Connect with us

JAPONIA

Japonia oferă Regatului Unit șase săptămâni pentru a ajunge la un acord de liber schimb: Calendarul foarte strâns implică faptul că ambele părți vor fi nevoie să își limiteze ambițiile

Published

on

©UK in Japan/ Twitter

Japonia a oferit Regatului Unit șase săptămâni pentru a ajunge la un acord de liber schimb, anunț care pune presiune pe Londra, nevoită în această situație să finalizeze negocierile într-un timp extrem de scurt, informează Politico Europe.

Negociatorul-șef al Japoniei, Hiroshi Matsuura, a precizat pentru Financial Times că va fi foarte puțin timp pentru a purta discuții pe domenii contecioase precum tarife sau cote. ”Calendarul foarte strâns implică faptul că ambele părți vor fi nevoie să își limiteze ambițiile”, a completat acesta.

Oficialul nipon a explicat că negocierile se poartă într-un mod diferit față de cel tradițional. ”În loc de rude de discuții, negociem în fiecare zi”, a precizat Matsuura, completând că este nevoie ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul lunii iulie pentru a oferi Dietei Japoniei (Parlamentului nipon) timpul necesar pentru a vota acest acord de liber schimb.

Secretarul britanic pentru comerț internațional, Liz Truss, a calificat acest calendar foarte ”ambițios”, în contextul în care este nevoie de ani pentru a încheia acorduri cuprinzătoare de liber schimb.

Amintim că Regatul Unit și Japonia au demarat la începutul lunii iunie negocierile privind stabilirea unui acordcomercial, Londra fiind în căutare de noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea de cel mai important partener din aceast punct de vedere, Uniunea Europeană.

Regatul Unit dorește să extindă acordul dincolo de aspectele comerciale tradiționale, urmărind să înglobeze și chestiuni ce țin de comerțul digital, dar și de asigurarea unui sprijin pentru întreprinderile mici, dar comentariile lui Hiroshi Matsuura par să limiteze aceste obiective.

Stabilirea unei înțelegeri comerciale servește intereselor ambelor părți, în contextul în care acordul comercial dintre UE și Japonia nu se mai aplică în relațiile comerciale dintre Tokyo și Londra, odată cu încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, la 31 decembrie 2020.

La 17 iulie 2018, UE și Japonia au încheiat un acord de liber schimb care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

Mai mult, un acord de liber schimb cu Japonia poate fi folosit de Regatul Unit drept trambulină pentru a se alătura Acordului Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, acesta este și unul dintre motivele pentru care, la 17 iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

”Astăzi ne anunţăm intenţia de a urmări aderarea la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP)”, acordurile cu Australia și Noua Zeelandă reprezintând pași importanți către statutul de membru al uneia ”dintre cele mai largi zone comerciale ale lumii”, a declarat secretarul său britanic pentru comerţ internaţional Liz Truss.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Potrivit lui Liz Truss, obţinerea unui acord cu ”vechii prieteni” Australia şi Noua Zeelandă va permite ”atingerea obiectivelor Brexitului”. ”Pivotarea către Asia-Pacific ne va diversifica schimburile comerciale, ne va creşte rezilienţa lanţurilor de aprovizionare şi va diminua vulnerabilitatea Regatului Unit în faţa şocurilor economice şi politice în anumite părţi ale lumii”, a explicat oficialul britanic.

În paralel, Regatul Unit a demarat la începutul lunii mai negocierile cu Statele Unite, al doilea cel mai important partener comercial al Londrei, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

Pe fondul acestor căutări de noi parteneri comerciali, Londra are de purtat în același timp discuții cu Bruxelles-ul pentru a stabili prevederile viitoarelor relații, ce ar trebui fixate în mai puțin de patru luni până la finalul lunii octombrie, moment în care Bruxelles-ul și Londra ar trebui să ajungă la un acord care trebuie ulterior ratificat până la sfârșitul anului.

Până în prezent, cele patru runde de negocieri între Regatul Unit și Uniunea Europeană s-au soldat fără un rezultat pozitiv, motiv pentru care ambele părți au convenit într-o întrevedere virtuală de analizare a bilanțului discuțiilor ca negocierile să fie intensificate în lunile iulie, august și septembrie, iind de așteptat ca unele dintre ele să se desfășoare în format fizic, și nu via videoconferință, cum s-a întâmplat în trecut, măsură instituită din rațiuni de siguranță în contextul pandemiei de coronavirus.

Recent, secretarul de stat pentru afaceri europene Amelie Montchalin, a transmis că Europa nu va ceda presiunii exercitate de Regatul Unit de a grăbi negocierile referitoare la un acord post-Brexit. Montchalin a precizat, de asemenea, că nu exclude posibilitatea unui Brexit 2.0, idee împărtășită și de Germania, care a îndemnat statele membre să pregătească planurile de contingență în eventualitatea unui Brexit fără acord. ”Nu dorim un acord doar de dragul unui acord, ci vrem un acord echilibrat”, a mai spus aceasta.

”Din septembrie, negocierile vor intra într-o etapă accelerată”, se arată într-un document intern care pune la îndoială optimismul manifestat de Londra privind obținerea unui acord. ”Marea Britanie escaladează deja amenințările  la Bruxelles, dorește să obțină cât mai mult posibil în cel mai scurt timp posibil și speră să aibă un succes de ultimă oră în negocieri”, mai este precizat în document al Guvernului german, citat de Reuters. 

Afirmațiile sale veneau după ce, în cadrul unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron, la Londra, prilejuită de acordarea Legiunii de Onoare a Franței de către liderul de la Palatul Elysee, premierul britanic Boris Johnson a subliniat că ”Regatul Unit nu consideră că are rost prelungirea negocierilor până în toamnă”, reluând mesajul potrivit căruia, Uniunea Europeană și Marea Britanie au șanse să ajungă la un acord luna viitoare.

În pofida acestui optimism afișat al Londrei, un acord de liber schimb între Uniunea Europeană și Regatul Unit are nevoie de sprijinul Parlamentului European, care a atras deja atenția, printr-o rezoluție adoptată în urma unei dezbateri, că ”toate negocierile sunt indivizibile și că UE nu va accepta un acord <<cu orice preț>>, și în special nu va accepta un acord de liber schimb fără a avea garanții privind condițiile de concurență echitabile și un acord satisfăcător în domeniul pescuitului”.

De asemenea, Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare cu privire la amploarea redusă a viitorului parteneriat preconizat de guvernul britanic și la abordarea fragmentată a acestuia față de negocieri numai în domeniile care sunt în interesul Regatului Unit” și au reiterat că ”o astfel de abordare selectivă este inacceptabilă pentru UE”, atrăgând atenția, în același timp, că ”propunerile Regatului Unit nu corespund angajamentelor asumate în temeiul Acordului de retragere și al Declarației politice, cu care Regatul Unit a fost de acord, inclusiv refuzul său de a negocia un acord privind aspectele de securitate și apărare.”

Într-o notă similară, dovadă a convergenței obiectivelor celor trei instituții privind aceste negocieri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri în intervenția sa în Parlamentul European, reunit la Bruxelles, că Uniunea Europeană va depune toate eforturile necesare pentru a obține un acord cu Regatul Unit până la finalul anului, dar nu va face concesii cu privire la principiile sale fundamentale pentru a obține acest lucru, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Încheierea negocierilor comerciale fără un acord, ajungându-se astfel la relații comerciale realizate sub auspiciile regulilor Organizației Mondiale a Comerțului, ar avea urmări asupra ambelor părți, augmentate și de consecințele economice provocate de pandemia de COVID-19.

Directorul general al Confederației Indistriei Britanice (CBI), Carolyn Fairbairn, a atras atenția că încheierea acestor discuții fără un rezultat pozitiv ar frâna considerabil procesul de redresare economică, ar duce la creșterea inegalităților, soldându-se, în cele din urmă, cu prejudicierea creșterii economice la nivel regional și național.

De cealaltă parte a Canalului, pe continent, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, economia Zonei Euro va înregistra anul acesta cea mai profundă scădere, de 9,1%, cu o contracție a economiei globale de 5,2%, ca urmare a ”șocului rapid și masiv provocat de pandemia de coronavirus și de măsurile de carantină pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2”. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INDIA

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

Published

on

©President Joe Biden/ Facebook

Liderii Statelor Unite, Japoniei, Indiei și Australiei s-au angajat vineri ”să promoveze o ordine liberă, deschisă, bazată pe reguli, bazată pe dreptul internațional, fără a fi intimidată de presiuni, pentru a consolida securitatea și prosperitatea” în regiunea indo-pacifică.

În cadrul primului summit desfășurat cu prezență fizică la Casa Albă, liderii celor patru țări membre ale Dialogului Cvadrilateral de Securitate (Quad) care au dat dovadă de unitate în fața îngrijorărilor comune generate de China, au subliniat că susțin ”statul de drept, libertatea de navigație și survolare, dar și soluționarea pașnică a diferendelor, valorile democratice și integritatea teritorială a statelor.”

”Viitorul nostru comun va fi scris în Indo-Pacific și ne vom dubla eforturile pentru a ne asigura că Quad-ul este o forță pentru pacea, stabilitatea, securitatea și prosperitatea regionale”, consideră președintele SUA și cei trei premieri. 

Declarația comună adoptată la finalul acestei întrevederi face frecvente trimiteri la nevoia unui comportament bazat pe reguli într-o regiune în care China a încercat să-și încordeze mușchii și au salutat, de asemenea, noua strategie a UE pentru cooperarea în regiunea indo-pacifică.

Cei patru lideri și-au asumat, de asemenea, mai multe acorduri, inclusiv unul pentru a consolida securitatea lanțului de aprovizionare pentru semiconductori, pentru a combate pescuitul ilegal și pentru a stimula cunoașterea domeniului maritim.

”Cartografiem lanțul de aprovizionare cu tehnologii și materiale critice, inclusiv semiconductori, și ne afirmăm angajamentul pozitiv față de lanțurile de aprovizionare reziliente, diverse și sigure ale tehnologiilor critice, recunoscând importanța măsurilor și politicilor de sprijin guvernamental care sunt transparente și orientate către piață. Monitorizăm tendințele în domeniul tehnologiilor critice și emergente ale viitorului, începând cu biotehnologia, și identificăm oportunitățile de cooperare aferente. De asemenea, lansăm principiile Quad privind proiectarea, dezvoltarea, guvernanța și utilizarea tehnologiei, care sperăm că vor ghida nu numai regiunea, ci și lumea spre o inovare responsabilă, deschisă și de înaltă calitate”, mai este menționat în declarația finală.

Aceasta anunță, în egală măsură, și lansarea unui nou ”parteneriat pentru infrastructura Quad”, care îi va aduce periodic împreună pe cei patru lideri ”pentru a ne coordona eforturile, pentru a cartografia nevoile de infrastructură ale regiunii și pentru a ne coordona cu privire la nevoile și oportunitățile regionale.”

”Vom coopera pentru a oferi asistență tehnică, asigurându-le partenerilor regionali instrumente de evaluare, și vom promova dezvoltarea durabilă a infrastructurii. Susținem eforturile G7 în materie de infrastructură și așteptăm cu interes să cooperăm cu parteneri care împărtășesc aceleași idei, inclusiv cu UE. Reconfirmăm principiile G20 privind investițiile în infrastructuri de calitate și ne vom revigora eforturile de a furniza infrastructuri de înaltă calitate în Indo-Pacific. Ne reafirmăm interesul de a ne continua angajamentul față de Rețeaua Blue Dot. Subliniem importanța sprijinirii unor practici de creditare deschise, echitabile și transparente, în conformitate cu normele și standardele internaționale pentru principalele țări creditoare, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei și responsabilitatea, și solicităm tuturor creditorilor să adere la aceste norme și standarde”, mai este specificat în declarația comună.

Aceasta cuprinde și lansarea unui parteneriat privind tehnologia 5G.

”În parteneriat cu industria, promovăm implementarea rețelelor 5G sigure, deschise și transparente și colaborăm cu o serie de parteneri pentru a încuraja inovarea și a promova furnizorii și abordările de încredere, cum ar fi Open-RAN.  Recunoscând rolul guvernelor în promovarea unui mediu favorabil pentru diversificarea 5G, vom colabora pentru a facilita cooperarea între sectorul public și cel privat și vom demonstra în 2022 capacitatea de adaptare și securitatea cibernetică a tehnologiei deschise, bazate pe standarde”, își asumă liderii SUA, Japonia, India și Australia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorii României și Japoniei în SUA au discutat despre realizarea Parteneriatului Strategic bilateral și alianțele celor două țări cu Statele Unite

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, s-a întâlnit joi, la Washington, cu omologul său japonez, Koji Tomita, ca parte a vizitelor de curtoazie diplomatică pe care ambasadorul român le-a inițiat pentru a consolida legăturile dintre Ambasada României și celelalte misiuni diplomatice acreditate la Washington.

“O întâlnire foarte călduroasă și fructuoasă cu Excelența Sa Koji Tomita, ambasadorul Japoniei în SUA. România și Japonia sărbătoresc în acest an Centenarul relațiilor noastre politice și diplomatice și ne pregătim să deschidem un nou capitol în relația noastră de lungă durată prin realizarea unui Parteneriat Strategic semnificativ între cele două țări. Am avut un excelent schimb de opinii cu privire la alianțele noastre cu SUA, acordând prioritate intereselor noastre în ceea ce privește evoluțiile politice, inițiativele economice, problemele de securitate”, a scris Muraru, pe Facebook.

De la începutul mandatului, Andrei Muraru s-a mai întâlnit la Washington cu omologi de-ai săi din Europa Centrală și de Est, ambasadorii Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei și Sloveniei, țări partenere în cadrul UE și aliați în cadrul NATO, precum și cu ambasadorul Uniunii Europene în SUA.

De asemenea, ambasadorul român s-a întâlnit și cu ambasadorul Coreei de Sud în SUA.

Aflat la debutul mandatului de ambasador la Washington, Andrei Muraru a avut deja o serie de întrevederi și discuții importante, fiind primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său de Philip T. Reeker, Asistentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, și Matthew Boyse, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa Centrală.

Ulterior, Muraru a participat alături de ambasadorii statelor formatului de securitate București 9 la o convorbire telefonică cu consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan.

Ambasadorul român a avut și o convorbire telefonică cu congresmanul republican Mike Rogers, în care a pledat pentru creșterea prezenței militare americane pe teritoriul României, precum și cu congresmanul democrat Eric Swalwell.

De asemenea, Muraru s-a întâlnit cu Eric Stewart, președintele Consiliului de Afaceri Româno-American, iar recent a avut o întrevedere cu reprezentanți ai companiilor americane Lockheed Martin, Philip Morris, IBM, Boeing, Cargill, Exxon, Sargent & Lundy, Bell Helicopter sau Metlife, întâlnire facilitată de AMRO.

Dintr-o perspectivă de analiză politico-strategică, ambasadorul român s-a mai întâlnit la Washington cu Jim Townsend, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO al secretarului apărării în timpul administrației Barack Obama, precum și cu Ian Brzezinski, adjunct al asistentului secretarului Apărării pentru Europa și NATO în perioada administrației George W. Bush.

 

Continue Reading

JAPONIA

Maia Sandu i-a mulțumit ambasadorului Japoniei la Chișinău pentru ”susținerea parcursului european” al Republicii Moldova și a subliniat importanța valorificării potențialului de colaborare

Published

on

© Maia Sandu/ Facebook

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, i-a mulțumit ambasadorului Japoniei la Chișinău, Yoshihiro Katayama, pentru susținerea ”parscursului nostru european și pentru ajutorul japonez la combaterea pandemiei de COVID-19 prin donații pentru sistemul moldovenesc de sănătate și contribuția semnificativă la platforma COVAX”.

Maia Sandu l-a felicitat pe reprezentatul Japoniei la Chișinău pentru organizarea excelentă a Jocurilor Olimpice de la Tokyo în ciuda situației pandemice.

”Am discutat despre intensificarea relațiilor bilaterale, inclusiv celor economice dintre țările noastre, creșterea exporturilor, facilitarea investițiilor japoneze în Republica Moldova, precum și încurajarea reciprocă a turismului. I-am mulțumit, totodată, domnului ambasador pentru sprijinul de dezvoltare oferit țării noastre pe parcursul anilor, pentru susținerea parcursului nostru european, precum și pentru ajutorul japonez la combaterea pandemiei de Covid-19 prin donații pentru sistemul moldovenesc de sănătate și contribuția semnificativă la platforma COVAX”, a precizat președinta Republicii Moldova într-un mesaj publicat pe Facebook.

Aceasta și-a exprimat speranța că cele două țări vor valorifica ”potențialul de colaborare prin consolidarea dialogului”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ucraina a primit 600 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19

ROMÂNIA14 hours ago

Solidaritate europeană: Olanda a trimis în România încă 350 de concentratoare de oxigen pentru lupta împotriva COVID-19

ROMÂNIA14 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

U.E.15 hours ago

Comisia Europeană stabilește portofoliul celor mai promițătoare 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19

U.E.15 hours ago

Premierul Poloniei acuză UE că are ”un pistol îndreptat spre tâmpla” țării sale: Ne vom apăra drepturile cu toate armele de care dispunem

ROMÂNIA16 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO16 hours ago

Premierul desemnat și ministrul apărării Nicolae Ciucă, de Ziua Armatei României: Vom continua să întărim rolul României de pol de stabilitate în regiunea Mării Negre

Marian-Jean Marinescu17 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia de mai multă transparență din partea CE privind vaccinurile: Va creștere încrederea oamenilor că vaccinarea este cea mai sigură măsură de protecție

U.E.17 hours ago

Charles Michel a încurajat din nou comunitatea globală să susțină un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Summitului Mondial al Sănătății

Daniel Buda18 hours ago

Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European va dezbate două proiecte al căror raportor este eurodeputatul Daniel Buda

ROMÂNIA14 hours ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA16 hours ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO4 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ5 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi5 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi5 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi6 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO6 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

Team2Share

Trending