Danemarca și mai multe țări aliate – Suedia, Germania, Canada, Franța și Țările de Jos, au anunțat miercuri că își vor intensifica prezența militară în Groenlanda, ca parte a unor exerciții extinse, pe fondul presiunilor tot mai mari exercitate de Washington în legătură cu suveranitatea insulei arctice, relatează Politico Europe.

„Securitatea în Arctica este de o importanță crucială pentru Regat și pentru aliații noștri arctici, iar de aceea este important ca, în strânsă cooperare cu aliații, să ne consolidăm în continuare capacitatea de a opera în regiune”, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. „Forțele Armate Daneze, împreună cu mai mulți aliați arctici și europeni, vor analiza în săptămânile următoare modul în care poate fi implementată o prezență sporită și o activitate intensificată de exerciții în Arctica”, a adăugat acesta.

Într-un comunicat, Ministerul Apărării din Danemarca a precizat că aeronave suplimentare daneze, capabilități navale și trupe vor fi desfășurate în și în jurul Groenlandei începând imediat, în cadrul unor activități extinse de instruire și exerciții. Efortul va include „primirea forțelor aliate, operarea avioanelor de luptă și desfășurarea de misiuni de securitate maritimă”, a precizat ministerul.

Prim-ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a scris pe platforma X că ofițeri suedezi sosesc în Groenlanda ca parte a unui grup aliat multinațional pentru a ajuta la pregătirea etapelor următoare ale exercițiului danez Operation Arctic Endurance, în urma unei solicitări venite din partea Copenhagăi.

Un diplomat european a declarat că trupe din Țările de Jos, Canada și Germania participă, de asemenea, la aceste activități. Diplomatul și un alt oficial cu cunoștință directă asupra situației au precizat că și Franța este implicată.

Ministerul german al Apărării a anunțat că va desfășura, începând de joi, o echipă de recunoaștere formată din 13 soldați în Groenlanda, pentru exerciții care se vor desfășura până sâmbătă. „Scopul este de a analiza condițiile-cadru pentru posibile contribuții militare în sprijinul Danemarcei în asigurarea securității în regiune”, a transmis Berlinul.

Ministerele apărării din celelalte țări nu au răspuns solicitărilor de reacții din partea presei, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron a atras atenția asupra unor consecințe „fără precedent” în cazul în care suveranitatea unei țări europene și aliate ar fi pusă sub semnul întrebării.

Până în prezent, desfășurarea rămâne una interguvernamentală și nu a fost aprobată oficial de NATO, potrivit a doi oficiali citați de Politico Europe.

„Obiectivul este de a arăta că Danemarca și aliații-cheie își pot crește prezența în regiunea arctică”, a declarat o a treia persoană informată asupra planurilor, demonstrând „capacitatea lor de a opera în condițiile arctice unice și, astfel, de a consolida amprenta alianței în Arctica, în beneficiul securității europene și transatlantice”.

Anunțul a fost făcut în aceeași zi în care vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat Marco Rubio s-au întâlnit la Washington cu miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei, după mai multe zile de creștere a tensiunilor transatlantice generate de încercarea președintelui Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei strategice.

Ministrul de externe al Danemarcei Lars Løkke Rasmussen a declarat miercuri că persistă un „dezacord fundamental” cu președintele Donald Trump în privința Groenlandei, după discuțiile purtate la Washington, la Casa Eisenhower, cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. El a afirmat că Danemarca și Groenlanda vor continua dialogul cu Statele Unite, în pofida acestui „dezacord fundamental” privind viitorul insulei arctice.

Cele două părți au convenit însă să creeze un grup de lucru pentru a discuta modalități de depășire a diferențelor, în condițiile în care Trump continuă să ceară preluarea de către SUA a teritoriului arctic al Danemarcei, Groenlanda.

„Am decis să formăm un grup de lucru la nivel înalt pentru a explora dacă putem găsi o cale comună de urmat”, a declarat Rasmussen în cadrul unei conferințe de presă susținute după întâlnirea sa și a omologului său groenlandez cu Vance și Rubio.

În ajunul întâlnirii, președintele Donald Trump a apreciat că NATO devine mult mai redutabilă cu Groenlanda în mâinile Statelor Unite și a fost categoric cu privire la intenția de a prelua insula arctică. „Orice altceva mai puțin de atât este inacceptabil”, a scris el, pe Truth Social.

Trump a reluat și duminică ideea că Statele Unite trebuie să achiziționeze Groenlanda — nu să o închirieze — argumentând că teritoriul arctic nu are mijloace de apărare și avertizând că Rusia sau China ar interveni dacă Washingtonul nu ar acționa, o mișcare pe care el o consideră esențială pentru securitatea Statelor Unite și a NATO.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat ridicarea nivelului avertismentului de călătorie pentru Republica Islamică Iran la nivelul maxim, 9/9 – „PĂRĂSIȚI IMEDIAT ȚARA!”, în contextul deteriorării situației de securitate și al riscului crescut de escaladare. Precizări similare au venit și din partea Italiei și Poloniei pentru cetățenii celor două țări.

“MAE recomandă cu fermitate cetățenilor români aflați pe teritoriul Republicii Islamice Iran să părăsească imediat această țară, folosind orice rută sigură disponibilă. Potrivit informațiilor existente în prezent, există încă zboruri disponibile pentru părăsirea teritoriului iranian”, precizează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că cetățenii români care au deja planificate călătorii în Iran în perioada următoare sunt sfătuiți cu fermitate să le anuleze.

“MAE recomandă, de asemenea, cetățenilor români care se află în Republica Islamică Iran să își semnaleze prezența la Ambasada României la Teheran, apelând numărul de telefon de urgență al misiunii diplomatice: +98 21 77647570. Ministerul precizează că, în prezent, acest număr funcționează exclusiv prin apel GSM, apelurile efectuate prin aplicații de mesagerie fiind imposibile din cauza lipsei accesului la internet. În situația în care cetățenii români întâmpină dificultăți în contactarea ambasadei, aceștia pot apela alternativ numărul de telefon +98 21 77539041, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate, unde sunt preluate de operatorii Call Center în regim de permanență”, transmite sursa citată.

Avertismentul Ministerului de Externe de la București coincide cu declarații ale unor oficiali europeni pentru Reuters, potrivit cărora o intervenție militară a SUA în Iran va avea loc cel mai probabil în următoarele 24 de ore.

Precizările MAE au venit după ce ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a convocat miercuri o ședință de coordonare cu echipa MAE, la care au participat ambasadoarea României în Iran, Mirela Grecu, precum și șefii misiunilor diplomatice ale României din Orientul Mijlociu. Discuțiile au vizat analiza detaliată a evoluțiilor recente din regiune și evaluarea scenariilor posibile, precum și calibrarea opțiunilor de acțiune diplomatică și a mecanismelor de coordonare interinstituțională.

Citiți și “Ajutorul este pe drum”, afirmă Trump, îndemându-i pe patrioții iranieni să continue protestele: “Make Iran Great Again”

În cadrul consultărilor cu diplomații români din regiune, o prioritate a reprezentat-o asigurarea faptului că misiunile diplomatice sunt pregătite să răspundă adecvat oricărui scenariu, în contextul tensiunilor actuale. De asemenea, au fost abordate aspecte legate de viitoarea reuniune a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene, programată la sfârșitul acestei luni, pe agenda căreia situația din Iran și regimul de sancțiuni vor ocupa un loc important.

“În aceste zile, oameni curajoși își riscă viața și libertatea pentru un viitor mai bun în țara lor. Ne alăturăm condamnărilor ferme ale actelor de violență și de represiune împotriva lor. Libertatea de a protesta pașnic, libertatea de asociere și libertatea de a putea comunica sunt încălcate. Știm din proprie experiență ce înseamnă aceste drepturi în istoria unei țări”, a precizat ministrul Oana Țoiu.

La București, Ministerul Afacerilor Externe a transmis aceste îngrijorări însărcinatului cu afaceri al Republicii Islamice Iran. Totodată, la Teheran, misiunea României se află în strânsă coordonare cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește respectarea prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.

Protecția cetățenilor români rămâne o prioritate centrală pentru MAE. Ministerul este pregătit să acorde asistență consulară rapidă, indiferent de evoluția situației de securitate. În prezent, nu există solicitări de repatriere din partea celor aproximativ 400 de cetățeni români aflați în Iran. MAE menține un contact constant cu aceștia, inclusiv prin facilitarea mijloacelor de comunicare cu România, utilizând resursele misiunii diplomatice.

Protestele din Iran au izbucnit în decembrie anul trecut, alimentate de furia publică față de situația economică dură a țării. În doar câteva zile, acestea s-au transformat însă într-o opoziție deschisă față de conducerea clericală a statului.

Manifestațiile anti-guvernamentale au continuat, pe fondul informațiilor privind spitale suprasolicitate și al unui apel lansat de armata iraniană către cetățeni, prin care li se cere să dejudece „comploturile inamicului”.

Potrivit celor mai recente estimări, aproximativ 2.000 de omeni au fost omorâți în protestele din ultimele zile, relatează Reuters. 

Ministrul de externe al Danemarcei Lars Løkke Rasmussen a declarat miercuri că persistă un „dezacord fundamental” cu președintele Donald Trump în privința Groenlandei, după discuțiile purtate la Washington, la Casa Eisenhower, cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, relatează The Associated Press, BBC, și The Guardian. El a afirmat că Danemarca și Groenlanda vor continua dialogul cu Statele Unite, în pofida acestui „dezacord fundamental” privind viitorul insulei arctice.

Cele două părți au convenit însă să creeze un grup de lucru pentru a discuta modalități de depășire a diferențelor, în condițiile în care Trump continuă să ceară preluarea de către SUA a teritoriului arctic al Danemarcei, Groenlanda.

„Am decis să formăm un grup de lucru la nivel înalt pentru a explora dacă putem găsi o cale comună de urmat”, a declarat Rasmussen în cadrul unei conferințe de presă susținute după întâlnirea sa și a omologului său groenlandez cu Vance și Rubio.

„Grupul, din punctul nostru de vedere, ar trebui să se concentreze pe modul de abordare a preocupărilor de securitate ale Statelor Unite, respectând în același timp liniile roșii ale Regatului Danemarcei”, a continuat el. Ministrul a precizat că grupul de lucru se va reuni pentru prima dată „în câteva săptămâni”.

Trump încearcă să susțină ideea că NATO ar trebui să ajute Statele Unite să dobândească cea mai mare insulă din lume și afirmă că orice variantă mai puțin decât plasarea acesteia sub control american este „inacceptabilă”.

Danemarca a anunțat planuri de consolidare a prezenței militare a țării în Arctica și Atlanticul de Nord, în timp ce Trump încearcă să își justifice apelurile pentru o preluare de către SUA a vastului teritoriu, susținând în mod repetat că China și Rusia au interese în Groenlanda.

Liderii Danemarcei și Groenlandei spun că nu sunt de acord cu Trump în privința controlului american asupra insulei, dar sunt pregătiți să lucreze pentru identificarea unui teren comun.

„Este în interesul tuturor — chiar dacă nu suntem de acord — să fim de acord să încercăm să explorăm dacă este posibil să răspundem unora dintre preocupări, respectând în același timp integritatea teritorială a Regatului Danemarcei și dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez”, a declarat Løkke Rasmussen.

După discuțiile cu Vance și Rubio, Løkke Rasmussen a spus „chiar dacă punctul nostru de vedere privind situația actuală din jurul Groenlandei diferă de declarațiile publice din Statele Unite, împărtășim preocupările pe termen lung”.

În ajunul întâlnirii, președintele Donald Trump a apreciat că NATO devine mult mai redutabilă cu Groenlanda în mâinile Statelor Unite și a fost categoric cu privire la intenția de a prelua insula arctică. „Orice altceva mai puțin de atât este inacceptabil”, a scris el, pe Truth Social.

Trump a reluat și duminică ideea că Statele Unite trebuie să achiziționeze Groenlanda — nu să o închirieze — argumentând că teritoriul arctic nu are mijloace de apărare și avertizând că Rusia sau China ar interveni dacă Washingtonul nu ar acționa, o mișcare pe care el o consideră esențială pentru securitatea Statelor Unite și a NATO

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evitat marți să critice public retorica Statelor Unite privind Groenlanda, afirmând că aliații sunt pe deplin de acord asupra urgenței situației de securitate din Arctica și asupra necesității unei cooperări consolidate.

În paralel, un grup de țări europene, condus de Marea Britanie și Germania, discută planuri de consolidare a prezenței militare în Groenlanda, inclusiv o misiune de tip Santinela Arctică, pentru a demonstra președintelui american că aliații de pe continentul european iau în serios securitatea Arcticii.

Mai multe țări, între care Suedia, Norvegia, Danemarca, Franța și Germania își propun chiar trimiterea de trupe în Groenlanda ca parte a unui exercițiu arctic, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron a atras atenția asupra unor consecințe „fără precedent” în cazul în care suveranitatea unei țări europene și aliate ar fi pusă sub semnul întrebării.

Europenii iau în calcul și alte reacții. De pildă, eurodeputații responsabili de dosarele comerciale din Parlamentul European au decis miercuri să amâne luarea unei decizii privind eventuala înghețare a acordului comercial cu Statele Unite, pe fondul amenințărilor formulate de Donald Trump privind anexarea Groenlandei. Parlamentul European urmează, în principiu, să voteze pe 26 ianuarie poziția sa privind ridicarea tarifelor vamale pentru bunurile industriale americane, unul dintre pilonii acordului convenit între Bruxelles și Washington în vara anului trecut. Totuși, o parte dintre eurodeputați, nemulțumiți de retorica și acțiunile lui Trump, consideră că votul nu ar trebui să aibă loc, ceea ce ar echivala cu blocarea temporară a deciziei privind eliminarea tarifelor.