Connect with us

U.E.

Jean-Claude Juncker avertizează asupra consecințelor întârzierii stabilirii bugetului UE 2021-2017 și le cere liderilor, înaintea Consiliului European, să depună eforturi pentru obținerea unui acord până în toamnă

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le cere liderilor europeni, înaintea reuniunii Consiliului European din iunie, să depună eforturi pentru avansarea negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE 2021-2027, astfel încât să se ajungă la un acord până în toamnă. Un acord este la îndemână – dar multe lucruri rămân prea în timp ce este mult în joc, se arată într-un comunicat al executivului european.

Într-un comunicat publicat astăzi, Comisia analizează ceea ce s-a realizat până în prezent și identifică principalele aspecte nerezolvate care trebuie abordate, deschizând calea pentru un acord rapid. Comisia punctează faptul că timpul trece, iar întârzierile privind stabilirea viitorul buget al UE sunt costisitoare. A nu ajunge la un acord la timp ar afecta studenții, agricultorii și cercetătorii, precum și toți ceilalți beneficiari ai bugetului UE, explică executivul european.

Jean-Claude Juncker dorește să evite repetarea situației privind pregătirea bugetului actual al UE

Președintele Comisiei Europene dorește să evite repetarea situației negative legată de actualul buget pe termen lung al UE 2014-2020, care a fost adoptat cu șase luni mai târziu decât era termenul stabilit, având consecințe negative asupra cetățenilor, în statele membre și în afara acestora.

De aceea, pentru a evita un scenariu similar, Comisia invită astăzi Consiliul European să elaboreze o foaie de parcurs pentru a ajunge la un acord privind bugetul UE pe termen lung în toamnă și invită Consiliul să acorde prioritate acestei chestiuni în cadrul lucrărilor sale.

,,Au fost deja făcute multe eforturi în direcția avansării propunerii Comisiei privind viitorul buget pe termen lung al UE. Felicit Parlamentul European și pe statele membre din Consiliu pentru munca și angajamentul lor. Însă, este timpul să accelerăm procesul, în contextul celei mai mari prezențe la alegerile europene din ultimii 20 de ani și al unei campanii axate pe chestiuni europene mai mult decât oricând, dar și în contextul în care 2019 este un an de reînnoire pentru Uniunea noastră. Stabilirea viitorului buget pe termen lung nu este doar o chestiune de aritmentică, ci este vorba și de potrivirea ambițiilor și priorităților noastre cu mijloacele bugetare corecte. Miza este ridicată, dar cu curaj și voință politică, există șansa de a ajunge la un acord până în toamnă”, a declarat Jean-Claude Juncker.

La rândul său, Comisarul european responsabil cu bugetul și resursele umane, Günther H. Oettinger, a atras atenția că, deși s-au făcut progrese în cazul a 12 dosare sectoriale, negocierile trebuie să înceapă pe mai mult de alte 16 dosare. Cel mai important, punctează Oettinger, ,,este nevoie de un acord asupra cadrului general și trebuie să ajungem cât mai repede posibil la un consens – în numele studenților, fermierilor și cercetătorilor noștri, printre mulți alții care se bazează pe bugetul UE “.

Progresele obținute deja în ultimul an și jumătate

În timpul negocierilor, multe dintre elementele pe care Comisia Europeană le-a propus inițial au primit deja un sprijin larg din partea Parlamentului European și a Consiliului. Acestea includ:

  • accentul puternic pe valoarea adăugată europeană;
  • structura simplificată și mai transparentă a viitorului buget;
  • reducerea numărului de programe și crearea de noi programe integrate în domenii precum investițiile în oameni, piața unică, investițiile strategice și drepturi și valori;
  • concentrarea pe sinergiile dintre instrumente;
  • simplificarea normelor de finanțare;
  • flexibilitatea mai mare pentru a asigura o reacție rapidă într-o lume în schimbare rapidă.

De asemenea, se înregistrează progrese și în discuțiile privind următoarele propuneri:

Instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate pentru zona euro;
Noul mecanism pentru monitorizarea deficiențelor generalizate ale statului de drept pentru a evita punerea în pericol a bugetului UE;
Propunerile Comisiei de modernizare a listei de venituri a bugetului UE.

În același timp, chestiuni politice cheie – și, în special, aspectele financiare – sunt în continuare pe masa discuțiilor. Comisia Europeană subliniază că ,,acum este timpul pentru a le aborda” .

În acest sens, Consiliul European din iunie ar trebui să lanseze o nouă etapă a negocierilor politice, concentrându-se tot mai mult pe probleme financiare și alte aspecte strategice. Aceasta este singura modalitate ca instituțiile UE să se asigure că se poate ajunge la un acord în timp util și că noile programe vor fi puse în aplicare până la 1 ianuarie 2021.

Care este importanța stabilirii bugetului pe termen lung la timpul potrivit?

Livrarea la timp a bugetului viitor înseamnă rezultate concrete pentru toți europenii: ar crea zeci de mii de locuri de muncă în domeniul cercetării încă din 2021 și multe altele în economie în ansamblu, ar fi sigur că peste 100 000 de proiecte privind politica de coeziune vor începe la timp, oamenii ar putea să beneficieze de un schimb Erasmus și să permită pentru 40 000 de tineri să se angajeze în acțiuni de solidaritate în întreaga Europă în 2021. De asemenea, acesta ar sprijini întreprinderile nou înființate și companiile mici și mijlocii să-și realizeze investițiile, ar intensifica semnificativ investițiile și capacitățile de apărare și ar contribui la protejarea granițelor Uniunii împotriva traficului, contrabandei și fraudei.

Când a fost înaintată propunerea de buget 2021-2027?

În mai 2018, Comisia a prezentat o propunere pentru un buget modern, echilibrat și echitabil pentru a respecta prioritățile Europei, astfel cum au fost stabilite de liderii de la Bratislava în 2016 și de la Roma în 2017. Această propunere a fost imediat urmată de propuneri legislative pentru cele 37 de programe sectoriale care fac parte din viitorul buget pe termen lung. Pe această bază solidă, Comisia a lucrat împreună cu președințiile bulgară, austriacă și română pentru a continua negocierile.

În ceea ce privește calendarul, Comisia a susținut încă de la început un calendar ambițios. Consiliul European, în concluziile sale din decembrie 2018, a solicitat un acord în cadrul Consiliului European din toamna anului 2019. Comisia va continua să lucreze foarte strâns cu președințiile actuale și viitoare și în strânsă colaborare cu Parlamentul European în vederea atingerii acestui obiectiv.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini: Franţa şi Germania nu pot decide singure politicile privind migraţia, iar ”Italia nu mai este dispusă să-i accepte pe toţi imigranţii care vin în Europa”

Published

on

@Matteo Salvini/ Facebook

Franţa şi Germania nu pot decide singure politicile privind migraţia, ignorând solicitările ţărilor cele mai expuse cum sunt Italia şi Malta, a afirmat duminică ministrul italian de interne Matteo Salvini, într-o scrisoare adresată omologului său francez Christophe Castaner, transmite AFP, informează Agerpres.

“Alegerile se fac doar la Paris şi Berlin, ajunge. Italia nu mai este dispusă să-i accepte pe toţi imigranţii care vin în Europa”, a adăugat Salvini într-un mesaj pe Facebook în care îşi prezintă scrisoarea către omologul său francez.

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană, reuniţi joi la Helsinki, nu au reuşit să se înţeleagă asupra unui “mecanism de solidaritate” privind repartizarea solicitanţilor de azil care ajung la ţărmurile blocului comunitar. Franţa şi Germania au fost în fruntea eforturilor de a conveni asupra unui aranjament temporar între statele membre ale UE cu privire la distribuirea solicitanţilor de azil salvaţi în Marea Mediterană, în cadrul unor discuţii informale la Helsinki, la care a participat şi ministrul italian de interne, Matteo Salvini.

Citiți și: Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini, la Helsinki: Guvernul italian își menține poziția față de acostarea în porturile italiene a bărcilor de salvare care transportă migranți ilegali

Ministrul de Interne al Italiei, Matteo Salvini, a declarat că poziția guvernului său a rămas neschimbată după discuțiile purtate în regim de urgență miercuri seara la Helsinki pentru a pune capăt crizei de salvare a migranților care încearcă să traverseze ilegal Marea Mediterană, potrivit AFP, relatează Agerpres. 

Miniștrii de interne ai UE s-au adunat miercuri seara la cină pentru a dezbate o inițiativă lansată de Franța și Germania în vederea formării unui grup de țări dispuse să-și redistribuie între ele în mod sistematic migranții ori de câte ori aceștia ajung pe teritoriul UE, aduși de navele de salvare, începând din prezent și până în luna octombrie.

Cu toate acestea, într-un postare publicată pe Twitter după cină, Salvini a scris:

,,În timp ce Franța și Germania continuă să vrea ca Italia să fie una dintre puținele țări de debarcare, noi lucrăm la o axă mediteraneană solidă care dorește să schimbe regulile și să zdrobească traficul de ființe umane”.

Continue Reading

U.E.

Belgia, membrul fondator al Uniunii Europene și inima instituțiilor europene, își sărbătorește Ziua Națională

Published

on

© Belgium MFA Twitter

Belgienii sărbătoresc, duminică, 21 iulie,  Ziua Naţională a Regatului Belgiei, care marchează 189 de ani de la depunerea jurământului de fidelitate de către primul rege al Belgiei, Leopold I de Saxa-Coburg, faţă de Constituţia poporului belgian.

Revoluția Belgiană din 1830 a dus la înființarea Belgiei independente, catolice, burgheze, neutre și oficial francofone, condusă de un guvern provizoriu și un congres național. De la instalarea lui Leopold I ca rege la 21 iulie 1831 (astăzi sărbătorită ca zi națională a Belgiei), Belgia este o monarhie constituțională și democrație parlamentară, cu o constituție seculară bazată pe codul napoleonian. Deși inițial restrâns, votul universal pentru bărbați a fost introdus după greva generală din 1893 (cu vot plural până în 1919) și pentru femei după 1949.

Belgia este o monarhie constituțională federală în care regele este șeful de stat, iar primul ministrul este șeful de guvern într-un sistem pluripartit. Puterea decizională nu este centralizată, ci împărțită pe trei niveluri de guvernare: guvernul federal, guvernele celor 3 comunități lingvistice (flamandă, franceză și germană) și guvernele celor 3 regiuni (Flandra, Regiunea Bruxelles-Capitală și Valonia). Din punct de vedere juridic, aceste guverne sunt egale, dar fiecare are puteri și responsabilități în domenii diferite. Capitala Belgiei, Bruxelles, este unul din cele trei sedii oficiale ale instituțiilor europene, alături de orașele Luxemburg și Strasbourg.

Belgia și Uniunea Europeană

Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 28 de țări europene și acoperă aproape tot continentul.

Organizația care va deveni UE a fost creată în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. În prima etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice: țările implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic și astfel se evită riscul izbucnirii unui nou conflict.

Astfel, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care, inițial, a contribuit la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.

© European Parliament.eu

 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, discuții cu ambasadorii statelor de frontieră estică a UE privind Pachetul de Mobilitate: ”Voi apăra pe mai departe interesele transportatorilor români”

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu va avea întâlniri cu ambasadorii statelor de la frontiera estică a Uniunii Euroepe și principala temă va fi Pachetul de Mobilitate, subiect intens discutat și negoicat în legislatura trecută a Parlamentului European.

În viitoarele discuții, eurodeputatul liberal, în calitate de coordonator al Comisiei pentru transporturi și turism din Parlamentul European va avea un ”cuvânt greu de spus” în acest dosar ”de o importanță capitală pentru transportatorii de pe întreg continentul, inclusiv pentru cei români.”

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu va lucra cu colegii din statele din centrul Europei interesate de acest dosar: Germania, Franța, Belgia și Olanda, cu scopul obținerii unui text echilibrat care să nu dezavantajeze pe nimeni, ceea înseamnă că ”voi apăra pe mai departe interesele transportatorilor români.”

”Poziția mea este foarte bine cunoscută încă din legislatura precedentă, când am lucrat îndeaproape cu cei care se opun pachetului în actuala formă.” a transmis acesta.

În contextul în care în urma alegerilor europene, chiar dacă familia popularilor europeni a rămas cel mai mare grup politic din Parlamentul European, are o componență nouă în proporțiii de 60%. Marian-Jean Marinescu anunță că va ”avea grijă ca acei colegi care vor fi raportori în dosarele circumscrise acestui pachet să păstreze atât linia PPE, care, sper că va fi mai echilibrată în această legislatură. Să nu uităm că 60% din componența grupului PPE s-a schimbat, ceea ce va avea cu siguranță consecințe și în formularea pozițiilor politice.”

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a fost ales coordonator al celui mai mare grup politic din Parlamentul European la nivelul Comisiei pentru transport și turism a legislativului european, a anunțat acesta într-o postare pe Facebook.

”Astăzi am fost ales coordonatorul grupului PPE în comisia TRAN. După ce în precedentele mandate am deținut poziția de vice-coordonator, încrederea cu care m-au investit colegii mei acum mă onorează o dată în plus. Voi continua proiectele de până acum, căci, așa cum am spus nu o dată, dezvoltare economică fără infrastructură nu se poate. În nouă calitate câștigată astăzi prin vot voi susține pe mai departe interesele europene și interesele României. Unul dintre obiectivele mele este să folosim toți banii pentru infrastructura de transport destinați României”, a scris Marinescu pe pagina sa de Facebook.

Citiți și: Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism, explică importanța deținerii unei astfel de poziții pentru România

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending