Connect with us

U.E.

Jean-Claude Juncker avertizează: Țările din sud se vor abate de la proiectul european dacă UE nu reacționează cu solidaritate

Published

on

© European Parliament

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a criticat iresponsabilitatea unor țări membre ale Uniunii Europene, referindu-se la Olanda, pentru că blochează elaborarea unui răspuns european concertat și unit în fața provocărilor economice generate de noul coronavirus. Fostul prim-ministru al Luxemburgului dar și ex-șeful Eurogrupului în perioada crizei financiare din 2018, Juncker a avertizat că vede “un risc ca țările din sud să se abată de la proiectul european dacă Uniunea nu știe să reacționeze cu solidaritate”.

Într-un interviu acordat cotidianului francez Liberation, Juncker a susținut crearea unei capacități europene de împrumuturi, în contextul neînțelegerilor dintre statele membre privind emitarea de obligațiuni de tip “coronabonds”, notează Le Figaro.

Blocarea folosirii Mecanismului european de stabilitate este “iresponsabilă”, a declarat Jean-Claude Juncker, care în perioada 2005-2013 a ocupat și poziția de șef al Eurogrupului, formatul miniștrilor de finanțe din zona euro, calitate politică prin intermediul căreia a avut un rol decisiv la crearea MES, o instituție creată de statele membre din zona euro cu o capacitatea maximă de creditare de 500 de miliarde de euro.

Juncker a spus că această iresponsabilitate derivă dintr-o “încăpățânare ideologică” de a pune în aplicare condiționalități severe și a reamintit că el însuși a propus crearea de obligațiuni comune în perioada în care era șef al Eurogrupului.

“În decembrie 2010, în calitate de președinte al Eurogrupului, am propus crearea eurobondurilor, astfel încât toți membrii zonei euro să beneficieze de aceeași rată a dobânzii. Dar este necesar să facem diferența cu „coronabonduri: nu este vorba despre mutarea datoriilor naționale din trecut, o idee împotriva căreia s-a ridicat jumătate din Europa, ci despre mutualizarea datoriei care va rezulta din stabilirea mijloacelor bugetare necesare pentru a răspunde crizei coronavirusului ”, a explicat el.

Una dintre măsurile importante europene ca urmare a crizei economico-financiare din 2008 a fost, de altfel, înființarea Mecanismului european de stabilitate, mai ales în contextul în care Olanda, dar și Germania, s-au opus emiterii de obligațiuni guvernamentale, denumite la vremea respectivă “eurobonduri”.

“Este o problemă de organizare în comun a acestei finanțări a crizei actuale, prin combinarea diferitelor instrumente: Banca Europeană de Investiții, MES, bugetul european și în final, coronabondurile”, a adăugat el, criticând Olanda.

“Discursul Olandei constă în a spune că nu trebuie să plătească datoriile celorlalți: dar nu este vorba de plata datoriilor din trecut, ci de organizarea viitoarei finanțări a costurilor crizei”, a explicat fostul șef al executivului european, calificând drept “curioase, eronate și scandaloase” cuvintele ministrului olandez al Finanțelor, Wopke Hoekstra, “care a solicitat un audit al politicilor bugetare ale țărilor din sud”.

În continuarea unui avertisment al unui predecesor de-al său, Jacques Delors, care a afirmat că există un “pericol mortal” pentru Uniunea Europeană dacă nu este mai unită în fața acestei crize, Jean-Claude Juncker a spus că vede “un risc ca țările din sud să se abată de la proiectul european dacă Uniunea nu știe să reacționeze cu solidaritate”.

Pledoaria lui Juncker vine înainte ca miniştrii europeni de Finanţe să se reunească joi prin videoconferință într-oo nouă încercare pentru a ajunge la un punct de vedere comun cu privire la un set de măsuri fiscale necesare pentru a combate pandemia de coronavirus, după ce la prima reuniune care a avut loc marţi nu au putut depăşi divergenţele de opinie.

Miza acestor discuţii îndelungate este un pachet de aproximativ 500 miliarde de euro compus din împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate (MES), un fond de garanţii pentru companii de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi sprijin pentru schemele naţionale de şomaj parţial, reamintește Agerpres, citând DPA. În schimb, nu se întrevede încheierea unui acord privind emiterea unor obligaţiuni comune, aşa cum au cerut Italia şi Spania, cele mai afectate de pandemie, pe fondul opoziţiei Germaniei şi Olandei.

Marți, neînțelegerile dintre miniștri au fost generate de diferenţa de viziune între statele din nordul continentului, îndeosebi Germania și Olanda şi cele din sud, cu precădere Italia, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune, aşa numitele coronabonduri. La aceeaşi reuniune, Comisia Europeană a prezentat o serie de estimări conform cărora economia blocului comunitar ar putea să înregistreze o contracţie de 10% în acest an.

Italia ar fi vrut un acord mai ambiţios cu referinţe mai clare la viitoarele emisiuni comune de obligaţiuni, în timp ce Olanda a militat pentru introducerea de condiţii pentru orice linie de credit de la UE acordată ţărilor în nevoie.

Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat programul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură pentru România, în vederea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și a priorităților politice ale UE prezentate în cadrul Pactului verde european.

Potrivit unui comunicat la instituției, alocarea financiară totală pentru programul României pentru perioada 2021-2027 se ridică la 232 de milioane de euro pentru următorii șase ani, din care contribuția UE reprezintă 162,4 milioane de euro.

Fondul va promova creșterea durabilă a sectorului românesc al acvaculturii și pescuitului.

”Sunt încântat să anunț adoptarea programului EMFAF pentru România, care va sprijini investițiile durabile în acvacultură și pescuit, accelerând tranziția ecologică și digitală a sectorului în România. Programul va contribui, de asemenea, la politica comună în domeniul pescuitului și la prioritățile de politică ale UE în Marea Neagră, prezentate în strategiile <<Pactul verde european>>, <<De la fermă la consumator>> și <<Biodiversitatea>>, prin sprijinirea protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor acvatice și prin sprijinirea tranziției energetice a economiei românești”, a precizat comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Comisia Europeană amintește că 24% din contribuția Uniunii va fi dedicată pescuitului sustenabil, 47% vor fi investite în acvacultura sustenabilă și în procesare și comercializare, iar 23% vor fi dedicate economiei albastre sustenabile în regiunile de coastă, insulare și interne, toate acestea contribuind la obiectivele UE în materie de mediu și climă.

Concret, programul va sprijini, printre altele: investițiile pentru respectarea obligației de debarcare și modernizarea infrastructurii de pescuit; politicile de conservare a pescuitului; eficiența energetică și decarbonizarea în sectorul pescuitului și al acvaculturii; încetarea temporară a activității legată de obiectivele politicii de conservare și de criza de sănătate publică; sprijinul pentru pescuitul costier la scară mică; investițiile în proiecte de acvacultură durabilă; sprijinul pentru noile organizații de producători; compensațiile pentru serviciile de mediu; controlul pescuitului și colectarea de date pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); inovarea; dezvoltarea durabilă a zonelor de coastă și a zonelor interioare în contextul economiei albastre prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL).

Continue Reading

U.E.

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

Published

on

© European Union, 2022

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina după ce Consiliul a adoptat, astăzi, măsurile de asistență în cadrul Facilității Europene pentru Pace (FEP). Totodată, alte trei măsuri au fost adoptate în sprijinul Libanului, Mauritaniei și în sprijinul desfășurării Forței de apărare a Rwandei în Mozambic.

Facilitatea Europeană pentru Pace continuă să dea dovadă de flexibilitate și eficacitate în ceea ce privește răspunsul la nevoile partenerilor noștri. Astăzi, am adoptat cinci noi măsuri de asistență pentru a sprijini Bosnia și Herțegovina, Georgia, Liban, Mauritania și desfășurarea de forțe din Rwanda în Mozambic”, a declarat  Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.

Aceste noi măsuri de asistență sporesc sprijinul pe care UE îl acordă în prezent țărilor partenere din Africa, Parteneriatul Estic și Balcanii de Vest și extind aria geografică a FEP la vecinătatea sudică.

Bosnia și Herțegovina

Consiliul a adoptat o măsură de asistență în valoare de 10 milioane de euro în beneficiul Forțelor Armate ale Bosniei și Herțegovinei (AFBiH). Această decizie face parte din activitatea UE de consolidare în continuare a angajamentului său în materie de securitate cu partenerii săi din Balcanii de Vest.

Măsura de asistență din cadrul FEP va consolida capacitățile AFBiH prin îmbunătățirea și modernizarea echipamentului brigăzii sale de sprijin tactic. Prin furnizarea de echipamente adecvate, măsura de asistență le va ajuta, de asemenea, să contribuie la misiunile și operațiunile militare PSAC ale UE. Aceasta va permite, de asemenea, desfășurarea rapidă și durabilă a batalionului desemnat de NATO, fie ca parte a unei misiuni sau operațiuni PSAC a UE, fie în cadrul unor formate precum cele ale Organizației Națiunilor Unite, NATO, OSCE și, în cele din urmă, va contribui la protecția populației civile.

Măsura de asistență va finanța echipamente de teren, instrumente-cheie pentru geniul militar și material CBRN (chimic, biologic, radiologic și nuclear).

Asistența a fost solicitată de ministrul afacerilor externe al Bosniei și Herțegovinei în iunie 2022.

Georgia

Consiliul a adoptat, de asemenea, o măsură de asistență în valoare de 20 milioane de euro în beneficiul forțelor de apărare georgiene.

Măsura de asistență va consolida capacitățile serviciilor medicale militare, logistice, de inginerie și de apărare cibernetică ale Forțelor de Apărare georgiene, prin furnizarea de echipamente neletale, bunuri și servicii relevante, inclusiv formare legată de echipamente.

În plus, va completa măsura de asistență în valoare de 12,75 milioane de euro adoptată în decembrie 2021, care consolidează capacitățile Forțelor de Apărare georgiene.

Cea mai recentă măsură de asistență este o dovadă în plus a angajamentului UE de a consolida capacitățile Georgiei în scopul sporirii securității, stabilității și rezilienței sale naționale.

Continue Reading

CHINA

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Președintele chinez, Xi Jinpin, l-a asigurat joi pe președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită la Beijing, că ”nu există conflicte strategice” între China și Uniunea Europeană și că ambele părți trebuie să-și consolideze comunicarea și să coopereze mai bine în domeniul macroeconomic, conform EFE, citat de Agerpres.

”Nu există niciun conflict strategic între China şi UE. Trebuie să ne consolidăm coordonarea în sfera macroeconomică, să garantăm împreună un lanţ de aprovizionare stabil, să construim motoare pentru economia digitală sau pentru protejarea mediului înconjurător şi să pariem împreună pe noile energii sau pe inteligenţa artificială”, i-a transmis Xi lui Michel în timpul întâlnirii care a avut loc între cei doi înalţi oficiali la Beijing, a anunţat MAE chinez într-un comunicat.

Oficialul chinez a completat că ambele părți trebuie ”să se opună decuplării, unui nou război rece sau protecționismului”.

”China va fi deschisă companiilor europene şi speră că UE va elimina interferenţele şi va oferi un climat de afaceri just şi transparent pentru companiile chineze”, a insistat Xi, care şi-a exprimat speranţa că UE se va transforma într-un ”partener important” pentru ţara asiatică pentru ca ambele părţi ”să profite de ocaziile oferite de piaţă”.

Președintele chinez a mai subliniat că țara sa și UE, precum și comunitatea internațională ”au un interes comun”, și anume ca legăturile ”să progreseze” într-o lume ”mai turbulentă”, în care ne ”confruntăm cu mai multe provocări globale”.

În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, Xi a indicat că ”o soluţie politică” este ”în interesul Europei şi al ţărilor din Eurasia”. ”China sprijină UE pentru ca aceasta să extindă medierea şi să se afle în fruntea edificării unei arhitecturi de securitate europene echilibrată, eficientă şi sustenabilă”, a spus Xi.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European a listat o serie de ”dificultăți” între cele două părți, precum cele cu care se confruntă companiile europene în ţara asiatică şi care “au exacerbat” pe fondul pandemiei de coronavirus.

”Pentru un proces de globalizare echitabil și corect, este nevoie de reciprocitate și de condiții de concurență echitabile, fără dependențe critice. Aceste principii ar trebui să fie mai bine integrate în relația dintre UE și China. Am convenit să ne continuăm discuțiile în lumina următorului summit UE-China din 2023”, a precizat Michel într-un mesaj publicat pe Twitter.

Războiul rus din Ucraina a reprezentat o altă temă de discuție, oficialul european solicitându-i lui Xi Jinping să ”contribuie pentru ca Rusia să pună capăt distrugerilor şi ocupaţiei sale brutale”.

Potrivit purtătorului de cuvânt al lui Michel, între cele două părţi a avut loc ”un schimb de experienţe” cu privire la epidemia de coronavirus din China într-un moment de nemulţumire generalizată şi de proteste faţă de politica de ”COVID zero” a Beijingului, care presupune lockdown-uri în oraşe şi campanii de testare în masă.

În cadrul acestui schimb s-a menţionat că ambele părţi au vorbit ”despre măsurile impuse de fiecare în parte şi de răspunsul societăţilor” la acestea.

În ceea ce priveşte dialogul China-UE privind drepturile omului, Michel a evidenţiat că va crea ocazia de a vorbi despre ”situaţia minorităţilor şi a cazurilor individuale”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA8 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.10 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA10 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA10 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE10 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN11 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 day ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 day ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 day ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 day ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending