Guvernul japonez intenționează să achiziționeze până la 400 de rachete de croazieră Tomahawk fabricate în SUA pentru a contribui la creșterea capacităților de contraatac, a afirmat, luni, premierul nipon Fumio Kishida, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
„Planul țării noastre este (de a achiziționa) 400 de unități” de rachete de croazieră, a declarat Kishida înaintea Comisiei pentru Buget din Camera Reprezentanților, fără a da mai multe detalii, invocând sensibilitatea militară a achiziției.
Dezvăluirea a fost făcută după ce principalul partid de opoziție, Partidul Democrat Constituțional, a cerut săptămâna trecută guvernului să anunțe câte rachete intenționează să cumpere.
Premierul Kishida Fumio a răspuns că această chestiune atrage mult interes public, iar guvernul va decide dacă va face un anunț.
De asemenea, partidul de opoziție a cerut guvernului să prezinte exemple concrete de cazuri în care țara își va exercita capacitățile de contraatac, dar guvernul a refuzat, spunând că dezvăluirea unor astfel de detalii ar putea submina securitatea națională.
La începutul lunii februarie, ministrul apărării a declarat că Japonia a pus deoparte 211,3 miliarde de yeni (1,5 miliarde de dolari) pentru a cumpăra rachetele în următorul an fiscal, în loc să împartă achiziția pe mai mulți ani.
Guvernul lui Kishida dorește să extindă considerabil capacitatea de apărare a Japoniei, în fața puterii militare tot mai mari a Chinei și a testelor imprevizibile cu rachete ale Coreei de Nord, înarmată nuclear.
Invazia Rusiei în Ucraina a alimentat, de asemenea, temerile că China ar putea încerca să preia controlul asupra Taiwanului, o democrație autonomă revendicată de Beijing.
Japonia are o constituție postbelică pacifistă, care îi limitează capacitatea militară la măsuri aparent defensive, însă anul trecut și-a actualizat principalele politici de securitate și apărare pentru a se putea dota cu capabilități de contraatac, identificând în mod explicit China drept „cea mai mare provocare strategică cu care s-a confruntat vreodată” – o întărire a limbajului de la „preocupare a comunității internaționale” – și stabilind obiectivul de a dubla cheltuielile pentru apărare până la 2% din PIB sau un total de 313 miliarde de dolari până în 2027.
Cu prilejul unei vizite în Japonia la începutul lui februarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat planul partenerului asiatic de a-și dubla cheltuielile militare în următorii cinci ani, apreciind că acest lucru reflectă angajamentul arhipelagului pentru securitate într-o lume „volatilă”, precum și faptul că „Japonia ia securitatea internaţională în serios”.
Guvernul de la Tokyo consideră constițuțională capacitatea de contraatac atât timp cât sunt îndeplinite trei condiții pentru utilizarea forței: să se fi produs sau să fie iminent un atac armat, să nu existe nicio altă modalitate de a opri un atac și să se limiteze utilizarea forței la minimul necesar. De altfel, utilizarea contraatacurilor este definită ca fiind „măsurile minime necesare de autoapărare” și se limitează la „ținte militare”, cum ar fi bazele de rachete.
Totodată, noile politici de securitate și apărare prevăd continuarea cooperării cu SUA, considerată esențială pentru a spori eficiența descurajării. În acest sens, documentele revizuite includ pentru prima dată crearea unui „Comandament comun permanent”, care va fi responsabil de coordonarea între ramurile terestre, maritime și aeriene ale Forțelor de autoapărare și armata americană. De asemenea, este prevăzut ca Japonia să-și extindă gama de rachete produse pe plan intern și să achiziționeze rachete de croazieră Tomahawk fabricate în SUA.