Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, interviu inedit despre moștenirea sa politică. Ce îl sfătuiește pe succesorul său în fruntea Comisiei Europene, poziție în schimbul căreia ar fi preferat-o pe cea de președinte al Consiliului European

Published

on

©️ RO2019EU/ Flickr

Actualul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat la finalul unui mandat marcat de Brexit, criza migrației, relațiile tensionate cu SUA și de dispute cu liderii unor state membre privind viitorul Europei, a vorbit într-un interviu eveniment pentru Politico Europe despre moștenirea sa politică după cinci ani în fruntea executivului european și alte aproape două decenii când în calitate de prim-ministru al Luxemburgului a prezidat Consiliul Uniunii Europene sau a condus Eurogrup-ul, reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro.

În interviul marcat de accente inedite, Juncker a afirmat că succesorul său trebuie să învețe cum să spună ”nu” liderilor naționali, făcând referire la multe poziții în care el a refuzat anumite cerințe sau doleanțe din partea șefilor de stat sau de guvern. 

Sfat pentru succesorul său: ”Dacă cedezi întotdeauna, vei dispărea în ceața relațiilor interinstituționale prost organizate”

Cred că am avut dreptate să spun uneori ” nu “guvernelor naționale. Trebuie să ai un fel de autoritate să spui” nu “și să fii totuși susținut de guvernele naționale. Dacă cedezi întotdeauna când te cheamă un prim-ministru – fie din Berlin, Paris, Londra sau Roma, în altă parte, fie din Bratislava sau din Riga – dacă cedezi întotdeauna, vei dispărea în ceața relațiilor interinstituționale prost organizate“, a spus Jean-Claude Juncker, în timp ce a apărat procesul ”Spitzenkandidaten” prin care și el a devenit președinte al Comisiei Europene și și-a arătat susținerea, dar  ”fără entuziasm”, pentru ca Manfred Weber, candidatul PPE, să îl succeadă în această poziție.

Juncker a spus că, în viziunea sa, Comisia Europeană trebuie redusă de la 28 la 17 comisari, avertizând statele membre că nu ele aleg portofoliul comisarului pe care îl desemnează și precizând că este decizia viitorului președinte al Comisiei Europene dacă apropiatul său colaborator, Martin Selmayr, va rămâne în funcția de secretar general al Comisiei Europene.

”Acordul de retragere trebuie respectat de oricine va fi următorul premier britanic”

În aceeași notă serioasă, șeful Comisiei Europene a criticat minciunile din timpul campaniei pentru Brexit, spunând că acordul nu va fi renegociat.

“Am încheiat cu Acordul de retragere cu Theresa May, care nu este un tratat între Theresa May și Juncker, acesta fiind un tratat între Regatul Unit și Uniunea Europeană, care trebuie respectat și trebuie respectat de oricine va fi următorul premier britanic. “

Și pentru a fi clar, Juncker a adăugat: “Nu vor exista renegocieri în ceea ce privește conținutul acordului de retragere”.

Șeful Comisiei Europene a dezvăluit, printre altele, că nu accesează social media, menționând că îi displac acuzațiile că ar fi corupt sau bețiv. Acesta a glumit și pe seama dificultății pe care poziția sa o are în comparație cu poziția de președinte al Consiliului European și a spus că, înainte de întrevederea sa cu Donald Trump, soția sa l-a sfătuit să nu îl sărute, așa cum Juncker obișnuiește să manifeste afabilități pentru mai mulți lideri.

”Nu urmăresc rețelele sociale pentru că nu-mi place să văd zi de zi că sunt beat, corupt, că nu sunt nimeni”

Comentariile sale cu privire la prezența pe social media au venit în contextul unei discuții privind personalitatea lui Donald Trump.

Deși este un specialist în tweets, nu citesc niciodată aceste tweets pentru că nu urmăresc rețelele sociale, pentru că nu-mi place să văd zi de zi că sunt beat, că sunt corupt, că nu sunt nimeni”, a spus Juncker.

“Colaboratorii mei îmi dau datele interesante, așa că nu sunt prea deranjat de asta”, a mărturisit el, evocând episodul de la summitul NATO de anul trecut, când a avut o criză de sciatică, în timp ce presa și utilizatorii de social media au speculat că Juncker ar fi fost băut.

Glume la adresa lui Donald Tusk: ”Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă”

Referindu-se la relațiile interinstituționale, Juncker a recunoscut că ar fi preferat funcția de președinte al Consiliului European, unde ar fi putut face compromisuri pentru a lua decizii finale, mai degrabă decât să propună inițiative, și anume rolul Comisiei. Acesta nu a ratat să glumească pe seama lui Donald Tusk, pe care îl consideră prietenul său, pentru că deține un loc de muncă part-time

“Ca președinte al Comisiei, nu ești cel care va decide în cele din urmă, este Consiliul de Miniștri [acum numit Consiliul UE], este Consiliul European”, a spus Juncker.

El a adăugat: “Este mai ușor să ai un loc de muncă part-time decât să ai o slujbă cu normă întreagă. Președinte al Comisiei? Asta înseamnă 18 ore pe zi. Președinte al Consiliului European? mai puțin, să spunem”.

Despre relația cu Donald Trump: Președintele american nu este obișnuit să i se spună ”Donald, nu ai dreptate”

În ceea ce-l privește pe Trump, Juncker a declarat că are o relație personală bună cu președintele SUA și i-a mustrat pe unii lideri europeni care îl critică în mod constant liderul american.

“El merită respect pentru că este președintele Statelor Unite. Și nu ar trebui să-i însoțim faptele prin comentariile urâte din partea europeană”, a explicat Juncker.

El a spus că a dezvoltat o relație bună cu inflamabilul președinte american, vorbindu-i direct și fără menajamente.

”Trebuie să ajungi rapid la subiect. Nu poezii. Nu descrieri ale peisajului, deși uneori în relația cu SUA trebuie să descrii peisajul european, deoarece acest peisaj nu este foarte cunoscut de prietenii noștri americani. Mergi direct la subiect”, a spus Jean-Claude Juncker.

”Președintele american nu este obișnuit ca interlocutorii să îi spună ”Nu ai dreptate, Donald”, mai indicat șeful Comisiei Europene, cel care s-a aflat pe 25 iulie anul trecut la Washington pentru a salva relația comercială dintre UE și SUA.

De altfel, Juncker a spus că atunci când a negociat anul trecut disputa comercială cu Trump la Washington, soția lui i-a oferit un sfat.

“Soția mea mi-a spus: Nu-l săruta pe Donald Trump”. În cele din urmă, a fost un sărut, dar Juncker a insistat, așa cum a afirmat anterior, că Trump l-a sărutat.


După cinci ani în fruntea Comisiei Europene, după ce anterior a fost prim-ministru al Luxemburgului, calitate din care a prezidat de două ori Consiliul Uniunii Europene – 1997 și 2005 -, inclusiv reuniunile Consiliului European la acea vreme, Jean-Claude Juncker își va încheia mandatul la 31 octombrie 2019, urmând să intre în istoria liderilor care au influența evoluția integrării europene.

 

 

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța, ultimul la care ar fi putut participa în calitate de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța ce se va defășura în perioada 24-26 august, după ce a fost supus unei operaţii de extirpare a vezicii biliare, a informat luni o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

Pot confirma că operaţia a decurs bine şi că preşedintele Juncker rămâne în prezent în spital pentru recuperare“, a spus Natasha Bertaud în briefing-ul de presă cotidian al Comisiei Europene, citată de Politico Europe.

Aceasta a mai precizat că Juncker va rămâne în spital pentru ”recuperare medicală” și nu va călători la Biarritz, locul unde se va desfășura summitul G7.

Bertaud a mai punctat că doctorii lui Juncker i-au recomandat acestuia să ”nu călătorească pentru moment”, precizând de asemenea că șeful executivului european va lua legătura cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele Consiliului European Donald Tusk pentru a discuta problemele de pe agenda summitului, între care figurează relațiile economice, schimbările climatice, dar și alte probleme de securitate globală.

Sâmbătă, preşedintele Comisiei Europene a revenit de urgenţă din vacanţa în Luxemburg pentru o operaţie de extirpare a vezicii biliare.

Pentru Jean-Claude Juncker, cel care își va încheia mandatul de președinte al Comisiei Europene la 31 octombrie, acesta ar fi fost ultimul summit G7 la care urma să participe.

De altfel, în timpul vacanței în Austria, șeful executivului european a vorbit într-un interviu pentru presa austriacă despre faptul că nu va mai activa în viața politică după plecarea sa din fruntea Comisiei Europene, recunoscând și epuizarea resimțită după cariera sa politică vastă.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013. Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, prima întâlnire cu un înalt oficial român: Premierul Viorica Dăncilă merge marți la Bruxelles pentru a discuta poziția de comisar european dorită de România

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă va avea marți, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a anunțat șefa Executivului duminică seară, precizând că pe agenda vizitei se află poziția de comisar european dorită de România, propunerile Guvernului în acest sens fiind europarlamentarii social-democrați Dan Nica și Rovana Plumb.

Am vorbit săptămâna trecută (n.r. – cu președintele Klaus Iohannis despre comisarul european. am spus că pe data de 20 voi merge la Bruxelles și voi avea o discuție cu președintele Comisiei Europene”, a afirmat Viorica Dăncilă, duminică, la Antena 3.

Vizita de marți de la Bruxelles va prilejui prima întrevedere a viitoarei președintă a Comisiei Europene cu un înalt oficial al statului român. Aceasta survine în contextul în care Dăncilă și von der Leyen au avut o convorbire telefonică luna trecută, ocazie cu care premierul a precizat că România dorește un portofoliu consistent în viitoarea Comisie Europeană și a transmis că România va respecta principiul parității de gen dorit de noua președintă a Comisiei Europene, prin care statelor membre le-a fost solicitat să trimite câte două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis la 29 iulie după convorbirea telefonică.

Ulterior, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker anunță că va înceta să fie ”activ politic” după încheierea mandatului de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, intenționează să înceteze să fie activ politic, atunci când își va încheia mandatul de șef al executivului european la 31 octombrie 2019.

Nu voi mai activa politic. Dar voi rămâne activ, voi scrie, voi face plimbări lungi“, a spus Juncker într-un interviu pentru Tiroler Tageszeitung, citat de EU Observer.

În interviu, Juncker a recunoscut unele eșecuri, inclusiv faptul că Comisia sa nu a reușit să reînnoiască acordul-cadru cu Elveția.

Cel mai longeviv lider național din Uniunea Europeană post-Război Rece, fost șef al Eurogrupului și supranumit ”Mister Euro” și primul președinte al Comisiei Europene numit în această poziție ca urmare a unei competiții între familiile politice europene, Jean-Claude Juncker va părăsi arena politică europeană în aceeași zi în care este așteptat să se producă și Brexit-ul, 31 octombrie.

De la 1 noiembrie, Juncker va preda ștafeta în fruntea Comisiei Europene Ursulei von der Leyen, prima femeie care ocupă această poziție și primul german în această funcție după 52 de ani.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending