Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker: Nu am intenția de a forța statele să intre în zona euro dacă nu doresc sau nu pot face asta

Published

on

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker și-a apărat propunerea de extindere a zonei euro, prezentată în cadrul dicursului de miercuri privind starea Uniunii Europene, după ce mai mulți lideri europeni l-au criticat evocând precedentul crizei din Grecia.

Toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să aibă posibilitatea, așa cum prevăd tratatatele UE, de a introduce moneda euro, dar nimeni nu este obligat să facă acest lucru, a declarat Juncker, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

Criteriile stricte de aderare la zona euro  vor continua să fie puse în aplicare, a explicat oficialul european.

Discursul său privind starea Uniunii reprezintă de fapt ”reluarea unei discuții pe care noi, europeni, o avem de mulți ani”, a explicat Juncker. ”Tratatele europene prevăd că toate statele membre – cu excepția Danemarcei și Regatului Unit, care nu au dorit acest lucru -au posibilitatea de a adera la zona euro. Eu nu am insistat sau nu am cerut ca toată lumea să adopte moneda euro până a doua zi la ora 11. Sunt uimit de multe lucruri scrise în presă, inclusiv în cea germană. Ceea ce am spus este faptul că statele care nu au adoptat moneda unică încă, dar își doresc acest lucru trebuie să primească această posibilitate. Și că ar trebui să le oferim asistența tehnică – și în unele cazuri, cea financiară- pentru a le ajuta să facă acest lucru”,  a declarat Juncker.

Nu am intenția de a forța statele să intre în zona euro dacă nu doresc sau nu pot face asta. Așadar, multe dintre titlurile din presa  germană sunt cumva exagerate”, a subliniat Juncker.

Statele membre ale Uniunii Europene pot introduce moneda euro doar dacă îndeplinesc ”criteriile de aderare care impun o anumiă disciplinp europeană”, a explicat Juncker, adăugând că este clar că ”unele țări nu pot suporta la acest moment căldura bucătăriei euro”.

 Jean-Claude Juncker, a propus în cadrul discursului său privind Starea Uniunii crearea unui instrument de pre-aderarea la euro care să sprijine statele membre care doresc să adere la zona euro.

România, economia cu cel mai puternic ritm de creștere din Uniunea Europeană, ar putea adera la zona euro în anul 2022, după creșterea veniturilor celor mai săraci cetățeni, a declarat la finalul lunii trecute ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu.

Cu un avans de 5,5% în trimestrul al doilea, România are în prezent cea mai mare creștere economică din UE. Majoritatea statelor membre UE din afara uniunii monetare, inclusiv Danemarca, Suedia, Polonia și Cehia, și-au revenit mai rapid de pe urma crizei financiare globale din 2008 decât statele din zona euro. 

Pe de altă parte, România nu a finalizat reformele structurale la care s-a angajat, considerate extrem de importante, şi nu poate vorbi de aderarea la zona euro înaintea încheierii acestora, a transmis recent și șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea.

Pe 9 mai, de Ziua Europei, președintele Klaus Iohannis a transmis într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro faptul că Guvernul și Banca Națională a României trebuie să demareze lucrările pentru conceperea unui calendar privind aderarea la moneda euro, deoarece acesta reprezintă un obiectiv strategic important al României.

Zona euro este compusă în prezent din 19 state membre. Ultima țară care a aderat la zona euro este Lituania, care a făcut trecerea la moneda unică în 2015.

Condiții pentru aderarea la zona euro: criterii de convergență

Criteriile de convergență asigură faptul că un stat membru este pregătit să adopte moneda euro și că aderarea sa la zona euro nu va cauza riscuri economice pentru statul membru respectiv sau pentru zona euro în ansamblu. Criteriile sunt stabilite la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Condițiile economice pentru aderarea la zona euro contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro.

Există 4 criterii economice de convergență:

  1. Stabilitatea prețurilor

Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.  

  1. Finanțe publice solide și sustenabile  

Deficitul bugetar nu poate fi mai mare decât 3 % din PIB. Datoria publică nu poate fi mai mare decât 60 % din PIB.

  1. Stabilitatea cursului de schimb   

Candidatul trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (ERM II) timp de cel puțin 2 ani fără devieri semnificative de la cursul central ERM II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă.

  1. Ratele dobânzilor pe termen lung   

Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de 2 puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

Totodată, candidații pentru aderarea la zona euro trebuie totodată să se asigure că legislația și normele lor naționale prevăd independența băncilor lor centrale naționale și că statutele acestora respectă dispozițiile tratatelor și sunt compatibile cu statutul Băncii Centrale Europene (BCE) și cu cel al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC).

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen. Președintele Franței cere o ”Comisie Europeană puternică, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președintele francez Emmanuel Macron a primit-o luni, la Palatul Elysee, pe președinta aleasă al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta fiind prima lor întâlnire după ce comisiile de specialitate din Parlamentul European au respins-o pe Sylvie Goulard, candidatul desemnat de președintele francez pentru funcția de membru al Comisiei Europene, o premieră negativă pentru Franța.

De altfel, întâlnirea a avut loc în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european. 

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă.

”După vizita mea din luna iulie, sunt bucuroasă să mă întâlnesc din nou la Paris cu președintele Emmanuel Macron. Următorii cinci ani vor fi decisivi pentru Europa într-un mediu global dificil”, a scris von der Leyen, pe contul său de Twitter, într-o postare însoțită de o fotografie în care cei doi lideri coboară treptele scărilor în interiorul Palatului Elysee.

Președinta aleasă a Comisiei Europene a mai punctat, în mesajul său, că ”sunt atât de multe în joc” și că ”obiectivul nostru comun este să fim împreună pentru Europa”. Ursula von der Leyen a făcut aceste precizări după ce preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard.

De altfel, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joia trecută, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European. Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie.

Tot într-un mesaj pe Twitter, Emmanuel Macron a spus că lucrează împreună cu Ursula von der Leyen pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

Tot luni, Emmanuel Macron l-a primit la Paris și pe președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, în contextul în care joi și vineri liderii statelor membre se reunesc pentru Consiliul European de toamnă, un summit ce se prefigurează agitat și intens în privința Brexit-ului și a instalării viitoarei Comisii Europene.

La Consiliul European din 17-18 octombrie este așteptată să participe și Ursula von der Leyen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Ursula von der Leyen dorește în continuare mai multe propuneri din partea României pentru poziția de comisar european

Published

on

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doreşte în continuare mai multe propuneri de comisari din partea celor trei state care nu au încă un comisar desemnat pentru viitoarea Comisie Europeană, proces de care depinde calendarul învestirii acesteia, a declarat luni, la briefingul de presă zilnic al executivului european, purtătoarea de cuvânt Mina Andreeva.

”Situaţia politică din România s-ar putea să se fi schimbat, dar solicitarea preşedintelui ales (al Comisiei Europene) este aceeaşi, mai multe nume ar fi utile pentru a ne apropia de o decizie şi pentru aceasta preşedintele ales este în contact cu omologii săi români”, a afirmat purtătoarea de cuvânt, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte calendarul numirii noii Comisii Europene, Mina Andreeva a reafirmat, la fel ca la briefingul de presă de vineri, că nu este în măsură să ofere noi informaţii despre acesta, întrucât celor trei state care încă nu au un comisar european desemnat (România, Ungaria şi Franţa) le revine “să propună noi nume de potenţiali comisari”, care apoi trebuie să parcurgă întregul proces al acestei numiri, ce include un interviu cu preşedintele ales al Comisiei Europene şi audierile din comisiile Parlamentului European.

Întrebată la cine se referă când face referire la omologii români ai preşedintei alese a CE, Mina Andreeva a menţionat că se referă deopotrivă la guvernul interimar şi la preşedinte. “Aşa cum ştiţi, există un guvern interimar (…), şi preşedintele republicii are un anumit rol de jucat“, a explicat purtătoarea de cuvânt.

Conform programului anunțat, votul de învestitură pentru noua Comisie Europeană este programat la 23 octombrie, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European. În schimb, votul eurodeputaților ar putea fi amânat în contextul în care Franța, România și Ungaria trebuie să propună noi comisari europeni, în urma respingerii lui Sylvie Goulard, după a doua audiere în comisiile de specialitate, și a Rovanei Plumb și lui Laszlo Trocsanyi, pe motive de integritate și potențiale conflicte de interese.

În prezent ”calendarul este în principal în mâinile celor trei ţări membre pentru a propune candidaţi şi în cele ale Parlamentului European” pentru a organiza audierile, declara, vinerea trecută, Mina Andreeva.

De altfel, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joia trecută, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European. Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie.

Amintim faptul că la 10 septembrie, președinta aleasă a Comisiei Europene a alocat candidaților celor trei menționate următoarele portofolii: Piață Internă (inclusiv industria de apărare și spațiu) pentru Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe), Transporturi pentru Rovana Plumb (România, PES) și Vecinătate și Extindere pentru László Trócsányi (Ungaria, PPE).

Luni, Ursula von der Leyen a avut o întrevedere la Paris cu Emmanuel Macron, președintele francez fiind puternic indignat de respingerea candidatei sale și avertizând cu riscul unei crize politice în Uniunea Europeană.

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi.

În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană, fiind așteptată ca noua propunere să apară din rândul Partidului Național Liberal, afiliat PPEUlterior președintele PNL, Ludovic Orban, a precizat că persoana propusă pentru funcția de comisar european din partea României va fi audiat mai întâi în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Potrivit legii afacerilor europene, Parlamentul României trebuie informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene. De asemenea, comisiile de specialitate ale Parlamentului trebuie să audieze persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending