solid și important” indiferent de viitorul său guvern, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Mă aştept ca Franţa să rămână un aliat puternic şi important în viitor”, a declarat Stoltenberg, întrebat despre eventualele sale îngrijorări cu privire la rezultatul alegerilor legislative anticipate.

”Experienţa demonstrează că aliaţii NATO au reuşit întotdeauna să rămână uniţi, indiferent de diferitele partide aflate la putere şi de diferitele majorităţi parlamentare”, a adăugat el.

Adunarea Naţională (RN) a Marinei Le Pen, de extremă dreapta,  care este cotată cu un scor între 31,5% şi 32,4% din voturi (31 de mandate) la alegerile europene, a cerut constant retragererea Franței din Comandamentul integrat al NATO. 

Citiți și: Seism politic în Franța: La ultimele alegerile europene din epoca Macron, extrema-dreaptă câștigă, devenind al doilea cel mai mare partid național din UE. Macron convoacă alegeri anticipate

În contextul în care RN a obținut mai mult decât dublu faţă de partidul preşedintelui Emmanuel Macron, care se clasează pe locul al doilea cu 15,2% din voturi (14 europarlamentari), liderul francez încearcă să profite de emoția momentului și a convocat alegeri parlamentare anticipate care vor avea loc pe 30 iunie și 7 iunie.

De altfel, Macron și-a apărat decizia de a convoca alegeri anticipate în Franța, spunând că nu vrea să cedeze ”cheile puterii” extremei drepte.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO34 mins ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA41 mins ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.55 mins ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.2 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE2 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.3 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE3 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.3 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA4 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending