Connect with us

INTERNAȚIONAL

Japonia își modifică doctrina de securitate pentru a dobândi „capacitatea de contraatac” în fața unei Chine percepute drept „cea mai mare provocare strategică”

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Japonia a pus vineri bazele politicilor de apărare și securitate ale țării pentru anii următori, semnalând că Tokyo este mai pregătit ca niciodată să renunțe la unele dintre constrângerile postbelice asupra armatei sale, relatează CNN și AFP, preluat de Agerpres.

După luni de dezbateri, guvernul premierului Fumio Kishida a adoptat revizuiri la trei documente cheie de securitate, schițând o nouă poziție dură într-o regiune în care China continuă să își încordeze mușchii în apropierea Taiwanului, amenințările nucleare și cu rachete ale Coreei de Nord persistă, iar invazia sângeroasă a Rusiei în Ucraina a alimentat temerile că unele țări din Asia ar putea urma exemplul acesteia.

„Mediul de securitate din jurul Japoniei se schimbă rapid”, a declarat premierul Fumio Kishida într-o conferință de presă după aprobarea documentelor. „Îmi voi îndeplini cu hotărâre misiunea de prim-ministru de a proteja și apăra națiunea și poporul în fața unui moment de cotitură în istorie.”

Kishida a explicat că guvernul său a efectuat o simulare pentru a stabili dacă capacitățile de apărare existente sunt suficiente pentru a proteja țara. „Înțelegerea mea este că actualele capabilități nu sunt suficiente”, a spus acesta, adăugând că Japonia trebuie să își consolideze forțele în anumite domenii, cum ar fi contraatacul. Kishida a subliniat, de asemenea, că țara trebuie să își fortifice apărarea cibernetică, deoarece „linia de demarcație dintre contingență și perioada de pace devine din ce în ce mai neclară”.

“Strategia de securitate națională” (NSS), politica de bază pentru diplomație și apărare, a fost revizuită pentru prima dată de când a fost creată în 2013. Noua NSS se îndepărtează de “Conceptul de bază al forței de apărare”, care la vremea respectivă urmărea o dezvoltare echilibrată și minimă a forței de apărare. Celelalte două documente, “Strategia națională de apărare” și “Planul de dezvoltare a forțelor de apărare”, au fost redenumite.

NSS descrie Japonia ca fiind „în mijlocul celui mai sever mediu de securitate postbelic” și subliniază că se confruntă cu amenințări din partea Coreei de Nord și a Chinei, care au lansat în mod repetat rachete în apropierea țării. Documentul afirmă că Japonia va „pregăti o bază solidă pentru cel mai rău scenariu”.

De asemenea, având în vedere intruziunile repetate ale Chinei în apele teritoriale din jurul Insulelor Senkaku (cunoscute în China sub numele de Insulele Diaoyu), NSS notează că China reprezintă „cea mai mare provocare strategică cu care s-a confruntat vreodată” – o întărire a limbajului de la „preocupare a comunității internaționale”.

Îngrijorările sunt din ce în ce mai mari cu privire la dezvoltarea militară a Chinei, pe care documentele o descriu ca fiind lipsită de transparență. Acestea notează, totodată, că „China nu a negat posibilitatea utilizării forței asupra Taiwanului”.

Întrebat la conferința de presă despre opinia sa despre China, Kishida a folosit, de asemenea, cuvântul „provocare” pentru a descrie recenta atitudine a Beijingului față de ordinea internațională. În același timp, premierul a recunoscut că Japonia și China au „o responsabilitate importantă” în regiunea Indo-Pacific și că este „indispensabil” ca vecinii să construiască o relație stabilă și constructivă.

În acest context, noile documente prezintă politici precum creșterea cheltuielilor pentru apărare la 2% din produsul intern brut și dobândirea unei capacități de contraatac pentru a lovi amplasamentele de lansare a rachetelor inamice, care va schimba politica anterioară de „a nu avea mijloacele de a ataca o țară adversă”.

Articolul 9 din Constituția postbelică a Japoniei prevede că „poporul japonez renunță pentru totdeauna la război ca drept suveran al națiunii și la amenințarea sau utilizarea forței ca mijloc de soluționare a diferendelor internaționale”, iar „dreptul de beligeranță al statului nu va fi recunoscut”.

Cu toate acestea, guvernul a considerat mult timp că capacitatea de contraatac este constituțională atât timp cât sunt îndeplinite trei condiții pentru utilizarea forței: să se fi produs sau să fie iminent un atac armat, să nu existe nicio altă modalitate de a opri un atac și să se limiteze utilizarea forței la minimul necesar.

De altfel, utilizarea contraatacurilor este definită ca fiind „măsurile minime necesare de autoapărare” și se limitează la „ținte militare”, cum ar fi bazele de rachete.

Documentele revizuite afirmă, de asemenea, că centrul puterii globale „se deplasează către Asia-Pacific” și avertizează, fără a da nume, că „unele țări” încearcă să își sporească influența și să exercite presiuni economice asupra altor națiuni prin restricționarea importurilor de resurse naturale și prin acordarea de împrumuturi într-un mod care ignoră capacitatea beneficiarilor de a suporta datoriile.

În acest sens, documentele precizează că Japonia urmărește să stabilească și să extindă o „rețea multistratificată” cu aliații săi și cu țările cu aceeași abordare, inclusiv SUA, Australia, Coreea de Sud, India și națiunile ASEAN.

În special, cooperarea cu SUA va rămâne esențială pentru a spori eficiența descurajării. Documentele includ pentru prima dată crearea unui „Comandament comun permanent”, care va fi responsabil de coordonarea între ramurile terestre, maritime și aeriene ale Forțelor de autoapărare și armata americană. De asemenea, Japonia își va extinde gama de rachete produse pe plan intern și va achiziționa rachete de croazieră Tomahawk fabricate în SUA.

În context, documentele prevăd majorarea cheltuielilor pentru apărare la un total de 313 miliarde de dolari în perioada de cinci ani cuprinsă între anul fiscal 2023 și anul fiscal 2027, reprezentând o creștere de 1,5 ori mai mare decât în planul actual. Bugetul – incluzând bugetul Gărzii de Coastă, al infrastructurii publice, al cercetării științifice și tehnologice – se va apropia de 2% din PIB-ul actual în anul fiscal 2027.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

Published

on

© NATO/ Flickr

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va candida pentru a deveni următorul secretar general al NATO, a informat vineri ziarul The Sun, citând o sursă diplomatică, informează Reuters.

Mai multe state membre ale Alianţei Nord-Atlantice au sugerat că von der Leyen va prelua conducerea în octombrie, conform sursei citate, însă media citată nu precizează contextul în care fostul ministru german al apărării ar candida, aceasta având un mandat de președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024. Mai mult, o înlocuire a Ursulei von der Leyen de la șefia Comisiei Europene ar presupune schimbarea întregii Comisii Europene, fapt care ar complica și mai mult agenda internă internă a Uniunii Europene cu un an înainte de alegerile europene, care vor avea loc în primăvara lui 2024.

Actualul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, îşi încheie mandatul la data de 30 septembrie, iar oficialii Alianței au anunțat deja că Stoltenberg nu intenționează să obțină o nouă prelungire a mandatului de secretar general.

Mandatul actualului secretar general a fost prelungit de trei ori, Stoltenberg fiind în funcție de aproape nouă ani și fiind deja al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, după olandezul Joseph Luns (1971-1983).

O decizie privind noul secretar general al NATO ar urma să fie luată la summitul de la Vilnius din 12-13 iulie 2023, după ce mandatul lui Jens Stoltenberg, scadent în 2022, a fost prelungit cu încă un an pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. Între timp, Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul secretarului general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, care va continua în poziția de numărul 2 la NATO până la jumătatea lunii octombrie a anului 2024.

The Sun, citând surse din Marea Britanie, a mai spus că Londra se va opune candidaturii lui von der Leyen, care a ocupat anterior funcţia de ministru al apărării, invocând rezultatele slabe la conducerea forţele armate ale Germaniei.

Ziarul german Welt am Sonntag a informat că prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez, şi secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, se numără printre candidaţii la conducerea NATO.

De asemenea, și fostul premier britanic Boris Johnson a precizat că aspiră să devină noul secretar general al NATO.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Pe măsură ce cursa se întețește, există trei dileme privind viitorul secretarul general al NATO, două determinate de câte o premieră și o alta de continuitate.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie, iar în contextul noii importanțe sporite a flancului estic și a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, există o altă presiune ca de această dată să fie desemnat un secretar general din Europa de Est după ce românul Mircea Geoană a devenit în 2019 primul secretar general adjunct al NATO din această regiune.

Totodată, nu este exclus ca Jens Stoltenberg să fie rugat să rămână încă un an, context în care numirea unui nou secretar general ar putea fi decisă la summitul aniversar de 75 de ani al Alianței, care va avea loc în SUA, sub auspiciile lui Joe Biden.

Rugat în luna februarie, pe scena Conferinței de Securitate de la München, să spună ce sfaturi îi va lăsa succesorului său într-o scrisoare, Jens Stoltenberg a spus: “Să țină Europa și America de Nord unite! Eu nu cred în Europa singură, nu cred în America de Nord singură, cred în Europa și America de Nord împreună!“.

Din 1949 și până în prezent, toți secretarii generali ai NATO au provenit din Europa, fiind o cutumă ca liderul politic al Alianței să fie un european, iar cel militar – comandantul suprem al forțelor aliate – să fie un american.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

Published

on

© presedinte.md

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat vineri, la invitația omologului ucrainean Volodimir Zelenski, alături de alți șefi de state și de guverne la evenimentele care au comemorat victimele masacrului de acum nu an de la Bucea, iar șefa statului moldovean a avut ulterior, la Kiev, consultări politice bilaterale cu Zelenski.

“Am revenit în acest loc pentru a onora victimele nevinovate – bărbați, femei, părinți și copii – sute de oameni uciși, mulți alții violați și torturați cu o cruzime de neimaginat. Nimeni nu credea că ororile despre care am citit în manualele de istorie pot avea loc și acum, pe continentul nostru, chiar în țara vecină. Aceste crime împotriva umanității trebuie oprite și pedepsite!”, a spus Maia Sandu, potrivit președinției de la Chișinău.

Liderul de la Chișinău a subliniat că Republica Moldova va rămâne alături de Ucraina și poporul său:

“Noi am fost alături de poporul ucrainean din primele clipe ale războiului – și la fel vom rămâne, până când fiecare ucrainean se va putea întoarce acasă, în siguranță. Pe măsură ce acest război brutal continuă, rămânem fermi în condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Împreună cu statele democratice, alegem să rămânem de partea lumii libere. Credem în victoria Ucrainei în lupta ei pentru existență ca națiune, cu restabilirea integrității sale teritoriale. Și cerem Dreptate – fără Dreptate, nu putem avea Pace! Слава Україні!”, a conchis ea.

Ulterior, la Palatul Prezidențial din Kiev, Maia Sandu a avut o întrevedere cu președintele Volodimir Zelenski.

© presedinte.md

În discuții, șefa statului moldovean și-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean, dar și admirația pentru curajul cu care își apără patria de agresiunea brutală a Rusei. 

“Am discutat cu Președintele Ucrainei o serie de subiecte de pe agenda bilaterală, inclusiv colaborarea noastră pe proiecte de modernizare și extindere a infrastructurii, și de consolidare a securității energetice. Am convenit, de asemenea, să ne coordonăm mai bine eforturile în procesul de obținere a inițierii negocierilor de aderare”, a spus șefa statului. 

Totodată, președinta Maia Sandu l-a asigurat pe omologul ei că Republica Moldova va fi în continuare alături de Ucraina și de oamenii ei curajoși care luptă pentru libertatea lor și pentru pacea noastră. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

Published

on

© La Moncloa

Premierul spaniol Pedro Sanchez l-a încurajat vineri pe președintele chinez Xi Jinping să efectueze o vizită în Ucraina, să discute cu liderii ucraineni, în special cu președintele Zelenski, și să afle la fața locului despre formula de pace a Kievului pentru a contribui la încetarea invaziei rusești.

Sanchez a declarat într-o conferință de presă la Beijing că l-a informat pe Xi, care a vizitat Moscova pe 20-21 martie, că Spania susține propunerile făcute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Printre acestea se numără cererea de a readuce teritoriul Ucrainei la status quo-ul de dinaintea anexării Crimeei de către Rusia în 2014.

“Cred că este un plan care pune bazele unei păci durabile în Ucraina și care este perfect aliniat cu Carta Națiunilor Unite și cu principiile sale, care au fost încălcate de Putin prin invazia sa”, a declarat el, citat de Reuters.

 

“I-am transmis îngrijorarea noastră cu privire la invazia ilegală a Ucrainei”, a spus Sanchez, adăugând că l-a încurajat pe Xi să meargă în Ucraina să discute cu președintele Zelenski pentru a cunoaște la fața locului planul de pace al Kievului.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

Joi, Sanchez a lăudat două aspecte ale documentului de poziție al Chinei – “respingerea completă și categorică nu doar a utilizării, ci chiar a amenințării cu utilizarea armelor nucleare” și respectul pentru integritatea teritorială.

Sanchez a refuzat să precizeze ce a spus Xi pe această temă.

Vizita premierului spaniol la Beijing a avut după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut joi un discurs la Bruxelles despre viitorul relațiilor UE – China, precizând că dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China” și relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin în Ucraina.

De asemenea, prezența lui Sanchez în China va fi urmată săptămâna viitoare de o vizită a președintelui francez Emmanuel Macron, care va fi însoțit într-o parte a vizitei de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a arăta o poziție europeană unită.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 hours ago

Liderii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei i-au scris Ursulei von der Leyen solicitând măsuri pentru protejarea fermierilor UE afectați de importurile ucrainene

NATO5 hours ago

Presa britanică scrie că Ursula von der Leyen va candida la șefia NATO, deși aceasta este președinte al Comisiei Europene până la 30 noiembrie 2024

ROMÂNIA5 hours ago

82 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă. 3.000 de români au fost uciși atunci de trupele sovietice din ordinul lui Stalin

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL5 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

NATO5 hours ago

Ministrul apărării a pledat, la Washington, pentru elaborarea strategiei de securitate a SUA la Marea Neagră și includerea României în programul Visa Waiver

NATO6 hours ago

Nicolae Ciucă: Regiunea Mării Negre, o graniță sau punte geopolitică între Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Importanța ei strategică nu mai poate fi ignorată în contextul războiului Rusiei în Ucraina

NATO6 hours ago

“București 9”: Aliații NATO de pe flancul estic solicită o apărare înaintată, creșterea prezenței SUA și tratarea Ucrainei și R. Moldova ca elemente importante ale arhitecturii de securitate europene

ENGLISH21 hours ago

130 years of social democracy in Romania. Marcel Ciolacu: PSD brought the country into the family of nations that base their existence on democracy, paving the way for NATO and EU membership

NATO22 hours ago

Mandatul lui Mircea Geoană de secretar general adjunct al NATO a fost prelungit cu un an, până la 16 octombrie 2024

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Maia Sandu, alături de Zelenski la comemorarea unui an de la masacrele de la Bucea: Alegem să rămânem de partea lumii libere, credem în victoria Ucrainei și cerem dreptate

INTERNAȚIONAL5 hours ago

De la Beijing, premierul Spaniei îl încurajează pe Xi Jinping să meargă în Ucraina și să discute cu Zelenski despre planurile de pace

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen dorește o “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China”: Relațiile vor fi definite de modul cum Beijingul se raportează la războiul lui Putin. Echilibrul de putere în relația cu Rusia este în favoarea Chinei

MAREA BRITANIE2 days ago

Regele Charles al III-lea, la Berlin: Regatul Unit și Germania “sunt alături” de Ucraina în “apărarea libertății și suveranității” în fața unei agresiuni neprovocate

ROMÂNIA3 days ago

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul pentru democrație organizat de SUA: România este un cap de pod al democraţiei în regiunea noastră. Vom continua să protejăm ce am realizat

ROMÂNIA5 days ago

Înainte de vizita șefului Consiliului European la Chișinău, Charles Michel și Klaus Iohannis condamnă tentativele Rusiei de a destabiliza R. Moldova și promit tot sprijinul din partea UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Șeful Consiliului European susține creșterea sprijinului UE pentru fermierii români: România a jucat un rol esențial care a adus venituri vitale Ucrainei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu: România va apăra suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova și nu vom avea liniște până când nu se va vindeca definitiv de boala rusească

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Președintele Consiliului European vizitează Centrul operațional de coordonare al Poliției de Frontieră: Trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea României la Schengen

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis se așteaptă că încrederea românilor în UE să revină după aderarea la Schengen: “Dacă e război la graniță și mai vine un refuz pe Schengen, este de înțeles că românii își pierd puțin răbdarea”

Team2Share

Trending