Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Jean-Claude Juncker, prima reacție despre cea care îl va înlocui în fruntea Comisiei Europene: ”Ursula von der Leyen are o experiență vastă”

Published

on

© Council of the European Union

Corespondență din Bruxelles

Actualul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, consideră că soluția identificată în cele din urmă de șefii de stat sau de guvern este ”una bună” și că este în interesul Parlamentului European să o aleagă pe Ursula von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene.

Soluția pe care am găsit-o este una bună. Ursula von der Leyen are o experiență vastă în politică sociale și de apărare. Cred că este în interesul Parlamentului European să aprobe, deși sunt trist că procesul Spitzenkandidaten a suferit un recul”, a spus Juncker, conform unei postări pe Twitter a purtătoarei sale de cuvânt.

Jean-Claude Juncker a fost primul președinte al Comisiei Europene propus de Consiliul European și ales de Parlamentul European în baza procedurii Spitzenkandidat, fiind candidatul cap de listă al Partidului Popular European la alegerile din 2014.

Citiți și
Povestea impresionantă din spatele Ursulei von der Leyen: Fiica șefului de cabinet al primului comisar german ar putea deveni prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene
Emmanuel Macron, marele câștigător al compromisului liderilor europeni: ”Acest acord este fructul unei profunde înţelegeri franco-germane”
Angela Merkel explică motivul pentru care nu a votat-o pe compatrioata sa Ursula von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ”Nu m-am opus”

Potrivit presei, ideea ca Ursula von der Leyen (Germania, PPE) să fie propusă președinte al Comisiei Europene către Parlamentul European i-a aparținut lui Emmanuel Macron, precum și cea ca fostul ministru francez al Economiei și actualul director al FMI, Christine Lagarde să fie nominalizată la șefia Băncii Centrale Europene.

De altfel, președintele francez este și liderul care și-a asumat fără echivoc susținerea criteriului parității de gen în alegerea liderilor instituțiilor UE.

În egală măsură, poziția de președinte al Consiliului European îi revine lui Charles Michel (ALDE), actual prim-ministru al Belgiei, un apropiat al președintelui francez și membru al familiei politice europene care s-a aliat în Parlamentul European cu partidul lui Macron, formând grupul Renew Europe.

De asemenea, unul dintre liderii cu care Macron a conlucrat constant pentru găsirea unei soluții este prim-ministrul social-democrat spaniol Pedro Sanchez, a cărui țară va da șefia diplomației europene. În acest sens, actualul ministru de Externe al Spaniei și fost președinte al Parlamentului European Josep Borrell a fost nominalizat pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Pentru funcția de președinte al Parlamentului European, șefii de stat sau de guvern au propus ca eurodeputații să împartă cele două mandate de câte doi ani și jumătate fiecare pentru membru S&D și pentru un membru PPE, numele vehiculate fiind cel al fostului prim-ministru bulgar Serghei Stanișev (S&D) și cel al lui Manfred Weber, fostul candidat PPE pentru șefia Comisiei Europene, dar respins de o majoritate a liderilor europeni.

Citiți și 
A ieșit fumul alb la Bruxelles. Liderii europeni au ajuns la un acord: Ursula von der Leyen va fi propusă președinte al Comisiei Europene
Donald Tusk vorbește despre succesul acordului încheiat de liderii europeni: ”Europa este o femeie. După trei zile de negocieri, nimeni nu a fost împotrivă și avem un echilibru de gen perfect”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE va condiționa accesul la fonduri europene de statul de drept. România și-a manifestat deschiderea pentru legarea finanțărilor de respectarea statului de drept

Published

on

© European Commission/ Twitter

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept, potrivit unui proiect de document pregătit pentru summitul care va avea loc joi la Bruxelles, informează Reuters.

Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept“, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

În ce privește România, țara noastră și-a prezentat luni liniile roșii în ce privește negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, însă a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Citiți și Klaus Iohannis, la Bruxelles: România susține legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, însă este destul de complicat de pus în practică

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Negocieri dure la Bruxelles privind viitorul buget al UE înaintea summitului liderilor europeni: România este în dezacord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

Published

on

România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală și are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitate militară, a transmis luni, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, Iulia Matei, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, al cărei obiectiv a fost pregătirea Consiliului European extraordinar din 20 februarie pe tema negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021-2027.

De asemenea, Bucureștiul solicită ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare – instrument de acțiune externă a UE – să fie calculată în afara bugetului.

Statele membre ale Uniunii Europene se află în faza unor negocieri complicate și complexe privind viitorul buget pe termen lung, iar baza de tratative de la care liderii europeni vor porni joi discuțiile este reprezentată documentul revizuit de negociere conținând principalele elemente ale bugetului multianual – Negotiating-box – propus vineri de președintele Consiliului European, Charles Michel.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

Liniile roșii ale României, expuse în Consiliul Afaceri Generale: Dezacord cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

La Bruxelles, Iulia Matei a salutat eforturile președintelui Consiliului European şi Comisiei Europene pentru avansarea și finalizarea negocierilor, subliniind importanța unui acord în timp util care să permită implementarea corespunzătoare a viitorului cadru de programare, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretarul de stat din cadrul MAE a precizat că România susține în continuare un buget ambițios, menit să sprijine aducerea la îndeplinire a angajamentelor asumate la nivel european, context în care a subliniat preferința României pentru finanțarea Fondului European de Dezvoltare în afara bugetului, precum şi luarea în considerare a impactului bugetar pe care noul Fond European de Tranziție Echitabilă îl generează asupra volumului total al bugetului.

Iulia Matei a subliniat, în context, rolul esențial pe care Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună îl dețin în realizarea obiectivelor de dezvoltare şi convergenţă.

Totodată, din perspectiva intereselor României, a reiterat importanța alocărilor pentru coeziune și agricultură, precum şi a condițiilor de implementare pentru acestea, având în vedere persistența unui decalaj semnificativ față de media UE, sub aspectul nivelului de dezvoltare şi a necesității atingerii unei convergențe reale la nivelul Uniunii pentru toate tipurile de regiuni.

Referitor la Politica Agricolă Comună, secretarul de stat Iulia Matei a arătat importanța continuării procesului de convergență externă a plăților directe, precum şi evitarea introducerii unui mecanism obligatoriu de plafonare a plăților directe pentru fermele mari.

Oficialul român a subliniat dezacordul cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală, exprimând preferința pentru nivelul propus anterior de Președinția finlandeză a Consiliului UE.

În privința componentei de venituri a noului buget, secretarul de stat român a indicat preferința României pentru eliminarea corecțiilor pe parcursul cadrului financiar viitor, precum şi deschiderea pentru identificarea de noi resurse proprii care să conducă la un efort bugetar echilibrat din partea statelor membre, mai ales în contextul necesității atingerii obiectivelor în domeniul schimbărilor climatice.

În același timp, secretarul de stat a reiterat deschiderea legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept. A exprimat, totodată, rezerve cu privire la reducerea alocărilor pentru mobilitatea militară şi s-a pronunţat pentru menținerea unui Instrument distinct pentru Vecinătate în viitorul buget UE.

De altfel, în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc la Bruxelles pe 7 februarie, președintele Klaus Iohannis care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor avea joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

Este o propunere inferioară celei solicitate de Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% din venitul naţional brut al UE (adică un buget de 1.134 miliarde de euro la preţuri constante în 2018) şi mult sub pragul de 1,3% din venitul naţional brut al UE solicitat de Parlamentul European.

Surse citate de Reuters susţin că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni.

De altfel, la finalul reuniunii Consiliului Afaceri Generale, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a spus că documentul de negociere pregătit de Charles Michel ”poate servi drept bază pentru discuții viitoare” și a mai spus că dacă ”nimeni nu este satisfăcut, atunci probabil este un bun compromis”.

”Dacă toate lumea are o atitudine critică, înseamnă că președintele Consiliului European a găsit o cale de mijloc pentru începutul negocierilor”, a declarat Hahn.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

DOCUMENT Cum arată propunerea de buget al UE aflată pe masa lui Klaus Iohannis și a celorlalți lideri europeni: 18 miliarde de euro în plus pentru climă, agricultură și pescuit și 11 miliarde de euro mai puțini pentru coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Negocierile cruciale dintre liderii europeni privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene riscă să nu ajungă la niciun deznodământ după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus vineri un cadru financiar multianual 2021-2017 construit din contribuția a 1,074% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru, o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%).

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre.

În linii mari, privit în raport comparativ cu propunerea Comisiei Europene din 2018, documentul de concluzii pregătit de președintelui Consiliului European prevede reducerea fondurilor pentru politica de coeziune și o creștere a finanțărilor pentru rubrica resurse naturale și mediu, care cuprinde politica agricolă comună și ambițiile europene în privința mediului. Tăierile care reies din analiza comparativă cu propunerea de buget a Comisiei Europene se adaugă reducerilor prevăzute de executivul european prin comparație cu actualul CFM 2014-2020.

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conținea, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridica la 1.135 de miliarde de euro, fără a lua în calcul inflația setată la un criteriu de 2%, era orientat către șapte rubrici prioritare cu următoarele alocări:

1) piața unică, inovație și piața digitală (166,3 miliarde);

2) coeziune și valori (391,97 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (336 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (30,82 miliarde);

5) securitate și apărare (24,32 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (108,9 miliarde);

7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

Bugetul propus de Charles Michel păstrează domeniile prioritare, dar cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură. Bugetul gândit de președintele Consiliului European arată astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (149,5 miliarde);

2) coeziune și valori (380,05 miliarde);

3) resurse naturale și mediu (354,082 miliarde);

4) migrație și gestiunea frontierelor (21,89 miliarde);

5) securitate și apărare (14,29 miliarde);

6) vecinătatea și politica globală (101 miliarde);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde).

După cum se observă, rubrica ”resurse naturale și mediu”, alcătuită din politica agricolă comună, politica maritimă, politica de pescuit și obiectivele climatice ale Uniunii Europene este singurul domeniu care a cunoscut creșteri financiare în propunerea lui Michel, incluzând aici și o finanțare de 7,5 miliarde de euro pentru Fondul privind o tranziție echitabilă. De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Propunerea președintelui Consiliului European vine înaintea summitului european extraordinar care începe pe 20 februarie, dar care este așteptat să se prelungească din pricina complexității și a sensibilității acestui dosar care echivalează cu definirea viitorului Uniunii Europene din perspectiva banilor pe care statele membre sunt sau nu sunt dispuse să îi aloce.

Totodată, propunerea lui Michel este urmarea unor consultări bilaterale pe care șeful Consiliului European le-a avut cu toți 27 de șefi de state sau de guverne, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

În ce privește coeziunea, draft-ul de concluzii propus de președintele Consiliului European se referă la o reducere a regulii de trei ani pentru absorbție dorită de România pentru a evita dezangajarea de fonduri europene, reprezentând o trecere graduală de la formula ”N+3” la formula ”N+2”. În privința agriculturii, propunerea lui Michel păstrează plățile directe pentru fermieri, o altă solicitare importantă pentru România.

De asemenea, cuprinderea obiectivelor Comisiei Europene – de a aloca minim 25% din buget pentru lupta împotriva schimbărilor climatice – ar putea favoriza România, în contextul în care, potrivit estimărilor, țara noastră ar urma să beneficieze de 757,1 milioane de euro, a treia cea mai mare alocare, din Fondul pentru o tranziție echitabilă cu scopul reconversiei industriilor bazate pe cărbune.

În schimb, Parlamentul European a avertizat miercuri că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

În schimb, înainte ca liderii statelor membre să-l mandateze pe președintele Consiliului European, Charles Michel, să poarte tratative pentru ajungerea la un consens, fosta președinție finlandeză a Consiliului UE a venit cu o propunere de alocări care reflecta 1,07% din VNB-ul fiecărui stat, o propunere neagreată de state precum România, care nu își dorește ca finanțările pentru coeziune și agricultură să fie afectate.

În egală măsură, cancelarul austriac Sebastian Kurz a avertizat la începutul lunii că se va opune prin veto unei creșteri a alocărilor statelor membre la bugetul UE. În același timp, și alte țări precum Germania sau Țările de Jos sunt reticente la ideea de a-și spori contribuțiile la bugetul comun european. Și din această perspectivă, președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut un maraton de 16 reuniuni bilaterale cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis. Miercuri, în timpul dezbaterii din plenul Parlamentului European, Michel a avut discuții prin video conferință cu cancelarul german Angela Merkel, cu președintele francez Emmanuel Macron, cu președintele cipriot Nicos Anastasiades, prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel și cu prim-ministru irlandez Leo Varadkar. În ce o privește, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a recunoscut nevoia unui echilibru între politicile tradiționale – coeziune și agricolă – și noile priorități, avertizând că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending