Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, vizită în Germania: „Unitatea germană și unitatea europeană sunt două fețe ale aceleiași monede”

Published

on

© Mina Andreeva/ Twitter

Președintele Comisiei Europene a fost prezent astăzi, 17 iunie, în orașul Erfurt din Germania, unde s-a adresat plenului Landtag din Thuringia. În timpul discursului său, oficialul european a menționat că: „Unitatea germană și unitatea europeană sunt două fețe ale aceleiași monede.”

Jean-Claude Juncker a subliniat totodată că “În noiembrie 1989, germanii au făcut istorie – pașnic, cu convingere și cu curaj. Astăzi, Germania a fost unită mai mult timp decât a fost dezbinată.”

Potrivit agendei, în decursul zilei de astăzi, președintele Comisiei Europene va efectua înca o vizită în Germania, în orașul Rasdorf, unde va primi premiul „Point-Alpha”, acordat de Point Alpha Stiftung și va ține un discurs cu această ocazie.



Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Relansare economică: Liderii instituțiilor UE susțin că “este esențial” un acord rapid între șefii de stat și de guvern, însă Angela Merkel se arată sceptică

Published

on

© European Union

Cancelarul german Angela Merkel și-a manifestat scepticismul cu privire la convenirea unui acord între liderii UE la summitul extraordinar de săptămâna viitoare consacrat planului de relansare a UE de 750 de miliarde de euro și a Cadrului Financiar Multianual de 1.100 de miliarde de euro.

Merkel și-a arătat această reținere în cadrul unei întâlniri cvadrilaterale pe care a avut-o miercuri, la Bruxelles, cu președinții Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European – Ursula von der Leyen, Charles Michel și David Sassoli. Reuniunea a fost convocată de Ursula von der Leyen în baza articolului 324 din Tratat, care prevede un mecanism de consultare și negocieri inter-instituționale între liderii instituțiilor UE.

Potrivit Politico Europe, care citează surse diplomatice, atât în cadrul “mini-summitului” cu liderii instituțiilor europene, cât și în discuții bilaterale, Angela Merkel și-a arătat îngrijorarea cu privire la “rigiditatea pozițiilor unor anumite țări” și și-a exprimat “preocuparea privind posibilitatea unui acord la următorul Consiliu European”.

Cancelarul german s-a aflat miercuri la Bruxelles, în prima sa vizită externă de la izbucnirea pandemiei, prilej cu care a prezentat în Parlamentul European prioritățile președinției germane la Consiliul UE, făcând un apel la unitate și la un acord rapid de relansare a UE: “Nimeni nu poate trece prin această criză pe cont propriu. Cu toții suntem vulnerabili”. În același cadru, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

Pe de altă parte, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, cei patru lideri europeni “au fost de acord că ajungerea rapidă a unui acord asupra unui pachet ambițios de recuperare europeană este cea mai înaltă prioritate a UE pentru săptămânile următoare”.

Este esențial ca șefii de stat și de guvern să ajungă la un acord la această reuniune a Consiliului Europen pentru a permite demararea negocierilor inter-instituționale“, se arată în comunicatul comun al celor patru lideri.

Totodată, ei au subliniat că “închierea unui acord necesită o coordonare puternică a instituțiilor UE” și o “ratificare rapidă a elementelor cheie în concordanță cu prevederile constituționale ale fiecărui stat membru”.

În mod tradițional, negocierea bugetului multianual al Uniunii Europene este procesul unor tratative și reuniuni complexe, de lungă durată și marcate de tensiuni între lideri.

De această dată, în contextul pandemiei de COVID-19, situația este mai complicată. Liderii europeni trebuie să se pună de acord asupra unui buget multianual pentru următorii șapte ani, iar viziunile dintre statele membre sunt diferite. Anumite țări, precum Polonia și Ungaria, se opun unei condiționări a acordării fondurilor europene de criteriul respectării statului de drept. Altele, precum grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia, nu au susținut de la început o creștere a contribuțiilor la bugetul multianual, al cărui volum urma să fie afectat de Brexit.

Izbucnirea pandemiei și efectul scontat al celei mai mari recesiuni economice postbelice au determinat Comisia Europeană să vină cu un fond de relansare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde ar urma să fie acordate în regim de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumuturi Bazat pe scheletul propunerii franco-germane de 500 de miliarde de euro, planul Comisiei este susținut de către Franța și Germania, dar și de Spania, Italia și Portugalia, țări ale căror economii sunt puternic afectate de criză.

Pe de altă parte, grupul celor patru state frugale nu este de acord cu această diferență între împrumuturi și subvenții, ele fiind reticente și la propunerea de a obține acest fond prin împrumuturi care ar trebui rambursate în comun pentru o perioadă de maxim 30 de ani, începând cu anul 2028. De asemenea, Grecia nu susține o condiționare a acordării acestor fonduri de criterii bazate pe reformele propuse de Comisia Europeană în mecanismul Semestrului European. Un alt punct disputat în negocieri este identificarea unor noi resurse proprii la nivel european, precum taxa pe plastic sau impozitarea companiilor digitale.

În același context, președintele Parlamentului European a afirmat într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro că eurodeputații continuă să solicite un buget mai mare pentru cercetare și pentru tineri, având în vedere că acest plan de relansare va pune o povară suplimentară pe viitorul generațiilor următoare. David Sassoli a amintit, astfel, că liderii europeni trebuie să țină cont de părerea Parlamentului European, care trebuie să dea votul final asupra planului de redresare și a bugetului multianual.

De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie, după ce a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen pune presiune pe țările UE în timpul președinției germane: Fondurile de relansare depind de reforme. Fiecare stat membru are de lucru și cu toții trebuie să ne schimbăm în bine

Published

on

Germania a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă cu provocări fără precedent, iar așteptările sunt mari, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European unde cancelarul german Angela Merkel a prezentat prioritățile președinției germane la Consiliul UE.

Primul german președinte al Comisiei Europene după 52 de ani și un aliat de lungă durată al cancelarului german, Ursula von der Leyen a afirmat că pandemia de coronavirus a pus la îndoială dimensiunea economică și socială a Europei, dar și “imaginea de sine” a Uniunii Europene. De asemenea, șefa executivului european a emis un avertisment către statele membre și a arătat că fondurile de relansare depind de reformele implementate în baza recomandărilor de țară pentru fiecare stat membru al UE.

“Ne regândim valoarea solidarității și a comunității – ce valoare mare are o Europă comună – și că ea trebuie fondată din nou în fiecare zi. Datorită contribuției Germaniei din ultimele săptămâni, spiritul de responsabilitate pentru toată lumea este din nou prezent în Europa. În fața acestei crize, auzim cuvinte din fiecare colț al continentului nostru și vedem acțiuni care dau un motiv pentru a spera că o putem face împreună. Ceea ce este bine pentru Europa este bine pentru noi toți, aud din nou mai des. Acesta este sunetul Europei!”, a spus von der Leyen, după ce Angela Merkel afirmase că drepturile fundamentale, coeziunea și solidaritatea vor reprezenta temelia președinției germane la Consiliul UE.

“Acest „spirit de responsabilitate pentru toată lumea” redescoperit nu este un însoțitor rău atunci când vă aflați în punctul de pornire al unei președinții a Consiliului care va conduce calea pentru viitorul Uniunii noastre”, i-a spus von der Leyen lui Merkel.

Șefa Comisiei Europene, care a declarat recent că UE are mare noroc că Germania a preluat președinția Consiliului într-o asemenea criză, a spus că provocarea următoarelor șase luni este extraordinară. 

Ursula von der Leyen a făcut trimitere la previziunile economice de vară ale Comisiei Europene, care au revizuit recesiunea economică a UE, arătând o contracție de peste 8% a economiei europene în anul 2020 și o revenire parțială anul viitor.

“Sunt două aspecte pe care vreau să le subliniez. Solidaritatea înseamnă că cei care au nevoie vor primi mai mult sprijin. Dar ea nu stimulează lipsa de acțiune. De aceea, în NextGenerationEU, investițiile sunt legate de reforme bazate pe recomandările specifice fiecărei țări. Și fiecare stat membru are de lucru. Dacă vrem să ieșim mai puternic din criză, cu toții trebuie să ne schimbăm în bine. Și asta este ceea ce așteaptă europenii să facem (…) Al doilea: nu neglijați bugetul nostru de șapte ani în detrimentul NextGenerationEU. Ambele sunt importante. NextGenerationEU este pentru criza acută – dar CFM este acolo pentru a rămâne. Este cel mai important instrument pentru implementarea obiectivelor noastre pe termen lung. Cercetare, inovare, migrație, politică externă, securitate – doar pentru a numi câteva. Aceste politici au nevoie de o valoare adăugată reală europeană și au nevoie de o finanțare puternică de șapte ani pentru a aduce acest lucru la viață”, a completat ea, făcând trimitere la negocierile complicate care se anunță cu ocazia summitului extraordinar din 17-18 iulie.

De altfel, șefa executivului european i-a invitat pe Angela Merkel, Charles Michel și pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, la o reuniune cvadrilaterală, miercuri, la sediul Comisiei Europene. Într-o videoconferință comună pe care au avut-o săptămâna trecută, von der Leyen și Merkel au pus presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare a Uniunii Europene. De asemenea, presa de la Bruxelles a notat luni că președintele Consiliului European este așteptat să prezinte până la finalul săptămânii propunerea sa revizuită privind bugetul multianual și privind planul de relansare, așa numitul “nego-box” pe baza căruia liderii vor dezbate la Consiliul din 17-18 iulie. În acest sens, Charles Michel a avut săptămâna trecută consultări cu toți liderii UE.

Între timp, grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – solicită o recuperare economică bazată pe mai multe împrumuturi și pe mai puține granturi, în timp ce state precum Grecia nu sunt de acord cu condiționarea acestui sprijin de anumite reforme.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat planurile Germaniei de înființare a unui fond național de 500 de miliarde de euro pentru sprijinirea companiilor

Published

on

© European Union 2020/ Source: EC Audiovisual

Comisia Europeană a aprobat miercuri planurile Germaniei de înființare a unui fond de 500 de miliarde de euro care să ofere garanții și investiții prin împrumuturi companiilor germane afectate de pandemia de coronavirus, schema financiară fiind aprobată în cadrul prevederilor europene privind ajutoarele de stat.

“În aceste momente dificile, continuăm să lucrăm în strânsă cooperare cu statele membre pentru a identifica soluții menite să faciliteze accesul la finanțare al companiilor afectate de pandemie. Fondul german urmărește să deblocheze 500 de miliarde de euro în lichidități și sprijin de capital“, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, conform unui comunicat.

Comisia Europeană a făcut acest anunț în aceeași zi în care cancelarul german Angela Merkel vine la Bruxelles pentru a prezenta în Parlamentul European prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE și pentru discuții inter-instituționale cu liderii Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European privind planurile de redresare economică a Uniunii.

Citiți și Germania: Un nou pachet pentru economie ridică ajutorul financiar la aproape 1.000 de miliarde, cel mai mare din istoria țării și dublu față de criza din 2008

Această măsură a fost posibilă în contextul în care Comisia Europeană a decis să relaxeze prevederile Cadrului de ajutor de stat, pentru a permite guvernelor statelor membre să sprijine companiile afectate.

Germania a notificat Comisia Europeană cu privire la crearea unui fond cu un volum financiar de până la 500 de miliarde de euro pentru a oferi lichiditate și sprijin de capital întreprinderilor germane afectate de focarul de coronavirus.

În cadrul schemei, sprijinul va lua forma (I) garanțiilor (care se presupune că vor mobiliza 400 de miliarde de euro din suma totală), precum și (II) instrumente de datorie subvenționate sub formă de împrumuturi subordonate și (III) instrumente de recapitalizare (până la 100 de miliarde de euro).

Comisia Europeană estimează că economia Germaniei se va contracta cu 6,3% în anul 2020, urmată de o creștere de 5,3% în anul 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending