Connect with us

U.E.

Jean-Claude Juncker avertizează asupra consecințelor întârzierii stabilirii bugetului UE 2021-2017 și le cere liderilor, înaintea Consiliului European, să depună eforturi pentru obținerea unui acord până în toamnă

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le cere liderilor europeni, înaintea reuniunii Consiliului European din iunie, să depună eforturi pentru avansarea negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE 2021-2027, astfel încât să se ajungă la un acord până în toamnă. Un acord este la îndemână – dar multe lucruri rămân prea în timp ce este mult în joc, se arată într-un comunicat al executivului european.

Într-un comunicat publicat astăzi, Comisia analizează ceea ce s-a realizat până în prezent și identifică principalele aspecte nerezolvate care trebuie abordate, deschizând calea pentru un acord rapid. Comisia punctează faptul că timpul trece, iar întârzierile privind stabilirea viitorul buget al UE sunt costisitoare. A nu ajunge la un acord la timp ar afecta studenții, agricultorii și cercetătorii, precum și toți ceilalți beneficiari ai bugetului UE, explică executivul european.

Jean-Claude Juncker dorește să evite repetarea situației privind pregătirea bugetului actual al UE

Președintele Comisiei Europene dorește să evite repetarea situației negative legată de actualul buget pe termen lung al UE 2014-2020, care a fost adoptat cu șase luni mai târziu decât era termenul stabilit, având consecințe negative asupra cetățenilor, în statele membre și în afara acestora.

De aceea, pentru a evita un scenariu similar, Comisia invită astăzi Consiliul European să elaboreze o foaie de parcurs pentru a ajunge la un acord privind bugetul UE pe termen lung în toamnă și invită Consiliul să acorde prioritate acestei chestiuni în cadrul lucrărilor sale.

,,Au fost deja făcute multe eforturi în direcția avansării propunerii Comisiei privind viitorul buget pe termen lung al UE. Felicit Parlamentul European și pe statele membre din Consiliu pentru munca și angajamentul lor. Însă, este timpul să accelerăm procesul, în contextul celei mai mari prezențe la alegerile europene din ultimii 20 de ani și al unei campanii axate pe chestiuni europene mai mult decât oricând, dar și în contextul în care 2019 este un an de reînnoire pentru Uniunea noastră. Stabilirea viitorului buget pe termen lung nu este doar o chestiune de aritmentică, ci este vorba și de potrivirea ambițiilor și priorităților noastre cu mijloacele bugetare corecte. Miza este ridicată, dar cu curaj și voință politică, există șansa de a ajunge la un acord până în toamnă”, a declarat Jean-Claude Juncker.

La rândul său, Comisarul european responsabil cu bugetul și resursele umane, Günther H. Oettinger, a atras atenția că, deși s-au făcut progrese în cazul a 12 dosare sectoriale, negocierile trebuie să înceapă pe mai mult de alte 16 dosare. Cel mai important, punctează Oettinger, ,,este nevoie de un acord asupra cadrului general și trebuie să ajungem cât mai repede posibil la un consens – în numele studenților, fermierilor și cercetătorilor noștri, printre mulți alții care se bazează pe bugetul UE “.

Progresele obținute deja în ultimul an și jumătate

În timpul negocierilor, multe dintre elementele pe care Comisia Europeană le-a propus inițial au primit deja un sprijin larg din partea Parlamentului European și a Consiliului. Acestea includ:

  • accentul puternic pe valoarea adăugată europeană;
  • structura simplificată și mai transparentă a viitorului buget;
  • reducerea numărului de programe și crearea de noi programe integrate în domenii precum investițiile în oameni, piața unică, investițiile strategice și drepturi și valori;
  • concentrarea pe sinergiile dintre instrumente;
  • simplificarea normelor de finanțare;
  • flexibilitatea mai mare pentru a asigura o reacție rapidă într-o lume în schimbare rapidă.

De asemenea, se înregistrează progrese și în discuțiile privind următoarele propuneri:

Instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate pentru zona euro;
Noul mecanism pentru monitorizarea deficiențelor generalizate ale statului de drept pentru a evita punerea în pericol a bugetului UE;
Propunerile Comisiei de modernizare a listei de venituri a bugetului UE.

În același timp, chestiuni politice cheie – și, în special, aspectele financiare – sunt în continuare pe masa discuțiilor. Comisia Europeană subliniază că ,,acum este timpul pentru a le aborda” .

În acest sens, Consiliul European din iunie ar trebui să lanseze o nouă etapă a negocierilor politice, concentrându-se tot mai mult pe probleme financiare și alte aspecte strategice. Aceasta este singura modalitate ca instituțiile UE să se asigure că se poate ajunge la un acord în timp util și că noile programe vor fi puse în aplicare până la 1 ianuarie 2021.

Care este importanța stabilirii bugetului pe termen lung la timpul potrivit?

Livrarea la timp a bugetului viitor înseamnă rezultate concrete pentru toți europenii: ar crea zeci de mii de locuri de muncă în domeniul cercetării încă din 2021 și multe altele în economie în ansamblu, ar fi sigur că peste 100 000 de proiecte privind politica de coeziune vor începe la timp, oamenii ar putea să beneficieze de un schimb Erasmus și să permită pentru 40 000 de tineri să se angajeze în acțiuni de solidaritate în întreaga Europă în 2021. De asemenea, acesta ar sprijini întreprinderile nou înființate și companiile mici și mijlocii să-și realizeze investițiile, ar intensifica semnificativ investițiile și capacitățile de apărare și ar contribui la protejarea granițelor Uniunii împotriva traficului, contrabandei și fraudei.

Când a fost înaintată propunerea de buget 2021-2027?

În mai 2018, Comisia a prezentat o propunere pentru un buget modern, echilibrat și echitabil pentru a respecta prioritățile Europei, astfel cum au fost stabilite de liderii de la Bratislava în 2016 și de la Roma în 2017. Această propunere a fost imediat urmată de propuneri legislative pentru cele 37 de programe sectoriale care fac parte din viitorul buget pe termen lung. Pe această bază solidă, Comisia a lucrat împreună cu președințiile bulgară, austriacă și română pentru a continua negocierile.

În ceea ce privește calendarul, Comisia a susținut încă de la început un calendar ambițios. Consiliul European, în concluziile sale din decembrie 2018, a solicitat un acord în cadrul Consiliului European din toamna anului 2019. Comisia va continua să lucreze foarte strâns cu președințiile actuale și viitoare și în strânsă colaborare cu Parlamentul European în vederea atingerii acestui obiectiv.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Statistică: Peste 51% dintre români au încredere mare și foarte mare în NATO și Uniunea Eruopeană

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Potrivit barometrului INSCOP, românii au cea mai mare încredere la nivel internațional în două instituții: NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%.

La nivel națioanl, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%.

 Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile, arată cele mai recente publicate de INSCOP.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund.

Într-un procent de 77,3%. cetățenii români consideră că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, convins că Brexit-ul va avea loc, consideră ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană “un moment tragic pentru Europa”

Published

on

© European Parliament

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prevăzută la 31 octombrie, “este un moment tragic pentru Europa”, a declarat preşedintele în exerciţiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-un interviu publicat duminică de cotidianul spaniol El Pais şi preluat de AFP, potrivit Agerpres.

În alt inverviu recent, Juncker s-a declarat convins că Brexit-ul va avea loc, reiterând că dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără acord, atunci va exista o nouă graniţă între Irlanda de Nord şi Irlanda, relatează Reuters, notează Agerpres.

“Sunt convins că Brexit-ul va avea loc”, a declarat el pentru Sky News într-un interviu realizat săptămâna trecută, înainte de a vedea ideile pe care guvernul premierului Boris Johnson le-a trimis Bruxellesului în încercarea de a avansa în negocierile privind Brexit-ul.

“Cred că avem încă posibilitatea de a ajunge la un acord” cu Londra, a afirmat totuşi Juncker, calificând drept “constructivă şi parţial pozitivă” întâlnirea pe care a avut-o luni în Luxemburg cu premierul britanic Boris Johnson.

În acelaşi interviu, citat şi de Press Association, Juncker a insistat că Bruxellesul “nu este în niciun fel responsabil” pentru consecinţele unui Brexit fără acord, spunând că vina ar aparţine exclusiv Regatului Unit.

Totodată,  Jean-Claude Juncker, a declarat joi în cadrul unui interviu pentru Sky News că este dispus să renunțe la mecanismul de backstop, menit să asigure o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, dacă toate obiectivele sale sunt atinse.

Mecanismul de backstop, care reprezintă principala discordie între Regatul Unit și Uniunea Europeană, a fost cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

Marea Britanie a trimis deja Uniunii Europene documentele tehnice cu schimbările pe care şi le-ar dori la acordul cu blocul comunitar în privința Brexit şi va înainta propunerile oficiale atunci când vor fi gata.

Comisia Europeană a confirmat joi, 19 septembrie, primirea documentelor tehnice din partea Londrei. „Am primit documente din partea Marii Britanii şi, pe această bază, vom avea discuţii tehnice astăzi şi mâine asupra unor aspecte privind vama, bunurile manufacturate şi regulile sanitare şi fitosanitare”, a spus purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Mina Andreeva.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Vocea tinerilor din România se poate face auzită la nivel european, completând Chestionarul Comun European pentru cel de-al șaptelea ciclu de ”Dialog UE cu tinerii”

Published

on

© Grupul Național de Lucru și CTR

Dialogul UE cu tinerii (DUET) este un instrument central de participare pentru tinerii din UE și din alte țări europene, după caz, printre elementele-cheie ale acestuia numărându-se dialogul direct între factorii de decizie și tineri, precum și reprezentanții acestora, consultarea tinerilor cu privire la teme relevante pentru aceștia și parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.

Completează chestionarul aici.

La nivel național, procesul de Dialog al UE cu tinerii și, implicit aplicarea acestui chestionar, este coordonat de Grupul Național de Lucru.

”Acum este momentul! Chestionarul Comun European pentru cel de-al Șaptelea Ciclu de Dialog UE cu tinerii s-a lansat! Este important să-ți spui părerea pentru a ghida decidenții să creeze politici de tineret sustenabile!”, îndeamnă Grupul Național de Lucru.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă comunicarea directă dintre tineri, organizații de tineret, actori relevanți ai societății civile și decidenți cu scopul de a implementa prioritățile în domeniul politicilor de tineret la nivel local, regional, național și/sau european în fiecare stat membru al UE. Totodată, acesta reprezintă un mecanism prin care vocea tinerilor se face auzită în procesul de creare și actualizare a politicilor locale și naționale, a directivelor europene etc.

Dialogul UE cu tinerii se organizează în cicluri de câte 18 luni. Fiecare ciclu se concentrează pe o prioritate tematică diferită setată de către Consiliul de Miniștri. Tematica ciclului actual (1 ianuarie 2019- 30iunie 2020) este Crearea oportunităților pentru tineri (Creating Opportunities for Youth). Trio-ul actual este România (1 ianuarie 2019- 30 iunie 2019), Finlanda (1 iulie 2019- 31 decembrie 2019) și Croația (1 ianuarie 2020- 30 iunie 2020).

Începând cu anul 2010, tinerii din Statele Membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a se implica ȋn largi consultări privind politica de tineret de la nivel local, naţional sau european.
Succesul Dialogului Ue cu tinerii depinde de implicarea activă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. La fiecare 18 luni, fiecare țară UE realizează consultări naționale cu tinerii.

La nivel naţional, Dialogul este implementat de Grupul Naţional de Lucru (GNL), organism format din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai autorităţilor. Grupul Naţional de Lucru este stabilit de către Ministerul Tineretului şi Sportului, pe baza unui apel deschis de candidatură (https://goo.gl/n9VtbQ). La ȋntâlnirile GNL pot fi invitaţi ȋn calitate de contributori şi alţi actori sociali interesaţi.

Pentru perioada noiembrie 2017 – decembrie 2019, GNL are următoarea componență:
Consiliul Tineretului din România (CTR)
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Federația Forumul Tinerilor din România (FTR)
Uniunea Studenților din România (USR)
Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT-BNS)
Federația YMCA România

Grupul Național de Lucru încurajează tinerii din România să participe activ la dialog: ”E timpul să ai un rol activ! Convinge-ți cât mai mulți prieteni să completeze chestionarul pentru a oferi cât mai multe perspective și mai multă credibilitate nevoilor tinerilor din statele UE! Completează formularul și oferă-le oportunitatea cât mai multor tineri să-și spună părerea!”

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending