Connect with us

U.E.

Jean-Claude Juncker despre Angela Merkel: Este „înalt calificată” pentru o funcție de top la Bruxelles

Published

on

Foto: Consilium.eu

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat pentru grupul german „Funke Media Group” că  Angela Merkel, cancelarul german, este „înalt calificată” pentru un loc de muncă de top în instituțiile europene și care „s-ar descurca bine la Bruxelles”, notează Deutsche Welle. 

În contextul în care Angela Merkel nu va mai dori să dețină altă funcție politică după 2021, Juncker a declarat că „nu îmi pot imagina”  ca Merkel „să dispară pur și simplu”.

“Ea nu este doar o persoană demnă de respect, ci și o „operă de artă” completă și înduioșătoare“, a spus Juncker.

Merkel a condus printr-o perioadă de criză economică și turbulențe politice după ce a devenit cancelar în 2005, câștigându-și reputația de a fi cel mai puternic lider al Europei.

Când și-a anunțat intenția să demisioneze, liderul Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU), Angela Merkel, a spus că nu va căuta alte funcții politice după 2021.

Citiți și: Angela Merkel confirmă că nu își mai dorește să conducă partidul CDU, la 18 ani după ce a preluat conducerea fiind o decizie care vine după rezultatele slabe înregistrate de partidul său în alegerile locale.  

Citiți și: Angela Merkel intră în istoria CDU: Annegret Kramp-Karrenbauer, suprenumită ”Mini-Merkel”, a fost aleasă președinte al Uniunii Creștin Democratice și devine cel mai puternic om politic din Germania

Annegret Kramp-Karrenbauer, secretarul general al Uniunii Creștin-Democrate, cel mai puternic partid politic din Germania condus din anul 2000 de Angela Merkel, a fost aleasă președinte al formațiunii la Congresul CDU de la Hamburg.

Supranumită “AKK”, dar şi “Mini-Merkel 2” sau “Merkel bis”, Annegret Kramp-Karrenbauer, se număra printre favoriţii la succesiunea Angelei Merkel, care a renunţat la sfârşitul lui octombrie să candideze pentru conducerea partidului.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

ROMÂNIA

România, printre statele membre care alocă cei mai puțini bani pentru recreație și sport pe cap de locuitor

Published

on

Datele Eurostat prezintă sumele pe care fiecare stat membru le investește pentru recreație și sport pe cap de locuitor.

Astfel, Luxemburg a chetultui cel mai mult în 2017. Fiecare cetățean a avut alocată suma de 492 de euro pentru sport și recreație, în schimb cetățeanul croat a beneficiat de cea mai mică sumă, față de ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene, și anume 13 euro.

În anul 2017, cele 28 de state membre UE au alocat 51,3 miliarde euro din cheltuielile guvernamentale pentru recreaţie şi sport.

România și Bulgaria se numără printre țările care au alocat cele mai mici cheltuieli pentru agrement și sport pe cap de locuitor, 25 de euro, respectiv 16 euro (Bulgaria). Acestea au fost urmare de Lituania și Malta.

© Eurostat

Cheltuielile guvernului pentru agrement și sport pentru fiecare locuitor au fost peste 200 euro în trei state membre ale UE în 2017: Luxemburg 492 EUR per locuitor, Suedia (256 euro) și Finlanda (206 euro), urmate îndeaproape de Olanda (199 euro), Danemarca (192 euro) și Franța (183 euro).

Sumele cheltuite de guvernele UE pot fi puse în perspectivă cu dimensiunea populației fiecărui stat membru.

Continue Reading

U.E.

Franța, Germania și Italia vor încerca să fie, la Malta, ,,locomotiva la care celelalte state membre își vor cupla vagoanele” în privința instituirii unui mecanism de distribuire a migranților

Published

on

© www.thetoc.gr

Miniștrii de interne din cinci țări ale UE se întâlnesc luni, 23 septembrie, la Malta pentru a încerca să găsească o soluție privind constituirea unui mecanism de distribuire între statele membre a migranților salvați din apele Mării Mediterane, informează Agerpres.

Ministrul de interne maltez, Michael Farrugia l-a invitat pe noul său omolog italian precum și pe miniștrii de interne din Germania, Franța și Finlanda, care deține președinția Consiliului UE, să se reunească la Malta în speranța de a cădea de acord asupra unor noi reguli care să stabilească modul în care UE va gestiona migranții salvați din apele Mării Mediterane. Malta, cea mai mică țară din UE, se află pe ruta migrației din Mediterana Centrală care se întinde din Libia spre Europa. 

Până la mijlocul anului trecut, Malta a avut un acord cu Italia pentru ca vecinul mai mare să preia migranții debarcați pe insulă, însă Matteo Salvini, fostul ministru de interne care avea o abordare anti-imigrație, a retras Italia din acord și a închis porturile italiene pentru navele de salvare. Malta a urmat exemplul Italiei și și-a închis porturile motivând că teritoriul său foarte mic nu mai poate găzdui alți solicitanți de azil, pe lângă cei aproximativ 2000 acceptați în 2018, relatează sursa citată.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, au convenit, după vizita oficialului italian la Paris, că politica de azil a UE este ,,ineficientă” și trebuie reformată. Odată cu instalarea noului guvern, Italia şi-a flexibilizat politica în materie de migraţie şi şi-a redeschis porturile pe care fostul ministru de interne Matteo Salvini le închisese pentru migranţii salvaţi pe mare.

Macron a menționat că politica de azil, privind imigrația, are nevoie de mai multă solidaritate, spirit uman, dar și eficiență, iar  Franţa şi Italia vor apăra de acum încolo în UE ,,o poziţie comună pentru ca toate ţările să participe de o manieră sau alta” la primire ,,sau să fie penalizate financiar”. La rândul său, Conte a transmis într-un mesaj pe Facebook că va cere renegocierea Regulamentului de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina gestionării cererilor de azil. 

Criticii săi susțin că actualul sistem reprezintă o povară nedreaptă asupra țărilor de frontieră mediteraneene precum Italia, Malta, Grecia și Spania, care, conform regulilor, sunt responsabile cu prelucrarea cererilor de azil și, totodată, a găzduirii migranților, fiind statele de intrare pentru aceștia. Deficiențele Regulamentului de la Dublin în ceea ce privește o împărțire echitabilă a responsabilității între statele membre au fost evidențiate de criza refugiaților care a determinat supraaglomerarea și depășirea capacității de gestionare a sosirilor ilegale, neregulate în taberele pentru refugiați din Italia, Malta, Grecia sau Spania. Situația s-a agravat și a generat o atmosferă tensionată la nivel european când mai multe state central-europene au refuzat soluția propusă de Comisia Europeană privind instituirea unui sistem de distribuire pe cote a refugiaților, invocând argumente legate de lipsa capacității de gestionare și integrare a noilor veniți, securitate sau diferențe cultural-religioase marcante. 

În acest sens, reuniunea informală a miniștrilor de externe și de interne de la Paris din iulie a reprezentat o încercare de detensionare a situației și un pas înainte spre instituirea unui ,,mecanism european de solidaritate”: 15 state membre au fost de acord în principiu cu introducerea unui asemenea mecanism pentru alocarea migranților la nivelul UE, la inițiativa Franței și Germaniei. 

Croația, Finlanda, Franța, Irlanda, Germania, Lituania, Luxemburg și Portugalia au declarat că vor participa „activ”. 

Săptămâna trecută, ministrul de interne german Horst Seehofer, a declarat că Germania este dispusă să preia 25% din totalul celor salvați pe mare de organizații private și aduși pe uscat în Italia sau Malta. Anticipând criticile pe fondul anunțului său, Seehofer a precizat că numărul persoanelor care vor fi primite în Germania va fi mic. 

În ultimele 15 luni, organizațiile neguvernamentale au adus  în Italia și Malta aproximativ 2.200 de migranți salvați pe mare. Germania a preluat 225 de persoane, în jur de 10% dintre acestea. 

La întâlnirea de luni de la Malta, reprezentanții celor cinci state membre vor încerca să stabilească unde ar putea fi relocați cei salvați pe ruta din Mediterana Centrală  – și dacă măsura s-ar aplica doar celor care fug de război și persecuție sau și migranților economici. 

Conform informaţiilor de presă, Franţa şi Germania ar accepta să primească fiecare 25% dintre migranţii salvaţi, iar Italia 10%, deoarece a primit deja foarte mulți migranți în anii precedenți, transmite Agerpres.

De asemenea, va trebui să se stabilească dacă selecţia între persoanele eligibile la drept de azil şi migranţii zişi ‘economici’, care nu au vocaţia de a rămâne în Europa, va fi întreprinsă încă de la sosirea pe continent (aşa cum doreşte Franţa) sau în ţara de destinaţie.

Un alt punct ce trebuie lămurit se referă la noţiunea de ,,cel mai apropiat” port, prevăzută de dreptul maritim internaţional. Italia pledează pentru o ,,rotaţie” a porturilor de primire (care ar include Marsilia, de pildă), pentru reducerea presiunii asupra ţărilor din sud, dar Franţa se arată reticentă faţă de această soluţie.

Însă discuțiile vor fi doar de principiu potrivit declarațiilor ministrului de interne al Germaniei, de săptămâna trecută, care spunea că nu se vor încheia acorduri obligatorii cu privire la cote în cadrul reuniunii din Malta, acest lucru fiind ,,o muncă grea”. Totuși, Seehofer și-a exprimat speranța că ,,cele mai mari trei țări ale UE vor fi locomotiva la care mai multe alte state membre își pot cupla vagoanele”, relatează Deutsche Welle

Comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, va participa, de asemenea, la discuțiile din Malta.

Continue Reading

Cristian Bușoi

New York: Cristian Bușoi, vicepreședintele Comisiei ENVI din Parlamentul European, a participat la o reuniune de lucru cu ambasadorul UE la ONU

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi, vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, a participat luni, la New York, la o reuniune de lucru cu ambasadorul Uniunii Europene la ONU, o întrunire organizată în marja lucrărilor Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

”Reuniune de lucru cu ambasadorul UE la ONU, domnul João Vale de Almeida, în pregătirea #ClimateActionSummit, un eveniment foarte important, unde vom discuta despre dezvoltare durabilă și sănătate pentru toți și vom dezbate un subiect cu ecou în întreaga lume: schimbările climatice și cele mai bune soluții pentru lupta împotriva acestora”, a scris Bușoi, pe pagina sa de Facebook.

Cristian Bușoi (PNL, PPE) este singurul eurodeputat român care face parte din delegația Parlamentului European prezentă la New York și va participa la summit-ul dedicat acțiunilor climatice.

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending