Connect with us

U.E.

Jean-Claude Juncker avertizează asupra consecințelor întârzierii stabilirii bugetului UE 2021-2017 și le cere liderilor, înaintea Consiliului European, să depună eforturi pentru obținerea unui acord până în toamnă

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, le cere liderilor europeni, înaintea reuniunii Consiliului European din iunie, să depună eforturi pentru avansarea negocierilor privind viitorul buget pe termen lung al UE 2021-2027, astfel încât să se ajungă la un acord până în toamnă. Un acord este la îndemână – dar multe lucruri rămân prea în timp ce este mult în joc, se arată într-un comunicat al executivului european.

Într-un comunicat publicat astăzi, Comisia analizează ceea ce s-a realizat până în prezent și identifică principalele aspecte nerezolvate care trebuie abordate, deschizând calea pentru un acord rapid. Comisia punctează faptul că timpul trece, iar întârzierile privind stabilirea viitorul buget al UE sunt costisitoare. A nu ajunge la un acord la timp ar afecta studenții, agricultorii și cercetătorii, precum și toți ceilalți beneficiari ai bugetului UE, explică executivul european.

Jean-Claude Juncker dorește să evite repetarea situației privind pregătirea bugetului actual al UE

Președintele Comisiei Europene dorește să evite repetarea situației negative legată de actualul buget pe termen lung al UE 2014-2020, care a fost adoptat cu șase luni mai târziu decât era termenul stabilit, având consecințe negative asupra cetățenilor, în statele membre și în afara acestora.

De aceea, pentru a evita un scenariu similar, Comisia invită astăzi Consiliul European să elaboreze o foaie de parcurs pentru a ajunge la un acord privind bugetul UE pe termen lung în toamnă și invită Consiliul să acorde prioritate acestei chestiuni în cadrul lucrărilor sale.

,,Au fost deja făcute multe eforturi în direcția avansării propunerii Comisiei privind viitorul buget pe termen lung al UE. Felicit Parlamentul European și pe statele membre din Consiliu pentru munca și angajamentul lor. Însă, este timpul să accelerăm procesul, în contextul celei mai mari prezențe la alegerile europene din ultimii 20 de ani și al unei campanii axate pe chestiuni europene mai mult decât oricând, dar și în contextul în care 2019 este un an de reînnoire pentru Uniunea noastră. Stabilirea viitorului buget pe termen lung nu este doar o chestiune de aritmentică, ci este vorba și de potrivirea ambițiilor și priorităților noastre cu mijloacele bugetare corecte. Miza este ridicată, dar cu curaj și voință politică, există șansa de a ajunge la un acord până în toamnă”, a declarat Jean-Claude Juncker.

La rândul său, Comisarul european responsabil cu bugetul și resursele umane, Günther H. Oettinger, a atras atenția că, deși s-au făcut progrese în cazul a 12 dosare sectoriale, negocierile trebuie să înceapă pe mai mult de alte 16 dosare. Cel mai important, punctează Oettinger, ,,este nevoie de un acord asupra cadrului general și trebuie să ajungem cât mai repede posibil la un consens – în numele studenților, fermierilor și cercetătorilor noștri, printre mulți alții care se bazează pe bugetul UE “.

Progresele obținute deja în ultimul an și jumătate

În timpul negocierilor, multe dintre elementele pe care Comisia Europeană le-a propus inițial au primit deja un sprijin larg din partea Parlamentului European și a Consiliului. Acestea includ:

  • accentul puternic pe valoarea adăugată europeană;
  • structura simplificată și mai transparentă a viitorului buget;
  • reducerea numărului de programe și crearea de noi programe integrate în domenii precum investițiile în oameni, piața unică, investițiile strategice și drepturi și valori;
  • concentrarea pe sinergiile dintre instrumente;
  • simplificarea normelor de finanțare;
  • flexibilitatea mai mare pentru a asigura o reacție rapidă într-o lume în schimbare rapidă.

De asemenea, se înregistrează progrese și în discuțiile privind următoarele propuneri:

Instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate pentru zona euro;
Noul mecanism pentru monitorizarea deficiențelor generalizate ale statului de drept pentru a evita punerea în pericol a bugetului UE;
Propunerile Comisiei de modernizare a listei de venituri a bugetului UE.

În același timp, chestiuni politice cheie – și, în special, aspectele financiare – sunt în continuare pe masa discuțiilor. Comisia Europeană subliniază că ,,acum este timpul pentru a le aborda” .

În acest sens, Consiliul European din iunie ar trebui să lanseze o nouă etapă a negocierilor politice, concentrându-se tot mai mult pe probleme financiare și alte aspecte strategice. Aceasta este singura modalitate ca instituțiile UE să se asigure că se poate ajunge la un acord în timp util și că noile programe vor fi puse în aplicare până la 1 ianuarie 2021.

Care este importanța stabilirii bugetului pe termen lung la timpul potrivit?

Livrarea la timp a bugetului viitor înseamnă rezultate concrete pentru toți europenii: ar crea zeci de mii de locuri de muncă în domeniul cercetării încă din 2021 și multe altele în economie în ansamblu, ar fi sigur că peste 100 000 de proiecte privind politica de coeziune vor începe la timp, oamenii ar putea să beneficieze de un schimb Erasmus și să permită pentru 40 000 de tineri să se angajeze în acțiuni de solidaritate în întreaga Europă în 2021. De asemenea, acesta ar sprijini întreprinderile nou înființate și companiile mici și mijlocii să-și realizeze investițiile, ar intensifica semnificativ investițiile și capacitățile de apărare și ar contribui la protejarea granițelor Uniunii împotriva traficului, contrabandei și fraudei.

Când a fost înaintată propunerea de buget 2021-2027?

În mai 2018, Comisia a prezentat o propunere pentru un buget modern, echilibrat și echitabil pentru a respecta prioritățile Europei, astfel cum au fost stabilite de liderii de la Bratislava în 2016 și de la Roma în 2017. Această propunere a fost imediat urmată de propuneri legislative pentru cele 37 de programe sectoriale care fac parte din viitorul buget pe termen lung. Pe această bază solidă, Comisia a lucrat împreună cu președințiile bulgară, austriacă și română pentru a continua negocierile.

În ceea ce privește calendarul, Comisia a susținut încă de la început un calendar ambițios. Consiliul European, în concluziile sale din decembrie 2018, a solicitat un acord în cadrul Consiliului European din toamna anului 2019. Comisia va continua să lucreze foarte strâns cu președințiile actuale și viitoare și în strânsă colaborare cu Parlamentul European în vederea atingerii acestui obiectiv.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROBAROMETRU

Eurostat: România a alocat în 2017 doar 14% din PIB pentru protecția socială, cel mai mic procent înregistrat de o țară mebmbră a Uniunii Europene

Published

on

În anul 2017, România a alocat doar 14% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat de o ţară membră UE şi totodată la jumătate faţă de media de 27,9% din PIB înregistrată la nivelul Uniunii, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Comparativ, în 2017 procentul din PIB alocat pentru protecţia socială a fost de peste 30% în Franţa (34%), Danemarca (32%) şi Finlanda (31%), informează Agerpres.

© Eurostat

Cea mai mare parte a prestațiilor de protecție socială în aproape toate statele membre s-au concentrat pe ponderea beneficiilor pentru bătrânețe și supraviețuitori, după cum umrează: Cea mai mare s-a înregistrat în Grecia (63%), Portugalia și Italia (ambele 58%), România și Cipru (ambele 56%), în timp ce a fost cea mai mică în Irlanda (34%), Germania. și Danemarca (39%) și Luxemburg (40%).

Beneficiile de sănătate / îngrijire medicală și de invaliditate au reprezentat 37% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017. Printre statele membre, ponderea acestor prestații a variat de la 23% în Cipru și 26% în Grecia la 45% în Irlanda, 44 % în Croația și Germania, 43% în Olanda și 42% în Estonia.

Beneficiile pentru familie și copii au reprezentat puțin sub 9% din totalul prestațiilor sociale în medie în UE în 2017, ajutoarele pentru șomaj  4%, iar pentru locuințe și excluderea socială, de asemenea, 4%. Ponderea prestațiilor familiale în total a variat de la 4% în Olanda și 5% în Portugalia și Spania la peste 15% în Luxemburg și 13% în Polonia și Estonia.

Beneficiile pentru șomaj au variat între mai puțin de 1% în România și 1% în Regatul Unit până la 9% în Irlanda și 8% în Spania. Beneficiile pentru locuință și excludere socială au variat de la 1% sau mai puțin în Polonia, Portugalia și Estonia la 9% în Cipru și 7% în Danemarca, Olanda și Regatul Unit.

© Eurostat

Cheltuielile și încasările pentru protecția socială sunt calculate în conformitate cu ESSPROS (Sistemul European de Integrare Socială și Statistica Protecției). Cheltuielile includ prestațiile sociale, cheltuielile de administrare și alte cheltuieli aferente schemei de protecție socială. Prestațiile sociale sunt „brute”.

Mai multe detalii sunt disponibile în Manualul ESSPROS și ghidul utilizatorului, disponibil pe site-ul web Eurostat. Sunt date despre cheltuieli (brute) și încasări în termeni nominali, adică la prețuri curente și la cursurile de schimb curente. Datele sunt provizorii pentru mai multe state membre.

Continue Reading

Maria Grapini

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă

Published

on

© Maria Grapini/ arhivă

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a cerut Comisiei Europene măsuri împotriva discriminării agricultorilor români pe piața internă, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Europarlamentarul Maria Grapini a revenit, recent, în cadrul demersurilor oficiale de sprijinire a fermierilor români, cu o întrebare directă, adresată Comisiei Europene, pe care a intitulat-o: Înlăturarea discriminării în interiorul pieței europene și deschiderea de noi piețe pentru producătorii agricoli.

,,Politica agricolă comună este necesară pentru viitorul Europei. Din păcate, de 12 ani de când România a devenit stat membru cu drepturi depline al UE, agricultorii din România, fermierii români, nu beneficiază de același nivel al subvenției ca ceilalți fermieri din statele membre. Ce va întreprinde Comisia Europeană pentru a elimina această discriminare existentă în interiorul pieței interne și totodată ce demersuri va întreprinde pentru deschiderea de noi piețe pentru producătorii europeni?”, a scris Maria Grapini Comisiei Europene.

În răspunsul oferit europarlamentarului român, CE precizează că suma totală disponibilă pentru sprijin în cadrul politicii agricole comune (PAC), inclusiv valoarea prealocărilor naționale pentru plățile directe, pentru schemele de ajutoare sectoriale și pentru dezvoltarea rurală, depinde de principiile și cuantumurile stabilite în cadrul financiar multianual și în legislația sectorială.

În comunicat se precizează că executivul european evită, practic, un răspuns tranșant, susținând că  suma pe care o poate primi un agricultor depinde de o serie de factori privind exploatația sa și modul în care statul membru pune în aplicare politica Uniunii, inclusiv valoarea cofinanțării naționale.

,,Pe lângă sprijinul PAC, situația economică a exploatațiilor individuale este, de asemenea, afectată de factori precum costul forței de muncă și al terenurilor, care variază în mod semnificativ de la un stat membru la altul. Comisia a propus continuarea convergenței plăților directe la nivelul statelor membre în cadrul PAC în perioada 2021-2027. Uniunea Europeană s-a angajat în direcția susținerii unei agende ambițioase în cadrul negocierilor comerciale și în favoarea punerii efective în aplicare a acordurilor comerciale. Acest lucru deschide noi piețe pentru producătorii din UE și contribuie la promovarea la nivel mondial a produselor de înaltă calitate din UE”, o informează CE pe Maria Grapini.

Concluzia instituției, transmisă europarlamentarului român: ,,Acțiunile de promovare care vizează țările terțe reprezintă cea mai mare parte din bugetul total alocat în acest scop (aproximativ 200 de milioane EUR pentru 2020)”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Viktor Orban, după afirmațiile lui Donald Tusk privind o eventuală exludere a Fidesz din PPE: “Aşteptăm PPE să îşi clarifice viziunile şi planurile şi apoi vom lua şi noi o decizie”

Published

on

© EPP/ Flickr

Premierul Ungariei, Viktor Orban, are o primă reacție după ce noul președinte al Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, a anunțat joi la Zagreb că o decizie privind soarta partidului premierului ungar Viktor Orban, Fidesz, va fi luată până la finalul lunii ianuarie.

În acest sens, Partidul Fidesz aflat la guvernare în Ungaria va aștepta decizia finală a Partidul Popular European, iar membrii partidului maghiar, împreună cu premierul Viktor Orban, vor lua o deicize proprie, după ce aceștia au primit semnale diferite în legătură cu intenţiile PPE după suspendarea formaţiunii din grup, a declarat vineri premierul Viktor Orban, potrivit Reuters și Agerpres.

Într-un interviu acord vineri postului naţional de radio din Ungaria, Orban a spus că Fidesz îşi va menţine suspendarea din PPE. “Aşteptăm PPE să îşi clarifice viziunile şi planurile şi apoi vom lua şi noi o decizie”, a afirmat el.

“Întrebarea este dacă noul președinte (PPE) își poate opri deriva spre stânga. Dacă poate, avem un viitor comun. Dacă nu, va trebui să construim o altă comunitate politică”, a mai adugat premierul Ungariei.

Reamintim că Popularii Europeni au decis la 20 martie 2018 cu largă majoritate suspendarea calității de membru al PPE a partidului Fidesz, după mai multe apeluri ca partidul condus de premierul ungar Viktor Orban să fie supus unor măsuri disciplinare pentru încălcarea principiilor statului de drept.

Totodată, deputații din Fidesz ai premierului ungar Viktor Orbán rămân în grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, în ciuda faptului că au fost suspendați din partidul pan-european în sine, a declarat un membru senior al grupului pentru Politico.eu.

Donald Tusk va începe consultări intensive, iar ”intenţia mea este de a avea o decizie în această chestiune până la sfârşitul lunii ianuarie”, a precizat Tusk.

”Opinia mea este clară” în privinţa ”democraţiei puţin liberale care este principala idee a lui Orban”, a declarat el, adăugând totuşi că este vorba de ”o problemă delicată”.

Citiți și: Noul președinte al Partidului Popular European, Donald Tusk, a anunțat că o decizie privind eventuala excludere din PPE a partidului premierului ungar Viktor Orban va fi luată până la sfârșitul lunii ianuarie

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending