Connect with us

JAPONIA

Japonia oferă Regatului Unit șase săptămâni pentru a ajunge la un acord de liber schimb: Calendarul foarte strâns implică faptul că ambele părți vor fi nevoie să își limiteze ambițiile

Published

on

©UK in Japan/ Twitter

Japonia a oferit Regatului Unit șase săptămâni pentru a ajunge la un acord de liber schimb, anunț care pune presiune pe Londra, nevoită în această situație să finalizeze negocierile într-un timp extrem de scurt, informează Politico Europe.

Negociatorul-șef al Japoniei, Hiroshi Matsuura, a precizat pentru Financial Times că va fi foarte puțin timp pentru a purta discuții pe domenii contecioase precum tarife sau cote. ”Calendarul foarte strâns implică faptul că ambele părți vor fi nevoie să își limiteze ambițiile”, a completat acesta.

Oficialul nipon a explicat că negocierile se poartă într-un mod diferit față de cel tradițional. ”În loc de rude de discuții, negociem în fiecare zi”, a precizat Matsuura, completând că este nevoie ca negocierile să fie finalizate până la sfârșitul lunii iulie pentru a oferi Dietei Japoniei (Parlamentului nipon) timpul necesar pentru a vota acest acord de liber schimb.

Secretarul britanic pentru comerț internațional, Liz Truss, a calificat acest calendar foarte ”ambițios”, în contextul în care este nevoie de ani pentru a încheia acorduri cuprinzătoare de liber schimb.

Amintim că Regatul Unit și Japonia au demarat la începutul lunii iunie negocierile privind stabilirea unui acordcomercial, Londra fiind în căutare de noi parteneri comerciali care să acopere golul lăsat de desprinderea de cel mai important partener din aceast punct de vedere, Uniunea Europeană.

Regatul Unit dorește să extindă acordul dincolo de aspectele comerciale tradiționale, urmărind să înglobeze și chestiuni ce țin de comerțul digital, dar și de asigurarea unui sprijin pentru întreprinderile mici, dar comentariile lui Hiroshi Matsuura par să limiteze aceste obiective.

Stabilirea unei înțelegeri comerciale servește intereselor ambelor părți, în contextul în care acordul comercial dintre UE și Japonia nu se mai aplică în relațiile comerciale dintre Tokyo și Londra, odată cu încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, la 31 decembrie 2020.

La 17 iulie 2018, UE și Japonia au încheiat un acord de liber schimb care a creat o zonă de comerţ cu o populaţie de 600 de milioane de locuitori şi care produce o treime din PIB-ul global şi aproximativ 40% din comerţul global.

Regatul Unit se numără printre principalii parteneri comerciali ai Japoniei, al doilea din Uniunea Europeană, după Germania. În 2018, exporturile nipone totale către Marea Britanie se ridicau la 14 miliarde de dolari (1.53 trilioane de yeni). De asemenea, Japonia a importat din Regatul Unit, în 2018, bunuri în valoare de peste opt miliarde de dolari (909.4 miliarde de yeni).

În plus, Marea Britanie găzduiește reprezentanțe a aproape 1.000 de companii nipone, potrivit Organizației Comerțului Exterior Japonez.

Mai mult, un acord de liber schimb cu Japonia poate fi folosit de Regatul Unit drept trambulină pentru a se alătura Acordului Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP).

De altfel, acesta este și unul dintre motivele pentru care, la 17 iunie, premierul britanic Boris Johnson și secretarul pentru Comerț Internațional Liz Truss au anunțat iniţierea tratativelor cu Australia și Noua Zeelandă în vederea stabilirii unui acord comercial ale cărui prevederi să intre în vigoare după data de 31 decembrie, moment în care expiră perioada de tranziție post-Brexit.

”Astăzi ne anunţăm intenţia de a urmări aderarea la Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP)”, acordurile cu Australia și Noua Zeelandă reprezintând pași importanți către statutul de membru al uneia ”dintre cele mai largi zone comerciale ale lumii”, a declarat secretarul său britanic pentru comerţ internaţional Liz Truss.

În prezent, Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) reunește sub umbrela sa 11 țări, și anume Canada, Australia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Singapore, Malaezia, Peru, Chile, Vietnam şi Brunei. Odată ce va fi deplin implementat, acest acord de liber schimb va servi intereselor a 495 de milioane de consumatori, reprezentând 13,5% din PIB-ul global.

Potrivit lui Liz Truss, obţinerea unui acord cu ”vechii prieteni” Australia şi Noua Zeelandă va permite ”atingerea obiectivelor Brexitului”. ”Pivotarea către Asia-Pacific ne va diversifica schimburile comerciale, ne va creşte rezilienţa lanţurilor de aprovizionare şi va diminua vulnerabilitatea Regatului Unit în faţa şocurilor economice şi politice în anumite părţi ale lumii”, a explicat oficialul britanic.

În paralel, Regatul Unit a demarat la începutul lunii mai negocierile cu Statele Unite, al doilea cel mai important partener comercial al Londrei, după UE, reprezentând aproape 19% din totalul exporturilor britanice în 2018 și 11% din importuri. Uniunea Europeană a reprezentat 45% din totalul exporturilor și 53% din importuri.

Pe fondul acestor căutări de noi parteneri comerciali, Londra are de purtat în același timp discuții cu Bruxelles-ul pentru a stabili prevederile viitoarelor relații, ce ar trebui fixate în mai puțin de patru luni până la finalul lunii octombrie, moment în care Bruxelles-ul și Londra ar trebui să ajungă la un acord care trebuie ulterior ratificat până la sfârșitul anului.

Până în prezent, cele patru runde de negocieri între Regatul Unit și Uniunea Europeană s-au soldat fără un rezultat pozitiv, motiv pentru care ambele părți au convenit într-o întrevedere virtuală de analizare a bilanțului discuțiilor ca negocierile să fie intensificate în lunile iulie, august și septembrie, iind de așteptat ca unele dintre ele să se desfășoare în format fizic, și nu via videoconferință, cum s-a întâmplat în trecut, măsură instituită din rațiuni de siguranță în contextul pandemiei de coronavirus.

Recent, secretarul de stat pentru afaceri europene Amelie Montchalin, a transmis că Europa nu va ceda presiunii exercitate de Regatul Unit de a grăbi negocierile referitoare la un acord post-Brexit. Montchalin a precizat, de asemenea, că nu exclude posibilitatea unui Brexit 2.0, idee împărtășită și de Germania, care a îndemnat statele membre să pregătească planurile de contingență în eventualitatea unui Brexit fără acord. ”Nu dorim un acord doar de dragul unui acord, ci vrem un acord echilibrat”, a mai spus aceasta.

”Din septembrie, negocierile vor intra într-o etapă accelerată”, se arată într-un document intern care pune la îndoială optimismul manifestat de Londra privind obținerea unui acord. ”Marea Britanie escaladează deja amenințările  la Bruxelles, dorește să obțină cât mai mult posibil în cel mai scurt timp posibil și speră să aibă un succes de ultimă oră în negocieri”, mai este precizat în document al Guvernului german, citat de Reuters. 

Afirmațiile sale veneau după ce, în cadrul unei întâlniri cu președintele francez Emmanuel Macron, la Londra, prilejuită de acordarea Legiunii de Onoare a Franței de către liderul de la Palatul Elysee, premierul britanic Boris Johnson a subliniat că ”Regatul Unit nu consideră că are rost prelungirea negocierilor până în toamnă”, reluând mesajul potrivit căruia, Uniunea Europeană și Marea Britanie au șanse să ajungă la un acord luna viitoare.

În pofida acestui optimism afișat al Londrei, un acord de liber schimb între Uniunea Europeană și Regatul Unit are nevoie de sprijinul Parlamentului European, care a atras deja atenția, printr-o rezoluție adoptată în urma unei dezbateri, că ”toate negocierile sunt indivizibile și că UE nu va accepta un acord <<cu orice preț>>, și în special nu va accepta un acord de liber schimb fără a avea garanții privind condițiile de concurență echitabile și un acord satisfăcător în domeniul pescuitului”.

De asemenea, Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare cu privire la amploarea redusă a viitorului parteneriat preconizat de guvernul britanic și la abordarea fragmentată a acestuia față de negocieri numai în domeniile care sunt în interesul Regatului Unit” și au reiterat că ”o astfel de abordare selectivă este inacceptabilă pentru UE”, atrăgând atenția, în același timp, că ”propunerile Regatului Unit nu corespund angajamentelor asumate în temeiul Acordului de retragere și al Declarației politice, cu care Regatul Unit a fost de acord, inclusiv refuzul său de a negocia un acord privind aspectele de securitate și apărare.”

Într-o notă similară, dovadă a convergenței obiectivelor celor trei instituții privind aceste negocieri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri în intervenția sa în Parlamentul European, reunit la Bruxelles, că Uniunea Europeană va depune toate eforturile necesare pentru a obține un acord cu Regatul Unit până la finalul anului, dar nu va face concesii cu privire la principiile sale fundamentale pentru a obține acest lucru, a transmis președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Încheierea negocierilor comerciale fără un acord, ajungându-se astfel la relații comerciale realizate sub auspiciile regulilor Organizației Mondiale a Comerțului, ar avea urmări asupra ambelor părți, augmentate și de consecințele economice provocate de pandemia de COVID-19.

Directorul general al Confederației Indistriei Britanice (CBI), Carolyn Fairbairn, a atras atenția că încheierea acestor discuții fără un rezultat pozitiv ar frâna considerabil procesul de redresare economică, ar duce la creșterea inegalităților, soldându-se, în cele din urmă, cu prejudicierea creșterii economice la nivel regional și național.

De cealaltă parte a Canalului, pe continent, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, economia Zonei Euro va înregistra anul acesta cea mai profundă scădere, de 9,1%, cu o contracție a economiei globale de 5,2%, ca urmare a ”șocului rapid și masiv provocat de pandemia de coronavirus și de măsurile de carantină pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2”. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CHINA

Japonia consideră că Rusia este una dintre principalele amenințări la adresa ordinii internaționale: Războiul rus din Ucraina ar putea crea un precedent pentru ambițiile Chinei în Taiwan

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Japonia a atras atenția printr-un raport anual întocmit de Ministerul Apărării că invazia Rusiei în Ucraina ar putea genera un precedent pentru ambițiile Chinei în Taiwan, pe care Beijingul o consideră o provincie ”rebelă” care ar trebui integrată în partea continentală.

În documentul dat publicității vineri, guvernul nipon  a calificat războiul Rusiei drept o ”încălcare gravă a dreptului internațional” care are ramificații ample, informează Deutsche Welle

”Rivalitatea politică, economică și militară dintre națiuni este clară, iar provocarea reprezentată pentru ordinea internațională este o problemă globală”, se arată în raport.

Acesta a identificat Rusia ca fiind una dintre principalele amenințări la adresa ordinii internaționale, alături de China și Coreea de Nord.

Fumio Kishida, premierul unei țări cu o Constituție pacifistă, este așteptat să anunțe luna viitoare majorarea bugetului apăririi.

Raportul anual a oferit, de asemenea, cea mai cuprinzătoare imagine de ansamblu de până acum a situației de securitate din Taiwan, menționând că ”de la invazia Rusiei în Ucraina, Taiwanul a lucrat la consolidarea continuă a eforturilor sale de autoapărare”.

Ca răspuns la această analiză, Ministerul chinez de Externe a declarat vineri că evaluarea ”face acuzații și defăimează politica de apărare a Chinei, dezvoltarea economică  și activitățile maritime legitime”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că raportul ”exagerează așa-numita amenințare din partea Chinei și intervine în afacerile interne ale țării cu privire la Taiwan”.

Prezent la Forumul privind securitatea de la Aspen, directorul CIA, Bill Burns, a apreciat că Beijingul învață lecții din războiul purtat de Rusia în Ucraina, fapt ce o pregătește să folosească forța împotriva Taiwanului.

În cadrul politicii „O singură Chină”, SUA recunoaște poziția Chinei conform căreia Taiwanul face parte din teritoriul chinez, dar nu a recunoscut niciodaă în mod oficial pretențiile Beijingului asupra insulei cu 23 de milioane de locuitori.

Taiwanul se află la mai puțin de 177 de kilometri de coasta Chinei. Timp de peste 70 de ani, cele două părți au fost guvernate separat, dar acest lucru nu a împiedicat Partidul Comunist Chinez, aflat la putere, să revendice insula ca fiind a sa – deși nu a controlat-o niciodată.

Continue Reading

INDIA

Joe Biden: Trecem printr-un ”moment întunecat în istoria noastră comună” din cauza războiului declanșat de Rusia în Ucraina

Published

on

© The White House/ Flickr

Lumea trece printr-un ”moment întunecat în istoria noastră comună” din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, le-a transmis președintele american, Joe Biden, aliaților din Asia în deschiderea summitului Quad la care mai participă și liderii Japoniei, Australiei și Indiei, anunță BBC, citat de Digi24.

Războiul a devenit acum o ”problemă globală” care subliniază importanța apărării ordinii internaționale, a spus Biden. Premierul japonez Fumio Kishida i-a urmat exemplul și a spus că o invazie asemănătoare în Asia ar trebui să nu aibă loc.

”În contextul în care pandemia COVID-19 continuă să provoace suferință în întreaga lume, al tendințelor de acțiune unilaterală între state și al conflictului tragic care face ravagii în Ucraina, suntem fermi. Susținem cu tărie principiile libertății, statului de drept, valorilor democratice, suveranității și integrității teritoriale, soluționării pașnice a diferendelor fără a recurge la amenințare sau la utilizarea forței, la orice încercare unilaterală de a schimba status quo-ul și la libertatea de navigație și de survolare, toate acestea fiind esențiale pentru pacea, stabilitatea și prosperitatea regiunii Indo-Pacific și pentru lume. Vom continua să acționăm împreună în mod decisiv pentru a promova aceste principii în regiune și dincolo de ea. Ne reafirmăm hotărârea de a susține ordinea internațională bazată pe reguli, în care țările sunt libere de orice formă de constrângere militară, economică și politică”, este precizat în declarația comună a celor patru lideri.

Aceștia subliniază nevoia de a avea o ”abordare colectivă pentru a îmbunătăți securitatea cibernetică” într-o lume din ce în ce mai ”digitală”, caracterizată de ”amenințări cibernetice sofisticate”.

”Pentru a concretiza viziunea liderilor Quad pentru un Indo-Pacific liber și deschis, ne angajăm să îmbunătățim apărarea infrastructurii critice a națiunilor noastre prin schimbul de informații privind amenințările, prin identificarea și evaluarea riscurilor potențiale în lanțurile de aprovizionare pentru produsele și serviciile cu suport digital și prin alinierea standardelor de bază privind securitatea software pentru achizițiile publice, valorificând puterea noastră colectivă de cumpărare pentru a îmbunătăți ecosistemul mai larg de dezvoltare a software-ului, astfel încât toți utilizatorii să poată beneficia. Partenerii Quad vor coordona programele de consolidare a capacităților în regiunea Indo-Pacific în cadrul Parteneriatului Quad pentru securitate cibernetică”, mai este menționat în documentul mai sus amintit.

Aflat în primul său turneu în Asia de când a preluat mandatul de președinte, Joe Biden a lansat a lansat Cadrul economic indo-pacific pentru prosperitate (IPEF), care ”va consolida legăturile în această regiune crucială pentru a defini următoarele decenii pentru inovația tehnologică și economia globală”.

Investițiile străine directe ale SUA în regiune au totalizat peste 969 de miliarde de dolari în 2020 și aproape că s-au dublat în ultimul deceniu, Washingtonul fiind principalul exportator de servicii în regiune, contribuind la alimentarea creșterii regionale.

Comerțul cu regiunea Indo-Pacifică susține peste trei milioane de locuri de muncă americane și este sursa a aproape 900 de miliarde de dolari în investiții străine directe în Statele Unite. Cu 60% din populația lumii, se preconizează că Indo-Pacificul va fi cel mai mare contribuitor la creșterea globală în următorii 30 de ani. 

Continue Reading

CHINA

Premierul japonez anunță că SUA, India, Japonia și Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forță”, în special în regiunea Asia-Pacific

Published

on

© Prime Minister's Office of Japan/ Facebook

Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific, a declarat marţi premierul japonez Fumio Kishida, la sfârşitul unei reuniuni la Tokyo a aşa-numitei alianţei Quad din care fac parte cele patru ţări, relatează AFP, citat de Agerpres.

Statele membre ale alianţei Quad, care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu influenţa tot mai mare şi manevrele militare ale Chinei în regiune, au anunţat, de asemenea, un plan care vizează alocarea a cel puţin 50 de miliarde de dolari (circa 47 de miliarde de euro) în proiecte de infrastructură în regiunea Asia-Pacific în următorii cinci ani.

„În condiţiile în care invadarea Ucrainei de către Rusia subminează principiile fundamentale ale ordinii internaţionale, suntem de acord că încercările unilaterale de a schimba statu-quo-ul prin forţă nu vor fi niciodată tolerate nicăieri, în special în regiunea Indo-Pacific”, a mai spus premierul nipon.

Luni, preşedintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Tot în cursul zilei de luni, Joe Biden l-a asigurat pe premierul nipon, Fumio Kishida, pe care l-a numit „bunul meu prieten”, de angajamentul Statelor Unite privind apărarea Japoniei. 

SUA furnizează Taiwanului arme defensive, dar a rămas în mod intenționat ambiguă cu privire la eventualitatea unei intervenții militare în cazul unui atac din partea Chinei.

În cadrul politicii „O singură Chină”, SUA recunoaște poziția Chinei conform căreia Taiwanul face parte din teritoriul chinez, dar nu a recunoscut niciodată în mod oficial pretențiile Beijingului asupra insulei cu 23 de milioane de locuitori.

De asemenea, cei patru membri ai Quad îşi exprimă cu regularitate îngrijorarea în legătură cu manevrele militare ale Chinei în jurul insulelor din Pacific.

În declaraţia comună de marţi, preşedintele american Joe Biden şi premierii australian, Anthony Albanese, nipon, Fumio Kishida, şi indian, Narendra Modi, au făcut referire la „militarizarea” zonelor contestate, la „utilizarea periculoasă a navelor de gărzilor de coastă şi a miliţiilor maritime şi la eforturile de a perturba exploatarea resurselor offshore ale altor ţări”, activităţi de care China este acuzată că le desfăşoară în regiune.

În ultimele săptămâni, Beijingul a trimis zeci de avioane de război în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, iar liderul chinez Xi Jinping a declarat că „reunificarea” dintre China și Taiwan este inevitabilă, refuzând în același timp să excludă folosirea forței.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA2 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.5 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA6 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE7 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA7 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending