Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Jean-Claude Juncker, declarații după summitul de la Sibiu: ,,A spune că totul merge rău este inexact și a spune că totul merge bine este incomplet”

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim

Unitatea la nivelul Uniunii Europene, demonstrată și la Consiliul European de astăzi, este o realitate care ne-a permis să progresăm în multe domenii, dar mereu există loc de mai bine, a fost mesajul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la conferința de presă ținută în comun cu președintele Klaus Iohannis și președintele Consiliului European, Donald Tusk, după eveniment. 

Reuniunea informală a liderilor din Uniunea Europeană, de la Sibiu, a reprezentat încălzirea pentru summitul din iunie, potrivit declarației lui Jean-Claude Juncker.

,,Consiliul de astăzi a fost unul dintre cele mai ușoare consilii la care am participat, în primul rând datorită organizării excepționale oferite de Președinția română, dar și de gazda noastră, Președintele Klaus Iohannis și, în al doilea rând, pentru că nu a fost nevoie de o sesiune urgentă, ci a fost mai degrabă un exercițiu înaintea Consiliului European din iunie”, a declarat acesta.

Președintele Comisiei Europene a mai spus că reuniunea de astăzi a fost o dovadă de unitate europeană, fapt demonstrat și de numărul ridicat de propuneri care au devenit acte legislative adoptate în deplin consens de către Parlamentul European și Consiliu.

,,Acest Consiliu a arătat că suntem uniți și nu doar de fațadă, ci cu adevărat. Și într-adevăr, în ultimii cinci ani am reușit să lucrăm în comun, deși există voci care pot spune că nu este adevărat, că există domenii în care Uniunea Europeană nu a reușit să îndeplinească așteptările (cetățenilor n.r.). Însă 90% din directive și regulamente au fost adoptate în unanimitate după ce au fost supuse dezbaterii colegislatorilor”, a explicat Juncker.

Juncker recunoaște, însă, că s-ar fi putut face mai multe lucruri în cei cinci ani de mandat ai actualei Comisii și că, pe final, se va face tot posibilul în acest sens, ținând cont de direcția imprimată în urma alegerilor europene din mai. Cel mai mare regret al șefului Comisiei Europene pare să fie, totuși, eșecul legat de blocarea reformei sistemului european de azil. 

,,Este adevărat, însă, că s-ar fi putut face mai multe dacă instituțiile ar fi fost, de exemplu, capabile să adopte cele 7 propuneri ale Comisiei privind reforma sistemului european de azil, din 2017. Atunci am fi și mai mândri de reușitele noastre, dar am făcut câteva lucruri cheie și vom continua să depunem eforturi să obținem mai multe lucruri pozitive în a doua jumătate a anului, după alegerile europene care sunt foarte importante”, a precizat acesta.

În orice caz, Juncker a făcut un rezumat rapid al lucrurilor pozitive care s-au întâmplat în UE din 2014, păstrând, totodată o notă de realism:

,,Astăzi, sloganul <<să fim mici în relație cu lucrurile mici și mari în relație cu lucrurile mari>> a fost transpus în realitate, iar această abordare ar trebui păstrată în următorul mandat al Parlamentului European. Dacă ne-am uita mai atent la cum stau lucrurile, ne-am da seama că din 2014 s-au îmbunătățit: șomajul a scăzut, investițiile s-au redresat la nivelul celor din anul 2007, iar deficitele bugetare au scăzut. În 2018, deficitele scăzuseră la un nivel de 0,6-0,8%, față de 6,2% în cel mai rău an. Deci, a spune că totul merge rău este inexact și a spune că merge bine este incomplet”, a fost concluzia președintelui Comisiei Europene. 

În cadrul Consiliului European informal, de la Sibiu, organizat în premieră pe 9 mai, de Ziua Europei, s-au trasat principalele linii strategice privind dezvoltarea Uniunii Europene post-2020. Astfel, președintele Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat, joi, cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care concretizează Summitul de la Sibiu.

,,Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au convenit liderii în cadrul unei sesiuni de lucru care a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul UE-Canada, marcat de omagii între Justin Trudeau și Donald Tusk: ”În fața populismului, am lucrat ca aliați puternici”/ ”Canada, cel mai apropiat partener transatlantic al UE”

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Premierul canadian Justin Trudeau a salutat, miercuri, la Montreal, în deschiderea celui de-al 17-lea summit Uniunea Europeană – Canada, progresul pe care îl reprezintă, în opinia sa, acordul de liber-schimb CETA, în timp ce preşedintele Consiliului European Donald Tusk a apreciat că Ottawa este “cel mai apropiat partener transatlantic” al Uniunii, transmite AFP.

Trudeau, cel care s-a aflat în urmă cu doi ani și jumătate în plenul Parlamentului European la o zi după adoptarea acordului CETA dintre Uniunea Europeană și Canada, a afirmat că “CETA înseamnă mai mult decât simpla reducere a barierelor vamale şi intrarea pe noi pieţe, (…) cu CETA, facem comerţ altfel”

După intrarea sa în vigoare, provizoriu, în septembrie 2017, exporturile UE în Canada au crescut cu 15%, potrivit unui oficial european. Exporturile canadiene cu destinaţia UE au crescut cu 7% în 2018, comparativ cu anul precedent, ajungând la o valoare de aproximativ 44.5 miliarde de dolari (30 miliarde de euro), conform datelor furnizate de Ottawa.

“În faţa provocărilor cu care se confruntă lumea, fie că este vorba de contestarea statului de drept şi a multilateralismului sau a creşterii populismului, am lucrat împreună (…) ca nişte aliaţi puternici”, a declarat premierul canadian, aducând un omagiu lui Donald Tusk, care va părăsi funcţia europeană pe care o ocupă la sfârşitul anului, scrie Agerpres.

Canada “a devenit cel mai apropiat partener transatlantic” al UE, a apreciat preşedintele Consiliului European într-un moment în care relaţiile dintre cei 28 de membri ai UE şi SUA, în mod tradiţional foarte bune, traversează o zonă de turbulenţe după sosirea la Casa Albă a republicanului Donald Trump.

La mai puţin de 100 de zile până la alegerile legislative în care Trudeau candidează pentru un al doilea mandat, Tusk a salutat re-angajarea Canadei pe scena internaţională în cursul ultimilor 4 ani.”Canada a revenit, cu mult stil, în politica internaţională”, a estimat preşedintele Consiliului European.

Summitul UE-Canada se încheie joi, iar pe agenda discuţiilor se mai află subiecte precum combaterea schimbărilor climatice, un partenariat privind oceanele şi reformarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precum şi principalele dosare de politică externă de pe scena internaţională. Lucrările summitului se vor încheia cu o declaraţie comună. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, președintele Consiliului European, cere Armeniei să pună capăt conflictului cu Azerbaidjanul asupra unei regiuni disputate

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat pentru prima dată în vizită în Yerven, Armenia, a fost primit de Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan.

Discuția oficialilor de astăzi a subliniat punerea efectivă  Acordului de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Armenia, ”un acord ambițios care sprijină modernizarea Armeniei. Uniunea Europeană va continua să acorde asistență tehnică și financiară pentru punerea  în aplicare a acestui acord.”, se arată în comunicatul Consiliului european.

“Conflictul nu are o soluţie militară şi are nevoie de una politică în conformitate cu dreptul şi principiile internaţionale”, a declarat Tusk.

În timpul vizitei sale, Donald Tusk a cerut Armeniei să pună capăt unui conflict de decenii cu vecinul său Azerbaidjan asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.  “Conflictul nu are o soluţie militară şi are nevoie de una politică în conformitate cu dreptul şi principiile internaţionale”, a declarat înaltul oficial al UE.

Peste 1.000 de persoane au fost ucise în confruntările sporadice care s-au succedat de la terminarea fazei active a conflictului, izbucnit după ce Armenia şi Azerbaidjanul au devenit ţări independente în urma destrămării Uniunii Sovietice.

“Ambele părţi ar trebui să arate reţinere şi să ia măsuri pentru a restabili o atmosferă care să conducă la pace şi discuţii reale”, a declarat Tusk. În această săptămână, Tusk vizitează fostele republici sovietice din cadrul programului Parteneriatul Estic, informează Agerpres.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută pe plan internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, dar este controlată de creştini separatişti armeni.

UE sprijină integritatea teritorială a Azerbaidjanului, a declarat Tusk anterior în această săptămână după ce s-a întâlnit cu preşedintele azer Ilham Aliev. El a exprimat în mod similar în timpul acestei vizite că nu există o soluţie militară la conflict.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul UE a aprobat recomandările pe țară din „semestrul european” 2019. Ce sarcini are de îndeplinit România în perioada 2019-2020

Published

on

©️ Calea Europeană
La 9 iulie 2019, Consiliul și-a adoptat recomandările și avizele pentru anul 2019 privind politicile economice, de ocupare a forței de muncă și bugetare ale statelor membre. Aceste decizii au fost luate în baza recomandărilor realizate de Comisia Europeană.
Adoptarea de astăzi reprezintă ultima etapă a „semestrului european” 2019, un proces anual de coordonare a politicilor economice, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

Consiliul European a avut o dezbatere cu privire la recomandările specifice fiecărei țări la 20 iunie. Părțile referitoare la politica de ocupare a forței de muncă au fost aprobate de Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 8 iulie.

Potrivit executivului european, dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate de statele membre dar sunt necesare măsuri suplimentare. Unele state membre continuă să aibă un nivel ridicat istoric al datoriei publice şi private, ceea ce reduce marja de manevră pentru rezolvarea şocurilor negative. Alte ţări se confruntă cu riscul unei supraîncălziri, pe fondul creşterii preţurilor locuinţelor şi a majorării costurilor cu forţa de muncă.

Ungaria și România au fost avertizate cu privire la existența unei abateri semnificiative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles în care sunt prezentate recomandările specifice de ţară pentru 2019 din cadrul pachetului de primăvară al semestrului european.

La 14 iunie 2019, Consiliul a adoptat o nouă recomandare prin care s-a confirmat necesitatea ca România să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, există riscul unei abateri de la ajustarea indicată în recomandarea din 2019.

Concret, Consiliul Uniunii Europene prezintă 5 recomandări pentru România, iar acestea trebuie aplicate în perioada 2019-2020:

1. Să asigure respectarea Recomandării Consiliului din 14 iunie 2019 de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar. Să consolideze respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor.

2. Să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.

3. Să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Să asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. Să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale și să finalizeze reforma venitului minim de incluziune. Să îmbunătățească funcționarea dialogului social. Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea. Să îmbunătățească accesul la asistență medicală și eficiența sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.

4. Să axeze politica economică în materie de investiții pe sectorul transporturilor, vizând în special sustenabilitatea acestuia, pe sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică, pe infrastructura de mediu și pe inovare, ținând seama de disparitățile regionale. Să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora. Să îmbunătățească eficiența achizițiilor publice și să asigure punerea în aplicare integrală și sustenabilă a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.

Reamintim că problema infrastrcutrii din România a fost intens criticată de Consiliul European în raportul publicat azi: ”Calitatea infrastructurii, inclusiv în sectorul transporturilor rămâne redusă și limitează perspectivele de creștere ale României. În pofida unor investiții publice semnificative după aderarea României la Uniune, infrastructura fizică a țării rămâne subdezvoltată. Starea generală și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt precare. Infrastructura nu corespunde nevoilor în materie de trafic generate de o economie în expansiune. Rețeaua rutieră este una dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniune, iar reforma sectorului feroviar înregistrează întârzieri.”

5. Să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative. Să consolideze guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending