Connect with us

JAPONIA

Japonia oferă Regatului Unit șase săptămâni pentru a ajunge la un acord de liber schimb: Calendarul foarte strâns implică faptul că ambele părți vor fi nevoie să își limiteze ambițiile

Published

on

©UK in Japan/ Twitter

Japonia a oferit Regatului Unit șase săptămâni pentru a ajunge la un acord de liber schimb, anunț care pune presiune pe Londra, nevoită în această situație să finalizeze negocierile într-un timp extrem de scurt, informează Politico Europe.

Negociatorul-șef al Japoniei, Hiroshi Matsuura, a precizat pentru Financial Times că va fi foarte puțin timp pentru a purta discuții pe domenii contecioase precum tarife sau cote. ”Calendarul foarte strâns implică faptul că ambele părți vor fi nevoie să își limiteze ambițiile”, a completat acesta.

Oficialul nipon a explicat că negocierile se poartă într-un mod diferit față de cel tradițional. ”În loc de rude de discuții, negociem în fiecare zi”, a precizat Matsuura, completând că este nevoie ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul lunii iulie pentru a oferi Dietei Japoniei (Parlamentului nipon) timpul necesar pentru a vota acest acord de liber schimb.

Secretarul britanic pentru comerț internațional, Liz Truss, a calificat acest calendar foarte ”ambițios”, în contextul în care este nevoie de ani pentru a încheia acorduri cuprinzătoare de liber schimb.

Amintim că Regatul Unit și Japonia au demarat la începutul lunii iunie negocierile privind stabilirea unui acordcomercial, Londra fiind în căutare de noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea de cel mai important partener din aceast punct de vedere, Uniunea Europeană.

Regatul Unit dorește să extindă acordul dincolo de aspectele comerciale tradiționale, urmărind să înglobeze și chestiuni ce țin de comerțul digital, dar și de asigurarea unui sprijin pentru întreprinderile mici, dar comentariile lui Hiroshi Matsuura par să limiteze aceste obiective.

Stabilirea unei înțelegeri comerciale servește intereselor ambelor părți, în contextul în care acordul comercial dintre UE și Japonia nu se mai aplică în relațiile comerciale dintre Tokyo și Londra, odată cu încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, la 31 decembrie 2020.

La 17 iulie 2018, UE și Japonia au încheiat un acord de liber schimb care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

Mai mult, un acord de liber schimb cu Japonia poate fi folosit de Regatul Unit drept trambulină pentru a se alătura Acordului Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, acesta este și unul dintre motivele pentru care, la 17 iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

”Astăzi ne anunţăm intenţia de a urmări aderarea la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP)”, acordurile cu Australia și Noua Zeelandă reprezintând pași importanți către statutul de membru al uneia ”dintre cele mai largi zone comerciale ale lumii”, a declarat secretarul său britanic pentru comerţ internaţional Liz Truss.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Potrivit lui Liz Truss, obţinerea unui acord cu ”vechii prieteni” Australia şi Noua Zeelandă va permite ”atingerea obiectivelor Brexitului”. ”Pivotarea către Asia-Pacific ne va diversifica schimburile comerciale, ne va creşte rezilienţa lanţurilor de aprovizionare şi va diminua vulnerabilitatea Regatului Unit în faţa şocurilor economice şi politice în anumite părţi ale lumii”, a explicat oficialul britanic.

În paralel, Regatul Unit a demarat la începutul lunii mai negocierile cu Statele Unite, al doilea cel mai important partener comercial al Londrei, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

Pe fondul acestor căutări de noi parteneri comerciali, Londra are de purtat în același timp discuții cu Bruxelles-ul pentru a stabili prevederile viitoarelor relații, ce ar trebui fixate în mai puțin de patru luni până la finalul lunii octombrie, moment în care Bruxelles-ul și Londra ar trebui să ajungă la un acord care trebuie ulterior ratificat până la sfârșitul anului.

Până în prezent, cele patru runde de negocieri între Regatul Unit și Uniunea Europeană s-au soldat fără un rezultat pozitiv, motiv pentru care ambele părți au convenit într-o întrevedere virtuală de analizare a bilanțului discuțiilor ca negocierile să fie intensificate în lunile iulie, august și septembrie, iind de așteptat ca unele dintre ele să se desfășoare în format fizic, și nu via videoconferință, cum s-a întâmplat în trecut, măsură instituită din rațiuni de siguranță în contextul pandemiei de coronavirus.

Recent, secretarul de stat pentru afaceri europene Amelie Montchalin, a transmis că Europa nu va ceda presiunii exercitate de Regatul Unit de a grăbi negocierile referitoare la un acord post-Brexit. Montchalin a precizat, de asemenea, că nu exclude posibilitatea unui Brexit 2.0, idee împărtășită și de Germania, care a îndemnat statele membre să pregătească planurile de contingență în eventualitatea unui Brexit fără acord. ”Nu dorim un acord doar de dragul unui acord, ci vrem un acord echilibrat”, a mai spus aceasta.

”Din septembrie, negocierile vor intra într-o etapă accelerată”, se arată într-un document intern care pune la îndoială optimismul manifestat de Londra privind obținerea unui acord. ”Marea Britanie escaladează deja amenințările  la Bruxelles, dorește să obțină cât mai mult posibil în cel mai scurt timp posibil și speră să aibă un succes de ultimă oră în negocieri”, mai este precizat în document al Guvernului german, citat de Reuters. 

Afirmațiile sale veneau după ce, în cadrul unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron, la Londra, prilejuită de acordarea Legiunii de Onoare a Franței de către liderul de la Palatul Elysee, premierul britanic Boris Johnson a subliniat că ”Regatul Unit nu consideră că are rost prelungirea negocierilor până în toamnă”, reluând mesajul potrivit căruia, Uniunea Europeană și Marea Britanie au șanse să ajungă la un acord luna viitoare.

În pofida acestui optimism afișat al Londrei, un acord de liber schimb între Uniunea Europeană și Regatul Unit are nevoie de sprijinul Parlamentului European, care a atras deja atenția, printr-o rezoluție adoptată în urma unei dezbateri, că ”toate negocierile sunt indivizibile și că UE nu va accepta un acord <<cu orice preț>>, și în special nu va accepta un acord de liber schimb fără a avea garanții privind condițiile de concurență echitabile și un acord satisfăcător în domeniul pescuitului”.

De asemenea, Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare cu privire la amploarea redusă a viitorului parteneriat preconizat de guvernul britanic și la abordarea fragmentată a acestuia față de negocieri numai în domeniile care sunt în interesul Regatului Unit” și au reiterat că ”o astfel de abordare selectivă este inacceptabilă pentru UE”, atrăgând atenția, în același timp, că ”propunerile Regatului Unit nu corespund angajamentelor asumate în temeiul Acordului de retragere și al Declarației politice, cu care Regatul Unit a fost de acord, inclusiv refuzul său de a negocia un acord privind aspectele de securitate și apărare.”

Într-o notă similară, dovadă a convergenței obiectivelor celor trei instituții privind aceste negocieri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri în intervenția sa în Parlamentul European, reunit la Bruxelles, că Uniunea Europeană va depune toate eforturile necesare pentru a obține un acord cu Regatul Unit până la finalul anului, dar nu va face concesii cu privire la principiile sale fundamentale pentru a obține acest lucru, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Încheierea negocierilor comerciale fără un acord, ajungându-se astfel la relații comerciale realizate sub auspiciile regulilor Organizației Mondiale a Comerțului, ar avea urmări asupra ambelor părți, augmentate și de consecințele economice provocate de pandemia de COVID-19.

Directorul general al Confederației Indistriei Britanice (CBI), Carolyn Fairbairn, a atras atenția că încheierea acestor discuții fără un rezultat pozitiv ar frâna considerabil procesul de redresare economică, ar duce la creșterea inegalităților, soldându-se, în cele din urmă, cu prejudicierea creșterii economice la nivel regional și național.

De cealaltă parte a Canalului, pe continent, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, economia Zonei Euro va înregistra anul acesta cea mai profundă scădere, de 9,1%, cu o contracție a economiei globale de 5,2%, ca urmare a ”șocului rapid și masiv provocat de pandemia de coronavirus și de măsurile de carantină pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2”. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Guvernul britanic a cerut sprijinul Japoniei pentru construcția rețelei 5G fără compania chineză Huawei (presa niponă)

Published

on

Guvernul britanic a cerut sprijinul Japoniei pentru construirea rețelelor 5G, după ce Regatul Unit a anunțat că exclude complet compania chineză Huawei din rețeaua sa 5G, furnizorii de telefonie mobilă având interdicție să cumpere echipament de la această companie după 31 decembrie, fiind nevoiți, în același timp, să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027, a transmis publicația japoneză Nikkei, citată de Reuters.

Solicitarea sprijinului Japoniei, cu care Marea Britanie a dechis negocieri în vederea stabilirii unui acord de liber schimb post-Brexit, vine pe fondul unui război comercial și de securitate între Statele Unite și China.

Londra a evocat companiile companiile NEC şi Fujitsu ca posibili furnizori alternativi la Huawei, potrivit publicaţiei japoneze, care nu a menţionat sursa informaţiei.

Oficialii britanici s-au întâlnit joi cu omologii lor japonezi, la două zile după ce Marea Britanie a decis ca echipamentele Huawei să fie eliminate din reţelele 5G până la sfârşitul anului 2027, a relatat Nikkei.

Amintim că premierul britanic Boris Johnson a dispus la 14 iulie excluderea completă a companiei chineze Huawei din rețeaua 5G a Regatului Unit, furnizorii britanici de telefonie mobilă având interdicție să cumpere echipament de la această companie după 31 decembrie, fiind nevoiți în același timp, să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.

Într-o primă reacție la această decizie a Londrei, președintele american Donald Trump a menționat că această hotărâre i se datorează. ”Noi am convins multe ţări, multe ţări, am făcut eu însumi acest lucru în cea mai mare parte, să nu se folosească Huawei, pentru că noi credem că e un risc de securitate, e un mare risc de securitate”, a spus Trump, afimarții dezmințite de ministrul britanic al sănătăţii, Matt Hancock. ”Ei bine, cu toţii îl ştim pe Donald Trump, nu-i aşa?”, a spus oficialul britanic.

Ulterior, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a anunțat noi sancțiuni împotriva companiei chineze Huawei și a precizat că va efectua o vizită la Londra după ce Regatul Unit a decis să excludă această companie din rețeaua sa 5G.

”Departementul de Stat va impune restricţii de viză unor angajaţi ai societăţilor tehnologice chineze, precum Huawei, care aduc un sprijin material regimurilor vinovate de încălcări şi abuzuri ale drepturilor omului în lume”, a declarat Pompeo la o conferinţă de presă.

El a lăudat decizia guvernului de la Londra de a tăia legăturile cu Huawei şi a anunţat că săptămâna viitoare va efectua o ”vizită rapidă” în Regatul Unit şi în Danemarca. ”Sunt sigur că Partidul Comunist chinez şi ameninţările pe care acesta le reprezintă pentru popoarele libere din întreaga lume vor fi în capul agendei” acestei vizite, a adăugat Mike Pompeo.

Marea Britanie a revizuit ultima dată în ianuarie rolul Huawei în infrastructura sa telecom, când a decis să permită firmei să rămână furnizor dar cu o limită asupra cotei de piață.  Însă, în luna mai, SUA a introdus noi sancțiuni menite să disrupă abilitatea Huawei de a-și fabrica propriile cipuri.

La acel moment, hotărârea a atras nemulțumirea Washingtonului, care prin vocea vicepreședintelui american, Mike Pence, și-a arătat ”profunda dezamăgire”, sugerând, în același timp, că această decizie ar putea afecta negocierile cu Statele Unite pentru stabilirea unui acord comercial.

Amintim că Regatul Unit și Statele Unite au demarat la începutul lunii mai negocierile privind stabilirea unui acord de liber schimb.

Statele Unite sunt al doilea cel mai important partener comercial al Regatului Unit, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

Continue Reading

JAPONIA

Japonia a confirmat că renunță la desfășurarea pe teritoriul său a sistemului de apărare antirachetă american

Published

on

Guvernul nipon a confirmat joi că renunţă la desfăşurarea pe teritoriul Japoniei a sistemului de apărare antirachetă american Aegis Ashore, la două zile după ce a anunţat suspendarea acestui program costisitor şi contestat, informează AFP.

“Consiliul naţional de securitate a discutat acest subiect şi a ajuns la concluzia că desfăşurarea Aegis Ashore (…) trebuie anulată”, a spus ministrul nipon al apărării, Taro Kono, în timpul unei reuniuni a Partidului Liberal-Democrat al premierului Shinzo Abe, informează Agerpres.

Taro Kono a prezentat “profunde scuze” pentru acest fiasco.

Aprobat în 2017 de guvernul lui Shinzo Abe, într-o perioadă în care Coreea de Nord îşi multiplica testele balistice în proximitatea Japoniei, achiziţionarea şi întreţinerea vreme de 30 de ani a acestui sistem terestru al producătorului american Lockheed Martin au fost evaluate la 4,2 miliarde de dolari.

Două sisteme de acest tip urmau să fie instalate pe teritoriul japonez, unul în regiunea Akita (nord), altul în regiunea Yamaguchi (vest).

Cu toate acestea, factura finală a programului risca să crească foarte mult, pentru că, în faţa temerilor riveranilor, guvernul nipon s-a angajat ca propulsoarele rachetelor lor de interceptare să nu poată să recadă peste zone locuite. Însă respectarea acestei promisiuni ar fi necesitat o tehnologie ce ar fi costat bani şi timp, a justificat Kono, anunţând la mijlocul lui iunie suspendarea.

Shinzo Abe a admis el însuşi săptămâna trecută că, în aceste condiţii, guvernul său nu mai poate avansa cu desfăşurarea programului. “Nu trebuie să existe fisuri în sistemul de apărare din ţara noastră”, a adăugat cu toate acestea Abe, afirmând că vrea să angajeze discuţii pentru găsirea unor soluţii alternative.

Japonia este un aliat ferm al SUA în regiune, depinzând mult de puterea militară americană pentru a-şi asigura securitatea.

Achiziţia de sisteme Aegis Ashore a fost percepută drept un gest de bunăvoinţă a lui Abe faţă de preşedintele american Donald Trump, care presa Japonia să cumpere mai multe produse americane, în special în domeniul apărării.

Continue Reading

JAPONIA

La un an și jumătate de la intrarea în vigoare a acordului de parteneriat economic, UE și Japonia semnează un acord privind siguranța aviației civile, care va facilita comerțul cu aeronave și produse conexe

Published

on

©European Commission/ Twitter

Comisia Europeană și Japonia au semnat luni un acord privind siguranța aviației civile, care va stimula și mai mult cooperare deja stânsă între Uniunea Europeană și Japonia și va consolida competitivitatea industriei aviatice a Uniunii, informează Executivul european printr-un comunicat.

Semnarea acestui acord, care are loc la un an și jumătate de la intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat economic UE-Japonia, care a creat o zonă de comerț cu o populație de aproximativ 600 de milioane de locuitori și care produce o treime din PIB-ul global și aproximativ 40% din comerţul global, reprezintă o dovadă a încrederii reciproce și angajamentului Uniunii Europene și Japoniei de a-și aprofunda parteneriatul strategic.

Normele comune vor facilita cooperarea dintre întreprinderile europene și cele japoneze și vor reduce sarcina administrativă pentru autorități, creând oportunități mai bune pentru investiții și consolidând prosperitatea și creșterea economică.

Principalul obiectiv al BASA este de a facilita comerțul cu aeronave și produse conexe. BASA va elimina duplicările inutile ale activităților de evaluare și de testare a produselor aeronautice, va reduce costurile pentru autorități și pentru industria aviatică și va promova cooperarea dintre autoritățile aeronautice civile din UE și Japonia.

”Acest acord va permite industriei noastre de profil să pătrundă pe piața japoneză a produselor aeronautice, contribuind astfel la redresarea acestui sector atât de grav afectat de criză. De asemenea, vom intensifica cooperarea dintre autoritățile aeronautice din UE și din Japonia în vederea atingerii unui nivel și mai ridicat de siguranță și de compatibilitate cu mediul în domeniul aviației civile”, a transmis comisarul european pentru transporturi Adina Vălean.

Acordul bilateral privind siguranța aviației civile (BASA) le va permite producătorilor de produse aeronautice din UE să-și intensifice schimburile comerciale și să-și sporească cota de piață pe piața japoneză, având astfel un rol important în redresarea sectorului în urma crizei actuale.

BASA va reduce considerabil timpul necesar pentru obținerea de către producătorii de produse aeronautice a aprobărilor pentru exporturile către Japonia. În același timp, acordul va oferi un nivel mai ridicat de securitate juridică, inclusiv în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală (DPI), ceea ce va conduce la o mai bună cooperare între întreprinderile din UE și cele din Japonia.

La mai puțin de un an de la semnarea Parteneriatul UE-Japonia privind conectivitatea durabilă și infrastructurile de calitate, BASA va consolida, de asemenea, conectivitatea din domeniul transporturilor, în conformitate cu Strategia UE privind conectarea Europei cu Asia.

Uniunea Europeană și Japonia au încheiat la 17 iulie 2018 acordul de parteneriat economic, care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

La 1 februarie 2019 acordul istoric de liber-schimb, cel mai amplu acord bilateral negociat vreodată de Uniunea Europeană, a intrat în vigoare.

Uniunea Europeană și Japonia își vor demara acum procedurile interne în vederea încheierii acordului privind siguranța aviației civile. Până la intrarea sa în vigoare, acordul va fi aplicat cu titlu provizoriu începând de la data semnării.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending