Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, alături de potențialul său succesor: ”PPE îl susţine în unanimitate pe Manfred Weber. Nu există niciun plan B, nu există nici măcar un plan A, există o decizie”

Published

on

© European Parliament

Partidul Popular European îl susţine “în unanimitate” pe Manfred Weber pentru şefia Comisiei Europene, a declarat miercuri în Spania preşedintele în exerciţiu al CE, Jean-Claude Juncker, care a atras atenţia că “nu există niciun plan B, nu există nici măcar un plan A, există o decizie”.

PPE nu susţine niciun candidat, PPE îl susţine în unanimitate pe Manfred Weber. Nu există niciun plan B, nu există nici măcar un plan A, există o decizie“, a declarat Juncker presei pe marginea unei reuniuni a grupului PPE din Parlamentul European la San Sebastian, transmite Agerpres.

Sunt ferm în favoarea numirii lui Manfred Weber ca viitor preşedinte al Comisiei. Asta pare normal, dar nimic nu e normal în familiile politice. Vreau să devină viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Eu mai am patru luni (de mandat – n.r.), el are patru luni de concediu, iar apoi va trebui să preia de la mine şi sunt convins că va fi un bun preşedinte al Comisiei“, a mai spus Juncker, în condițiile în care Manfred Weber nu pare a fi agreat de noul grup parlamentar Renew Europe, format preponderent din ALDE european și din partidul președintelui francez, Emmanuel Macron opunându-se unei legături automate între rezultatul alegerilor europene și persoana desemnată să fie președinte al Comisiei Europene și criticând indirect lipsa de experiență a lui Weber la nivel înalt guvernamental.

Actualul președinte al Comisiei Europene a afirmat recent că succesorul său trebuie să învețe cum să spună ”nu” liderilor naționali, făcând referire la multe poziții în care el a refuzat anumite cerințe sau doleanțe din partea șefilor de stat sau de guvern. 

Cred că am avut dreptate să spun uneori ” nu “guvernelor naționale. Trebuie să ai un fel de autoritate să spui” nu “și să fii totuși susținut de guvernele naționale. Dacă cedezi întotdeauna când te cheamă un prim-ministru – fie din Berlin, Paris, Londra sau Roma, în altă parte, fie din Bratislava sau din Riga – dacă cedezi întotdeauna, vei dispărea în ceața relațiilor interinstituționale prost organizate“, a spus Jean-Claude Juncker pentru Politico Europe, în timp ce a apărat procesul ”Spitzenkandidaten” prin care și el a devenit președinte al Comisiei Europene și și-a arătat susținerea, pentru ca Manfred Weber, candidatul PPE, să îl succeadă în această poziție.

PPE, partidul care a obținut cele mai multe mandate în viitorul Parlament și care revendică poziția de lider al Comisiei pentru candidatul său Manfred Weber, a profitat de două ocazii politice ulterioare alegerilor pentru a-și reafirma poziția. Mai întâi, șefii de stat sau de guvern din PPE (între care Angela Merkel și Klaus Iohannis), reuniți în ajunul Consiliului European din 28 mai, și-au reconfirmat susținerea pentru Manfred Weber, pentru ca ulterior acesta să fie reales lider al grupului PPE din Parlamentul European, într-o nouă dovadă de sprijin politic.

Deși continuă să dețină și cele mai multe poziții la masa Consiliului European – 8 lideri naționali – și popularii europeni sunt descurajați de căderea guvernului lui Sebastian Kurz în Austria, dar și de jocul politic incert pe care îl practică premierul maghiar Viktor Orban, al cărui partid a fost suspendat din forurile PPE. În schimb, popularii europeni dau semnale că nu sunt dispuși să piardă din mână președinția Comisiei Europene, însă sunt deschiși la negociere pentru celelalte poziții.

Negocierile asupra posturilor-cheie din Uniunea Europeană – preşedinţiile Comisiei, Consiliului European, Parlamentului European şi postul de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe, nefiind ignorată în negocieri nici poziția de președinte al Băncii Centrale Europene, chiar dacă această numire ar trebui să fie una ”independentă politic” – au început la Consiliul European din 28 mai în urma alegerilor europene.

Atunci, liderii europeni l-au mandatat pe președintele Consiliului European Donald Tusk să înceapă discuțiile politice și instituționale cu Parlamentul European prin care să negocieze, în numele Consiliului European, un ”pachet de patru nume” pentru funcțiile menționate, ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică.

Subiectul va fi pe agenda discuţiilor la viitorul Consiliu European din 20-21 iunie. Posibilitatea de a convoca un summit european pe 30 iunie, în caz de eşec al summitului de pe 20 şi 21 iunie, a fost evocată la finele acestei săptămâni în cadrul instituţiilor europene, noul Parlament European urmând a se reuni de la 1 iulie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending