Connect with us

JAPONIA

Japonia oferă Regatului Unit șase săptămâni pentru a ajunge la un acord de liber schimb: Calendarul foarte strâns implică faptul că ambele părți vor fi nevoie să își limiteze ambițiile

Published

on

©UK in Japan/ Twitter

Japonia a oferit Regatului Unit șase săptămâni pentru a ajunge la un acord de liber schimb, anunț care pune presiune pe Londra, nevoită în această situație să finalizeze negocierile într-un timp extrem de scurt, informează Politico Europe.

Negociatorul-șef al Japoniei, Hiroshi Matsuura, a precizat pentru Financial Times că va fi foarte puțin timp pentru a purta discuții pe domenii contecioase precum tarife sau cote. ”Calendarul foarte strâns implică faptul că ambele părți vor fi nevoie să își limiteze ambițiile”, a completat acesta.

Oficialul nipon a explicat că negocierile se poartă într-un mod diferit față de cel tradițional. ”În loc de rude de discuții, negociem în fiecare zi”, a precizat Matsuura, completând că este nevoie ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul lunii iulie pentru a oferi Dietei Japoniei (Parlamentului nipon) timpul necesar pentru a vota acest acord de liber schimb.

Secretarul britanic pentru comerț internațional, Liz Truss, a calificat acest calendar foarte ”ambițios”, în contextul în care este nevoie de ani pentru a încheia acorduri cuprinzătoare de liber schimb.

Amintim că Regatul Unit și Japonia au demarat la începutul lunii iunie negocierile privind stabilirea unui acordcomercial, Londra fiind în căutare de noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea de cel mai important partener din aceast punct de vedere, Uniunea Europeană.

Regatul Unit dorește să extindă acordul dincolo de aspectele comerciale tradiționale, urmărind să înglobeze și chestiuni ce țin de comerțul digital, dar și de asigurarea unui sprijin pentru întreprinderile mici, dar comentariile lui Hiroshi Matsuura par să limiteze aceste obiective.

Stabilirea unei înțelegeri comerciale servește intereselor ambelor părți, în contextul în care acordul comercial dintre UE și Japonia nu se mai aplică în relațiile comerciale dintre Tokyo și Londra, odată cu încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, la 31 decembrie 2020.

La 17 iulie 2018, UE și Japonia au încheiat un acord de liber schimb care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

Mai mult, un acord de liber schimb cu Japonia poate fi folosit de Regatul Unit drept trambulină pentru a se alătura Acordului Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, acesta este și unul dintre motivele pentru care, la 17 iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

”Astăzi ne anunţăm intenţia de a urmări aderarea la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP)”, acordurile cu Australia și Noua Zeelandă reprezintând pași importanți către statutul de membru al uneia ”dintre cele mai largi zone comerciale ale lumii”, a declarat secretarul său britanic pentru comerţ internaţional Liz Truss.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Potrivit lui Liz Truss, obţinerea unui acord cu ”vechii prieteni” Australia şi Noua Zeelandă va permite ”atingerea obiectivelor Brexitului”. ”Pivotarea către Asia-Pacific ne va diversifica schimburile comerciale, ne va creşte rezilienţa lanţurilor de aprovizionare şi va diminua vulnerabilitatea Regatului Unit în faţa şocurilor economice şi politice în anumite părţi ale lumii”, a explicat oficialul britanic.

În paralel, Regatul Unit a demarat la începutul lunii mai negocierile cu Statele Unite, al doilea cel mai important partener comercial al Londrei, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

Pe fondul acestor căutări de noi parteneri comerciali, Londra are de purtat în același timp discuții cu Bruxelles-ul pentru a stabili prevederile viitoarelor relații, ce ar trebui fixate în mai puțin de patru luni până la finalul lunii octombrie, moment în care Bruxelles-ul și Londra ar trebui să ajungă la un acord care trebuie ulterior ratificat până la sfârșitul anului.

Până în prezent, cele patru runde de negocieri între Regatul Unit și Uniunea Europeană s-au soldat fără un rezultat pozitiv, motiv pentru care ambele părți au convenit într-o întrevedere virtuală de analizare a bilanțului discuțiilor ca negocierile să fie intensificate în lunile iulie, august și septembrie, iind de așteptat ca unele dintre ele să se desfășoare în format fizic, și nu via videoconferință, cum s-a întâmplat în trecut, măsură instituită din rațiuni de siguranță în contextul pandemiei de coronavirus.

Recent, secretarul de stat pentru afaceri europene Amelie Montchalin, a transmis că Europa nu va ceda presiunii exercitate de Regatul Unit de a grăbi negocierile referitoare la un acord post-Brexit. Montchalin a precizat, de asemenea, că nu exclude posibilitatea unui Brexit 2.0, idee împărtășită și de Germania, care a îndemnat statele membre să pregătească planurile de contingență în eventualitatea unui Brexit fără acord. ”Nu dorim un acord doar de dragul unui acord, ci vrem un acord echilibrat”, a mai spus aceasta.

”Din septembrie, negocierile vor intra într-o etapă accelerată”, se arată într-un document intern care pune la îndoială optimismul manifestat de Londra privind obținerea unui acord. ”Marea Britanie escaladează deja amenințările  la Bruxelles, dorește să obțină cât mai mult posibil în cel mai scurt timp posibil și speră să aibă un succes de ultimă oră în negocieri”, mai este precizat în document al Guvernului german, citat de Reuters. 

Afirmațiile sale veneau după ce, în cadrul unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron, la Londra, prilejuită de acordarea Legiunii de Onoare a Franței de către liderul de la Palatul Elysee, premierul britanic Boris Johnson a subliniat că ”Regatul Unit nu consideră că are rost prelungirea negocierilor până în toamnă”, reluând mesajul potrivit căruia, Uniunea Europeană și Marea Britanie au șanse să ajungă la un acord luna viitoare.

În pofida acestui optimism afișat al Londrei, un acord de liber schimb între Uniunea Europeană și Regatul Unit are nevoie de sprijinul Parlamentului European, care a atras deja atenția, printr-o rezoluție adoptată în urma unei dezbateri, că ”toate negocierile sunt indivizibile și că UE nu va accepta un acord <<cu orice preț>>, și în special nu va accepta un acord de liber schimb fără a avea garanții privind condițiile de concurență echitabile și un acord satisfăcător în domeniul pescuitului”.

De asemenea, Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare cu privire la amploarea redusă a viitorului parteneriat preconizat de guvernul britanic și la abordarea fragmentată a acestuia față de negocieri numai în domeniile care sunt în interesul Regatului Unit” și au reiterat că ”o astfel de abordare selectivă este inacceptabilă pentru UE”, atrăgând atenția, în același timp, că ”propunerile Regatului Unit nu corespund angajamentelor asumate în temeiul Acordului de retragere și al Declarației politice, cu care Regatul Unit a fost de acord, inclusiv refuzul său de a negocia un acord privind aspectele de securitate și apărare.”

Într-o notă similară, dovadă a convergenței obiectivelor celor trei instituții privind aceste negocieri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri în intervenția sa în Parlamentul European, reunit la Bruxelles, că Uniunea Europeană va depune toate eforturile necesare pentru a obține un acord cu Regatul Unit până la finalul anului, dar nu va face concesii cu privire la principiile sale fundamentale pentru a obține acest lucru, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Încheierea negocierilor comerciale fără un acord, ajungându-se astfel la relații comerciale realizate sub auspiciile regulilor Organizației Mondiale a Comerțului, ar avea urmări asupra ambelor părți, augmentate și de consecințele economice provocate de pandemia de COVID-19.

Directorul general al Confederației Indistriei Britanice (CBI), Carolyn Fairbairn, a atras atenția că încheierea acestor discuții fără un rezultat pozitiv ar frâna considerabil procesul de redresare economică, ar duce la creșterea inegalităților, soldându-se, în cele din urmă, cu prejudicierea creșterii economice la nivel regional și național.

De cealaltă parte a Canalului, pe continent, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, economia Zonei Euro va înregistra anul acesta cea mai profundă scădere, de 9,1%, cu o contracție a economiei globale de 5,2%, ca urmare a ”șocului rapid și masiv provocat de pandemia de coronavirus și de măsurile de carantină pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2”. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

JAPONIA

UE și Japonia au semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere care va facilita fluxul de date în condiții sigure

Published

on

© Thierry Breton/ X

Uniunea Europeană și Japonia au organizat la Bruxelles cel de-al doilea Consiliu de parteneriat digital.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, Consiliul a fost coprezidat de comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, și de ministrul japonez pentru transformare digitală, Taro Kono, de ministrul afacerilor interne și comunicațiilor, Takeaki Matsumoto, și de viceministrul parlamentar al economiei, comerțului și industriei, Taku Ishii.

UE și Japonia au reafirmat importanța parteneriatului lor strategic pentru a-și promova valorile comune și viziunea pentru o transformare digitală care să plaseze oamenii în centrul atenției și să respecte drepturile fundamentale.

”Astăzi am reafirmat parteneriatul nostru strategic din ce în ce mai strâns cu Japonia. Împreună, promovăm interoperabilitatea și cooperarea în ceea ce privește identitatea digitală, datele, tehnologiile emergente, semiconductorii, IA și platformele online. Eforturile în direcția unor standarde comune vor facilita schimburile digitale fără sincope, vor sprijini inovarea și competitivitatea și vor crea noi oportunități pentru economiile noastre”, a subliniat Thierry Breton, comisar pentru piața internă.

Partenerii au salutat punerea în aplicare cu succes a parteneriatului digital și au trecut în revistă progresele înregistrate de la primul Consiliu de parteneriat digital din 2023.

Aceștia au convenit asupra unei liste de noi rezultate pentru a coopera în continuare cu privire la tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligența artificială (IA), 5G, 6G, semiconductorii, calculul de înaltă performanță (HPC) și tehnologia cuantică, consolidând colaborarea în economia datelor și a platformelor, cablurile submarine, identificarea electronică și securitatea cibernetică.

UE și Japonia au semnat astăzi un memorandum de cooperare privind identitățile digitale și serviciile de încredere.

Acest memorandum va crea o înțelegere comună a inițiativelor privind identitatea digitală între UE și Japonia, generând beneficii pentru comerțul electronic și oportunități de afaceri prin reducerea birocrației și sporirea eficienței.

Memorandumul va facilita libera circulație a datelor în condiții de încredere prin cooperare și cazuri de utilizare pe baza portofelului de identitate digitală al UE și a serviciilor de încredere. Se preconizează că acesta va fi prezentat ca o ”bună practică comună” la următoarea reuniune ministerială a OCDE, care va avea loc la 2 și 3 mai 2024.

În domeniul semiconductorilor, UE și Japonia au decis să înființeze o echipă de experți care să dezvolte un program de cercetare pentru punerea în aplicare a Memorandumului de cooperare privind semiconductorii din iulie 2023. Acestea pregătesc, de asemenea, un acord administrativ pentru a încuraja schimbul de informații privind schemele de sprijin public.

UE și Japonia își vor continua activitatea comună privind calculul de înaltă performanță ( HPC) și au identificat aplicații hibride cuantice și cazuri de utilizare pentru a coopera în continuare. Aceștia vor lua în considerare subiecte pentru proiecte comune în domeniul cercetării de bază în domeniul cuantic. Cei doi parteneri explorează, de asemenea, cooperarea în materie de securitate cibernetică, inclusiv standarde și modalități de abordare a lacunelor în materie de competențe.

În ceea ce privește tehnologia 6G, UE și Japonia au lansat proiecte de cercetare în colaborare și intenționează să sprijine inițiativele globale de standardizare, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor 6G. Ambele părți și-au reafirmat viziunea comună asupra unor rețele deschise și reziliente.

În plus, partenerii și-au anunțat intenția de a intensifica cooperarea dintre Biroul UE pentru Inteligență Artificială și Institutul japonez pentru Siguranța Inteligenței Artificiale.

Aceștia vor continua să susțină procesul și codul de conduită G7 de la Hiroshima privind IA, în vederea formării unei guvernanțe globale de încredere în materie de IA. De asemenea, UE a încurajat companiile japoneze să participe la Pactul privind IA lansat de Comisie pentru a promova respectarea rapidă a dispozițiilor-cheie ale Legii privind IA pe bază de voluntariat înainte ca aceasta să intre în vigoare și să devină general aplicabilă.

UE și Japonia au confirmat importanța instalării unor infrastructuri de cabluri submarine sigure și reziliente, în conformitate cu Memorandumul de cooperare privind cablurile submarine pentru o conectivitate globală sigură, rezilientă și durabilă, semnat la 3 iulie 2023, între Comisia Europeană și Ministerul Afacerilor Interne și al Comunicațiilor. Ambele părți vor continua cooperarea în ceea ce privește dezvoltarea legăturilor de conectivitate directă între Europa și Japonia, de exemplu, prin intermediul regiunii arctice, pentru a promova oportunități comerciale, fluxuri transfrontaliere de date fiabile și cercetare oceanografică.

În cele din urmă, pentru a asigura un mediu online sigur în care este garantată libertatea de exprimare, UE și Japonia au convenit să analizeze posibilitatea instituirii unui canal periodic de schimb de informații cu privire la reglementările privind platformele online, cum ar fi Actul legislativ european privind serviciile digitale și piețele digitale.

Continue Reading

BUSINESS

Președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior anunță un val de investiții japoneze în România de peste 500 de milioane de dolari

Published

on

© Rareș Burlacu/ Facebook

Președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, Rareș Burlacu, a anunțat marți un val japonez de investiții în România în valoare de peste 500 de milioane de dolari.

Burlacu, care s-a aflat în vizită în Japonia, a scris într-o postare pe Facebook că are încrederea că vizita de lucru recent încheiată în Japonia va marca o nouă etapă în colaborarea economică între România și Țara Soarelui Răsare.

“Discuțiile intense pe care le-am purtat cu mari companii private precum GMB Corporation, IHI Corporation și Toyo Construction Co. au fost extrem de productive, pregătind terenul pentru un val de investiții de peste 500 de milioane de dolari în România”, a subliniat el.

Potrivit lui Rareș Burlacu, aceste investiții nu numai că vor consolida parteneriatele existente, dar vor crea și noi oportunități de afaceri și locuri de muncă în domeniile infrastructurii energetice și de transport, financiar-bancar, manufacturier și mass-media.

 

Aflat în Japonia, președintele ARICE a semnat și un Memorandum de Înțelegere alături de Kenichiro Hayashi, președintele Japan Institute for Overseas Investment (JOI).

“Acest Memorandum de Înțelegere reprezintă o adevărată piatră de hotar în consolidarea investițiilor străine între cele două țări ale noastre și în valorificarea avantajelor competitive ale fiecăreia dintre ele. ARICE va furniza, prin intermediul JOI, informații investitorilor japonezi cu privire la economie, oportunități de investiții, politici aferente, prin documente, seminarii și întâlniri, pentru a facilita investițiile directe japoneze în România. Investițiile japoneze sunt extrem de importante pentru economia românească, prin prisma valorii adăugate mari a domeniilor către care ele sunt în general direcționate, dar și a apetitului manifestat de investitorii japonezi pentru proiectele de lungă durată”, a explicat Rareș Burlacu.

 

Vizita de lucru s-a desfășurat în contextul Declarației de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, semnată în martie 2023 de către președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Japoniei Fumio Kishida.

Obiectivele României în cadrul Parteneriatului Strategic cu Japonia se raportează la statutul Japoniei de economie majoră și inovativă a lumii și unul dintre principalii investitori la nivel global, precum și în România, Japonia fiind, de altfel, cel mai mare investitor asiatic în țara noastră.

Conform statisticii vamale din România, la data de 31 decembrie 2023, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Japonia a fost de 1,26 miliarde de dolari (în creștere cu 13,50% față de 2022), din care exportul a fost de 824,5 milioane de dolari (în creștere cu 18,35% față de 2022) și importul de 441,2 milioane de dolari (+5,43% față de 2022), soldul fiind de 383,3 milioane de dolari în favoarea României.

În 2023, soldul balanței comerciale a fost favorabil României, pentru al patrulea an consecutiv. 

Conform datelor înregistrate la O.N.R.C., la 31 ianuarie 2024 erau înregistrate în România 407 societăţi comerciale cu capital japonez, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 405.126,3 mii de dolari.

După valoarea investiției în echivalent valută, Japonia ocupă locul 21 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină. 

Se apreciază totuși că investiţiile japoneze în România au un volum mult mai mare, deoarece statistica de mai sus se referă numai la capitalul înregistrat, nu la investiţiile efective; de asemenea, nu include investițiile realizate de firmele japoneze cu sediul în alte ţări, în special din Europa, arată MAE într-o fișă informativă privind relațiile economice româno – nipone.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Consiliul UE: Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia, la un pas distanță de a intra în vigoare

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Acordul de parteneriat strategic între UE și Japonia, la un pas distanță de a intra în vigoare, după ce Consiliul a adoptat astăzi o decizie ce deschide calea, din partea statelor membre, pentru intrarea în vigoare a acordului de îndată ce părțile vor fi finalizat procedura internă și vor fi notificat omologii lor, potrivit comunicatului oficial. Acesta este primul acord-cadru bilateral încheiat vreodată între cele două părți.

Acordul stabilește un cadru general pentru o cooperare politică și sectorială consolidată, asigurând astfel o cooperare politică și economică mai strânsă în ceea ce privește o serie întreagă de aspecte bilaterale, regionale și multilaterale.

Prin intermediul acordului de parteneriat strategic, UE și Japonia se angajează să consolideze ordinea globală bazată pe norme, să consolideze guvernanța globală și să apere valori și principii comune, cum ar fi: statul de drept, democrația, respectarea drepturilor omului, piețele deschise, comerțul liber și echitabil.

Acordul pregătește terenul pentru intensificarea consultărilor și a coordonării în cadrul forurilor multilaterale: „Părțile se angajează să colaboreze pentru a apăra un sistem comercial multilateral bazat pe norme, având în centrul său Organizația Mondială a Comerțului, pentru a promova punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind acțiunile în domeniul climei și pentru a pune în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă”, se mai arată în comunicat.

În ceea ce privește dimensiunea bilaterală, acordul va permite părților să avanseze cooperarea în materie de securitate, să abordeze împreună terorismul și infracțiunile internaționale grave și să prevină proliferarea armelor de distrugere în masă. În plus, acordul de parteneriat și cooperare va consolida toate domeniile de cooperare sectorială existente, cum ar fi: spațiul, tehnologiile informației și comunicațiilor, politica industrială, energia, transporturile, educația, cercetarea și inovarea.

În cele din urmă, Acordul de cooperare va prevedea un comitet mixt de coordonare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.6 hours ago

Reacție comună Macron-Scholz privind legea “influenței străine” de la Tbilisi: “Calea europeană a Georgiei a fost trasată. Viteza și direcția de înaintare depind de Georgia”

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Volodimir Zelenski respinge propunerea lui Macron de suspendare a ostilităților pe durata Jocurilor Olimpice de Vară de la Paris: ”Suntem împotriva oricărui armistițiu care face jocul inamicului”

ROMÂNIA7 hours ago

Mecanismul de protecție civilă al UE: România a furnizat civililor palestinieni din Gaza un ajutor umanitar format din 88.000 de conserve

ROMÂNIA9 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu îl felicită pe Andrej Plenkovic pentru reconfirmarea în funcția de prim-ministru al Croației: Aștept cu nerăbdare să consolidăm colaborarea noastră în UE și NATO

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Charles Michel cere politicienilor din Georgia să profite de ”fereastra de oportunitate” deschisă de vetoul președintei Zurabişvili asupra legii privind ”influența străină”: Mențineți țara pe ”direcția europeană”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Președinta Georgiei se opune printr-un veto mai mult simbolic legii “agenților străini” și îi cere lui Macron să vină la Tbilisi pentru a scoate Caucazul de sub influența rusă

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Maia Sandu a primit, la Leipzig, premiul inaugural Robert Blum pentru democrație pentru “angajamentul său de neclintit față de democrație și cooperarea europeană”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Comisia Europeană salută decizia țărilor membre de a interzice activitățile de difuzare în UE a patru noi canale mass-media asociate Rusiei: Măsurile ar trebui menținute până când vor înceta să mai dezinformeze

U.E.1 day ago

”Scutul estic”. Polonia anunță o investiție de peste 2 miliarde de euro pentru întărirea frontierei sale estice: ”Va fi un element de descurajare”

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Cel de-al optulea Consiliu de asociere UE-R. Moldova ce va avea loc în 21 mai se va axa pe procesul de aderare a acestei țări la Uniunea Europeană și pe reformele pe care trebuie să le implementeze Chișinăul

ROMÂNIA2 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA2 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL4 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA6 days ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

NATO2 weeks ago

Iohannis și Biden au decis “să continue dialogul” privind candidatura liderului român la șefia NATO: Nu se rupe Alianța cu doi candidați. Alianța este puternică

COMISIA EUROPEANA3 weeks ago

La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”

NATO3 weeks ago

Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua

Trending