Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, în prima conferință de presă de la prezidiul Comisiei Europene, după 2 ani: Trebuie să implicăm mai mult cetățenii în dezbaterea de la nivel european

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va prezenta astăzi în sala de presă a instituției opiniile sale cu privire la viitorul Europei, o mișcare neobișnuită, anunță EuObserver.

LIVE TEXT 

Despre finanțele publice. Lucrurile ne presează. Nu trebuie să credem că Consiliul european sau consiliile au foarte mult timp la dispoziției. Cred că toate hotărârile trebuie luate îănainte de alegerile europene pentru a nu repeta greșelile trecutului.
Comisia a decis în această dimineață ca până în mai CE să se pronunțe pentru ca Parlamentul European să aibă timp.
Când discutăm despre instituții, cetățenii nu sunt foarte interesați. Eu nu sunt un visător, dar vreau ca în Europa lucrurile să meargă pe această bază, să avem pe de o parte cetățenii, pe de cealaltă parte să avem instituțiile.

Despre Spitzenkandidat. Este o chestiune care mi-a provocat multe probleme. Sunt lucruri care nu s-au făcut cu ușurință. În urma experienței, consider că acele familii politice care vor un Spitzenkandidat trebuie să îl și numească foarte repede. Avem acest Spitzenkandidat care reprezintă aspirațiile. Trebuie să vorbim și despre Europa. O astfel de candidatură este importantă pentru că ea hrănește dezbaterea.
În 2014 au fost dezbateri, dar nu prea au fost urmărite. Am dori ca de data aceasta aceste dezbateri să beneficieze de mai multă atenție.
Trebuie să se facă o alegere în Consiliu și una în Parlament. Așa ajunge cineva un președinte al Comisiei și are o dublă legitimate. Vreau ca și în 2019 să fie acești candidați cap de listă, să fie dezbateri în toate statele membre și avreau ca toată lumea să știe că nu este posibil ca procesul să fie automat.

Despre listele transnaționale. Privesc cu simpatie această idee. Mai trebuie lucrat la ea, dar după poziția Parlamentului European nu cred că este posibil din 2019 pentru că nu este suficient timp pentru a ne pune de acord. Ar trebui reflectat la acest lcuru. Trebuie să rămână ideea pe ordinea de zi europeană.

Despre fuzionarea funcțiilor de președinte al Comisiei Europene și Consiliului European.  Cred că ar fi util să procedăm așa, dar evident că nu putem face acest lucru înainte de alegerile  europarlamentare din 2019. Pentru că UE, cu toate nuanțele sale, funcționează bine așa cum e pentru că președintele Donald Tusk și cu mine ne înțelegem bine.
Dar să ne imaginăm că ar fi o chestiune opusă, că a exista un conflict deschis între președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului Europeab. Președintele Consiliului European ar face propunerile iar președintele Executivului european ar refuza să le pună în practică. Tratatul permite fuziunea acestor 2 funcții.

Despre dezbateri la nivel european. Trebuie să implicăm mai mult cetățenii europeni în dezbaterea de la nivel european. Probabil să vă amințiti de Carta Albă. Mi-aș dori ca cetățenii să se intereseze de acest subiect. Până acum au avut loc 450 de dialoguri cu cetățenii și ne propunem ca până la finalul mandatului să ajungem la 500 de dialoguri. Deci suntem pregătiți să dăm curs propunerii președintelui Macron.

Despre situația din Polonia. Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans s-a întâlnit cu premierul polonez acum câteva zile. Discutăm în permanță și cred că sunt șanse destul de bune ca poziția Poloniei să se apropie de a noastră. 


Discursul său survine cu doar o săptămână înainte de summitul informal de la Bruxelles care va avea loc săptămâna viitoare, în cadrul căruia liderii europeni vor dezbate problema bugetului post-2020, după ce Marea Britanie, un importat contributor, va fi părăsit Uniunea Europeană, dar și procesul pentru viitoarele alegeri europarlamentare, a căror dată a fost fixată pentru luna mai a anului 2019, perioadă în care România va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Șeful Executivului european, care a anunțat deja că nu mai dorește un nou mandat, după 2019, va încerca să cântărească și să apere în cadrul discursului său ceea ce acesta consideră a fi interesul comun al Uniunii Europene.

Este de așteptat ca acesta să solicite o creștere a contribuțiilor la bugetul UE, peste cea de 1% din PIB-ul blocului comunitar, în contextul în care acesta va fi puternic afectat de ieșirea Regatului Unit.

În cadrul unui discurs care a avut loc luna trecută, Juncker a precizat că UE valorează ”mai mult de o cafea pe zi” – suma pe care o plătește în prezent fiecare cetățean european.

Cu un deficit între 12 și 15 miliarde de euro anual ca urmare a Brexit-ului, în viitorul cadru financiar multianual ( CFM) vor avea nevoie de finanțare noi priorități precum gestionarea migrației, dezvoltarea unei economii digitale sau sporirea capacităților militare, continuând în același timp politicilep recum cea de coeziune sau agricolă comună.

Resurse financiare proprii

Se așteaptă ca Executivul european să ofere măsuri de creștere a resurselor financiare proprii ale UE, surse care acum se limitează doar la taxele vamale și la încasările de TVA.

Potrivit Financial Times, Comisia va propune transferarea către UE a veniturilor rezultate din încasarea impozitului pe profit corporativ – o măsură care ar aduce între 21 și 140 de miliarde de euro la bugetul UE.

De asemenea, intenționează să “evalueze” nevoile și costurile pentru a demonstra țărilor UE că sunt necesari mai mulți bani pentru îndeplinirea obiectivelor politice pe care și le-au stabilit.

Miercuri, Juncker va vorbi, de asemenea, și despre așa-numitul proces “Spitzenkandidat” (n.r. – procedura candidaților cap de listă”) pentru a alege următorul președinte al Comisiei Europene.

Citiți și Parlamentul European a votat: Viitorul președinte al Comisiei Europene va fi desemnat de familia politică ce va câștiga alegerile europene, la fel ca în 2014

Juncker a fost cel care, în 2014, a beneficiat de procesul prin care candidatul care este cap de listă al grupului parlamentar din cadrul Partidului European care a câștigat cele mai multe locuri în urma alegerilor europene devine șef de Comisie.

El a menționat săptămâna trecută că procesul a fost în “mare pericol”, deoarece “aproape o majoritate” dintre statele membre s-au opus.

Liderii UE doresc să păstreze controlul asupra procesului de selecție și să nu se confrunte cu un președinte al Comisiei pe care nu l-au ales.

Un singur președinte, care să conducă Consiliul European și Comisia Europeană

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus în cadrul discursului său privind Starea Uniunii unificarea funcțiilor de președinte al Comisiei Europene și al Consiliului European – o mișcare politică care ar transforma conducerea UE și va consolida democrația europeană.

”Europa va fi mai ușor de înțeles dacă această navă ar fi pilotată de un singur căpitan”, a explicat șeful Comisiei, în mod plastic, propunerea sa.

Conferința în sala de presă a Comisiei Europene pe care Jean- Claude Juncker o va susține astăzi este prima din ultimele luni.

Juncker, care vorbește în mod regulat la evenimente – în cadrul scurtelor intervenții alături de lideri, la summiturile UE și în Parlamentul European – nu a mai avut o conferință de presă legată de acțiunile sale în calitate de președinte al Comisei Europene din ianuarie 2016.

La acea vreme, când criza migrației era în plină ascensiune, a avut un discurs de peste o oră și a respins “ideea că acesta este într-un fel începutul sfârșitului”.

Ultima dată când Jean-Claude Juncker a fost în sala de presă a Comisiei Europene a fost la o zi după votul din Marea Britanie privind Brexit, în iunie 2016, când a stat doar nouă minute la prezidiu și a acceptat două întrebări din partea jurnaliștilor. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Comisia Europeană a finalizat miercuri plățile de asistență din Fondul de solidaritate al UE (FSUE) pentru a face față situației de urgență sanitară generate de coronavirus către 19 țări, în valoare totală de aproape 385,5 milioane EUR, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Această sumă se adaugă sumei de 132,7 milioane EUR plătite în 2020 statelor membre care au solicitat o plată în avans. 17 state membre și 3 țări candidate au solicitat sprijin din FSUE: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România și Spania. Albania, Muntenegru și Serbia. 

În contextul urgenței sanitare provocate de pandemia de COVID-19, sprijinul financiar acordat prin FSUE finanțează asistența medicală, achiziționarea și administrarea de vaccinuri, echipamente individuale de protecție și dispozitive medicale, costurile asistenței medicale, analizele de laborator, sprijinul de urgență acordat populației și măsurile de prevenire, monitorizare și control al răspândirii bolii, protejând astfel sănătatea publică.

Uniunea Europeană a fost unită în fața pandemiei de coronavirus și a făcut dovada solidarității într-un moment dificil. FSUE este un simbol clar în acest sens, oferind o mână de ajutor țărilor pentru a face față urgenței sanitare fără precedent, atât statelor membre ale UE, cât și țărilor aflate în proces de aderare la Uniune”, a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

De la începutul pandemiei, suntem alături de partenerii noștri din Balcanii de Vest. Mă bucur că Albania, Muntenegru și Serbia au putut beneficia de sprijinul FSUE. Aceasta este încă o dovadă a angajamentului UE de a sprijini regiunea în lupta împotriva coronavirusului, oferind, acolo unde este posibil, acces la aceleași mecanisme de asistență la care au acces statele noastre membre”, a adăugat comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Dintre țările candidate care au solicitat sprijin din FSUE, Albania și Muntenegru au primit sprijin financiar la sfârșitul anului 2021, în timp ce pentru Serbia semnarea acordului de delegare este în curs de desfășurare, iar asistența financiară din FSUE urmează să fie plătită la scurt timp după semnare.

Ca parte a răspunsului excepțional al UE la pandemia de COVID-19, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE (FSUE) a fost extins în martie 2020 pentru a acoperi urgențele majore de sănătate publică.

În martie 2021, Comisia Europeană a propus un pachet global de sprijin financiar în valoare de aproape 530 de milioane EUR în cadrul FSUE pentru 17 state membre și 3 țări candidate, în vederea combaterii urgenței sanitare majore provocate de pandemia de COVID-19. La 20 mai 2021, Consiliul și Parlamentul European au aprobat această propunere.

Cele trei țări candidate au depus cererea completă de sprijin din cadrul FSUE în iunie 2020. În vara anului 2021, Comisia a adoptat deciziile de punere în aplicare de acordare a contribuției financiare din FSUE țărilor beneficiare. În conformitate cu Regulamentul privind FSUE, în timp ce țările UE gestionează sprijinul financiar în cadrul „gestiunii partajate”, țările candidate trebuie să semneze un acord de delegare cu Comisia. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

Published

on

© Concern Worldwide, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Noua Agenție a Uniunii Europene pentru Azil își începe miercuri, 19 ianuarie 2021, activitatea cu un mandat consolidat, bazându-se pe realizările predecesorului său, Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO).

Noua agenție este un element-cheie în cadrul Noului Pact privind migrația și azilul. Aceasta va contribui la garantarea faptului că deciziile privind azilul sunt luate într-un mod rapid și echitabil și că standardele de primire converg în întreaga UE, aducând mai multă uniformitate în procesul decizional și alinierea între sistemele de azil ale statelor membre, informează Comisia Europeană într-un comunicat.

O agenție mai puternică pentru a sprijini sistemul de azil al Uniunii Europene

Bazându-se pe experiența Biroului European de Sprijin pentru Azil, noua agenție va avea un mandat consolidat care va contribui la:

  • Sisteme de azil mai eficiente prin intermediul unui sprijin operațional și tehnic mai mare pentru statele membre, inclusiv în ceea ce privește formarea (cu un accent deosebit pe condițiile de primire), pregătirea, analiza informațiilor și schimbul de informații.
  • Asistență îmbunătățită: O rezervă de 500 de experți, inclusiv gestionari de cazuri, interpreți sau specialiști în materie de primire, va fi pregătită pentru a fi desfășurată rapid în cadrul echipelor de sprijin pentru azil, la cererea statelor membre. Experții agenției vor avea mandatul de a pregăti întreaga procedură administrativă de azil în vederea luării unei decizii de către autoritățile naționale și de a oferi asistență în etapa de recurs.
  • Un proces decizional uniform și de înaltă calitate prin elaborarea de standarde operaționale, orientări și bune practici pentru punerea în aplicare a legislației Uniunii în materie de azil.
  • O mai mare convergență în ceea ce privește ratele de recunoaștere prin elaborarea de orientări privind țările de origine pe care statele membre ar trebui să le ia în considerare la evaluarea cererilor de azil.
  • O mai bună monitorizare și raportare cu privire la sistemele de azil și de primire ale statelor membre, care urmează să fie dezvoltate în viitor, permițând agenției să monitorizeze aplicarea operațională și tehnică a legislației UE în materie de azil pentru a asigura practici mai coerente în întreaga Europă, în deplină conformitate cu legislația UE.
  • Consolidarea capacităților în țările din afara UE pentru a îmbunătăți sistemele de azil și de primire și pentru a sprijini programele de reinstalare ale UE și ale statelor membre, pe baza cooperării existente cu agențiile ONU.
  • Un responsabil independent pentru drepturile fundamentale și un nou mecanism de soluționare a plângerilor vor asigura protecția drepturilor solicitanților de azil.

Citiți și: Regulamentul de instituire a Agenției pentru Azil a UE a fost adoptat de Consiliu. Operaționalizarea Agenției va fi un pas important în construirea unei politici comune de azil


În ultimii 10 ani, EASO a instruit peste 40 000 de persoane din statele membre, a înregistrat 40% din toate cererile de azil din Cipru, Grecia, Italia și Malta, a efectuat 80% din evaluările interesului superior pentru copii în Grecia și a sprijinit toate relocările după debarcare din Cipru, Italia și Malta.

Noua agenție va primi 172 de milioane de euro din fondurile UE în 2022 și va lansa 8 operațiuni (în Belgia, Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta și Spania) care vor sprijini autoritățile de azil și de primire din statele membre cu aproape 2.000 de angajați.

Noua sa rezervă de 500 de experți va oferi, de asemenea, un sprijin mai eficient pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri, ceea ce va face ca sistemul general de gestionare al migrației din UE să fie mai eficient și mai durabil.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen contează pe președinția franceză a Consiliului UE și pe noua președintă a PE în ceea ce privește promovarea femeilor în funcții de conducere

Published

on

© European Union, 2021. Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, contează pe noua președintă a Parlamentului European, Roberta Metsola, și pe președinția franceză a Consiliului UE pentru restabilirea echilibrului de gen în funcțiile importante de conducere. 

„Un nou model economic are nevoie de toate talentele la bord. Asta înseamnă: mai multe femei. Sper ca noua președintă a Parlamentului European și președinția franceză a Consiliului UE să dea un nou impuls”, a scris șefa Executivului European pe contul de Twitter.

Reamintim că, Ursula von der Leyen nu a putut fi prezentă azi în plenara Parlamentului European de la Strasborug pentru că a a intrat în contact cu o persoană infectată cu COVID-19, mai exact șoferul acesteia. Astfel, președinta Comisiei Europene a urmărit de la distanță ceremonia dedicată președintelui David Sassoli și discursul președintelui Emmanuel Macron.

De asemenea, Ursula von der Leyen a transmis că așteaptă cu nerăbdare să lucreze îndeaproape cu președinția franceză a Consiliului UE și Parlamentul European pentru a face progrese în ceea ce privește prioritățile „noastre comune”.

Mai multe articole despre discursul președintelui Emmanuel Macron din Parlamentul European, regăsitiți aici.

Continue Reading

Facebook

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis a lansat Planul național de combatere a cancerului: Nu putem construi o Românie a viitorului fără să fim atenţi la sănătatea cetăţenilor

ROMÂNIA3 hours ago

Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Sunt convins că putem implementa noul Plan Național de Combatere a Cancerului. Finanțarea europeană, un avantaj

Dan Motreanu3 hours ago

Dan Motreanu: Cele 835 milioane de euro din programul EU4Health vor putea aduce în 2022 un nivel fără precedent de investiții în domeniul sănătății

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Dan Cărbunaru: Guvernul a aprobat memorandumul prin care România va putea acorda în continuare asistență tehnică și financiară Republicii Moldova

CONSILIUL UE4 hours ago

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

S&D5 hours ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere lui Emmanuel Macron să pună tinerii și categoriile vulnerabile în centrul președinției franceze a Consiliului UE: Avem nevoie de o Europă socială

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

România și alte 18 state membre și din Balcanii de Vest primesc aproape 385,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE pentru a face față crizei sanitare

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

PARLAMENTUL EUROPEAN5 hours ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE6 hours ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.6 hours ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE7 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.7 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

RUSIA1 day ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending