Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker evocă riscul unui război în Balcani în lipsa perspectivelor de aderare la UE

Published

on

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat vineri la Viena faţă de riscul izbucnirii unui război în Balcani dacă UE ar lăsa să se estompeze speranţele de aderare a ţărilor din această regiune, relatează AFP, conform Adevărul.ro.

Foto: ec.europa.eu

„Dacă luăm Balcanilor perspectiva unei aderări, vom cunoaşte acolo ceea ce deja am cunoscut în anii 1990 şi aceasta, fără îndoială, mai devreme decât anticipăm”, a avertizat şeful executivului european, făcând aluzie la conflictele din perioada respectivă.

Juncker a recunoscut că „drumul este încă lung” în vederea unei integrări a ţărilor din zonă la UE, progresele încă „insuficiente” la faţa locului nepermiţând să se aibă în vedere o aderare „înainte de 2025”, cel mai devreme. 

Dar UE trebuie „să se ocupe în mod intens” de Balcani şi să nu lase să apară ideea „că nu suntem serioşi în privinţa perspectivelor de aderare”, în timp ce unele ţări membre nu-şi ascund reticenţele, a subliniat el. 

„Terenul este încă fertil” pentru confruntări violente în această regiune, a apreciat Juncker, estimând că „lucrarea asupra istoriei anilor 1990 nu a fost făcută încă”.

Juncker a insistat totuşi ca „toate conflictele de frontieră să fie rezolvate înaintea oricărei aderări”, într-un mod în care „instabilitatea din Balcani să nu fie importată în UE”.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.

Citiți șiFinal amar pentru președinția bulgară a Consiliului UE: Franța și Olanda au blocat deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia și Albania, tratative amânate până în iunie 2019

 

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pregătește întreprinderile din UE în domeniul vamal pentru scenariul unui Brexit fără acord

Published

on

Comisia Europeană a anunţat, luni, că şi-a intensificat activităţile de informare ce vizează pregătirea întreprinderilor din Uniunea Europeană în domeniul vamal şi al impozitării indirecte (cum ar fi TVA), pentru scenariul Brexit ”fără acord”, având în vedere riscul ca Marea Britanie să părăsească UE la data de 30 martie 2019 fără niciun fel de acord (no-deal Brexit), se arată într-un comunicat al Executivului european.

Campania de informare lansată luni face parte din eforturile actuale ale Comisiei de pregătire pentru ieşirea fără acord a Regatului Unit din Uniunea Europeană, în conformitate cu concluziile Consiliului European (articolul 50) din decembrie 2018, care îndeamnă la intensificarea pregătirii pentru toate scenariile. Rolul acestei campanii este de a contribui la informarea întreprinderilor care doresc să-şi menţină schimburile comerciale cu Marea Britanie după 30 martie cu privire la ceea ce trebuie să facă pentru a asigura o tranziţie cât mai lină.

O bună pregătire pentru situaţia în care Regatul Unit ar deveni o ţară terţă evită producerea unei perturbări semnificative a activităţii întreprinderilor din UE, apreciază Comisia Europeană.

”Având în vedere că riscul unui Brexit fără acord este din ce în ce mai mare pe măsură ce data de 29 martie se apropie, Comisia Europeană şi autorităţile vamale naţionale depun eforturi considerabile pentru a fi pregătite să introducă verificări şi controale ale mărfurilor care circulă între UE şi Marea Britanie. Aceste eforturi sunt esenţiale pentru protejarea consumatorilor şi a pieţei noastre interne. Este foarte important ca întreprinderile care au relaţii comerciale cu Regatul Unit să fie în măsură să aplice rapid formalităţile vamale în conformitate cu legislaţia vamală, care se va aplica încă din prima zi în cazul unui Brexit fără acord. Nu este timp de pierdut, iar rolul nostru de susţinere a întreprinderilor se concretizează prin această campanie de informare”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă.

Lansarea de luni urmărește creșterea nivelului de informare a comunității de afaceri din UE, în special a IMM-urilor. Pentru a se pregăti pentru scenariul ”fără acord” și pentru a menține schimburile comerciale cu Regatul Unit, aceste întreprinderi ar trebui:

– să evalueze dacă dețin capacitățile tehnice și umane necesare aplicării procedurilor și normelor vamale, de exemplu cu privire la „regulile de origine preferențiale” .

– să aibă în vedere obținerea de autorizații și înregistrări vamale pentru a-și facilita activitatea comercială dacă Regatul Unit se află în lanțul lor de aprovizionare.

– să ia legătura cu autoritatea vamală națională pentru a vedea ce măsuri de pregătire pot fi luate.

Luni au fost puse la dispoziția întreprinderilor o serie de materiale, inclusiv o listă de verificare simplă în 5 puncte, care oferă o imagine de ansamblu a etapelor care trebuie parcurse. Materialele campaniei sunt disponibile în toate limbile UE.

Deși impactul global al unui scenariu ”fără acord” nu poate fi atenuat, campania de astăzi ar trebui să vină în sprijinul eforturilor naționale de a informa întreprinderile din UE și de a difuza informațiile corespunzătoare către întreprinderile afectate din cele 27 de state membre ale UE.

În statele membre au loc activități pregătitoare, sprijinite de Comisie, pentru a se asigura că infrastructura și logistica vamală sunt pregătite, la nivel național, să facă față unui scenariu ”fără acord”.

Ratificarea acordului de retragere rămâne obiectivul și, totodată, prioritatea Comisiei. Concretizarea acestei ratificări rămâne însă incertă. Dat fiind riscul unui scenariu ”fără acord”, Comisia s-a angajat în activități pregătitoare intense începând din decembrie 2017. Comisia a făcut apel în mod constant la cetățenii, întreprinderile și statele membre din Uniune să se pregătească pentru toate scenariile posibile, să evalueze riscurile relevante și să își pregătească planuri de răspuns pentru a le atenua.

Părțile interesate și autoritățile de la nivel național și de la nivelul UE trebuie să se pregătească pentru două scenarii principale posibile:

Dacă acordul de retragere este ratificat înainte de 30 martie 2019, dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit la 1 ianuarie 2021, adică după o perioadă de tranziție de 21 de luni. Acordul de retragere include posibilitatea unei prelungiri unice a perioadei de tranziție cu până la un an sau doi ani.

Dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziție, iar dreptul UE va înceta să se aplice Regatului Unit și în Regatul Unit începând cu 30 martie 2019. Acesta este scenariul ”fără acord” sau ”pe marginea prăpastiei”.

Autoritățile naționale au un rol esențial în monitorizarea și gestionarea pregătirilor sectoarelor industriale. În acest sens, Comisia a purtat discuții tehnice cu statele membre ale UE-27, atât în ceea ce privește aspectele generale legate de gradul de pregătire, cât și măsurile specifice de pregătire sectorială, juridică și administrativă. De asemenea, au început să fie efectuate vizite în cele 27 de state membre ale UE pentru a se asigura că planurile naționale de pregătire pentru Brexit sunt pe drumul cel bun și că se oferă toate clarificările necesare cu privire la procesul de pregătire.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Corina Crețu în cadrul Forumului de Dezvoltare a zonei Peloponez: Sunt mândră de cât de mult am reușit să ajutăm Grecia prin politica de coeziune

Published

on

Foto: Corina Crețu Facebook

Duminică, 17 februarie, comisarul european, Corina Crețu, a susținut un discurs în cadrul Forumului de Dezvoltare a zonei Peloponez, în orașul Olympia.


,,Sunt mândră de cât de mult am reușit să ajutăm Grecia prin această politică tocmai pentru a le oferi locuitorilor săi o viață mai bună.”

Corina Crețu, Comisar European pentru Politică Regională


Comisarul European, Corina Crețu se află într-o vizită oficială în Grecia  pentru a discuta despre modul în care politica de coeziune poate sprijini în continuare economia greacă și dezvoltarea regională în țară. Aceasta este cea de-a 8 vizită în Grecia, în cadrul căreia a avut deja întrevederi cu Christos Spirtzis, Ministrul Infrastructurii și Transporturilor, Yiannis Dragasakis, vicepremier și ministru al Dezvoltării și cu Stathis Giannakidis, ministrul-adjunct al Dezvoltării.

Foto: Corina Cretu Facebook

Orașul Olympia, un loc simbolic din Grecia ce a lasat o moștenire imensă culturii mondiale, devenind parte a patrimoniului mondial UNESCO. În antichitate, aici aveau loc Jocurile Olimpice, iar sportivii se luptau în fața zeilor și a judecătorilor din Olympia, fiecare dintre ei pornind în competiție cu șanse egale. 

În postarea Comisarului European este explicată importanța politicii de coeziune și scopul acesteia: ,,Exact acesta este și scopul politicii europene de coeziune: crearea de oportunități egale pentru cetațenii europeni și pentru IMM-urile europene care doresc să se dezvolte, pentru crearea de noi locuri de munca și pentru a sprijini creșterea economică.”

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis va candida la prezidențiale în Lituania

Published

on

Foto: European Council

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis și-a anunțat candidatura la prezidențialele din Lituania, potrivit postării pe contul său de Twitter. Această decizie a fost luată chiar cu o zi înainte de Ziua Națională a Lituaniei.

 


,,Sunt conștien ca va fi nevoie de echilibru și sacrificiu. Știu că va urma mult de lucru. Sunt pregătit”


Comisarul euopean va fi în concediu fără plată din partea Comisiei Europene de la 1 aprilie până pe 13 mai și “dacă este necesar” între 14 mai și 27 mai, în cazul în care există și un al doilea tur. Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis și-a anunțat vineri candidatura pentru a deveni președintele Lituaniei.

Liderul Partidului Social Democrat din Lituania i-a cerut  lui Andriukaitis să candideze. El a fost fondatorul partidului în 1989 ca urmare a independenței Lituaniei față de Uniunea Sovietică.

El a spus că va depune eforturi pentru a se asigura că ,,numele Lituaniei să fie asociat cu o țară care nu tolerează nivele ridicate de inegalitate, nedreptate, care respectă fiecare persoană și opiniile sale”, a menționat valorile democratice, știința și protecția drepturilor omului ca unele din prioritățile sale de campanie.

De profesie medic, Andriukaitis a fost anterior membru al parlamentului lituanian, vicepreședinte, lider al Partidului Social Democrat și ministru pentru sănătate.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending