Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg anunţă că aliaţii europeni şi Canada vor creşte în 2017 cu până la 4,3% cheltuielile de Apărare ale NATO

Published

on

Aliații europeni din NATO și Canada își vor crește cheltuielile pentru apărare cu 4,3% în 2017, ceea ce reprezintă un salt cumulat de 46 de miliarde de dolari de la stoparea tăierilor în 2014, a anunțat miercuri secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg. 

FOTO: NATO

”Pentru a asigura securitatea națiunilor noastre, trebuie să continuăm să lucrăm în sensul sporirii cheltuielilor pentru apărare și al unei distribuiri mai bune a sarcinilor între noi în cadrul Alianței”, a declarat Stoltenberg cu o zi înainte ca miniștrii apărării din cadrul NATO să se reunească la Bruxelles pentru a discuta despre majorarea cheltuielilor destinate apărării, cerută de președintele american Donald Trump.

”Țările europene aliate trebuie să investească mai mult în apărarea lor, dar nu pentru a fi pe placul SUA, ci pentru că este în propriul interes”, a pledat Stoltenberg, subliniind că 2017 va fi al treilea an consecutiv de creștere a bugetelor militare ale statelor membre ale NATO.

”După ani de declin, din 2015 am înregistrat o creștere reală a cheltuielilor pentru apărare în rândul aliaților europeni și Canada … iar în acest an prognozăm o creștere reală chiar mai mare de 4,3%”, a spus el.

Angajamentele bugetare ale aliaților din cadrul NATO au constituit un motiv de reproș din partea președintelui SUA, Donald Trump, care a calificat Alianța ca fiind învechită și a pus sub semnul întrebării sprijinul militar al Statelor Unite pentru aliații care nu au contribuit corespunzător în domeniul apărării.

Prin bugetul Apărării pentru anul 2017, România se alătură Statelor Unite (3.61%), Greciei (2.38%), Marii Britanii (2.21%), Estoniei (2.16%) și Poloniei (2%), țări NATO ce respectă criteriul de a aloca minim 2% PIB pentru bugetul Apărării, dovadă a angajamentului lor pentru apărarea colectivă.

 

 

.

NATO

NATO la 70 ani: Cascada Niagara a fost iluminată în albastru, culoarea drapelului Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Cascadele din Niagara au fost iluminate duminică seară, 14 iulie, în culorile drapelului NATO, marcând aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței și vizita secretarului general Jens Stoltenberg în America de Nord.

La ora 22:00 ora locală, ambele părți ale cascadei au fost proiectate în albastru – culoarea steagului oficial al NATO, adoptat în 1953, informează Alianța într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Salutând momentul, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că ”a fost minunat să vedem atât cascadele canadiene cât și cele din Niagara din SUA, iluminate cu albastru pentru aniversarea a 70 de ani de la NATO”.

”Apa poate fi mai degrabă un pod decât o barieră: Cascada aduce Canada și Statele Unite împreună, la fel cum Atlanticul de Nord unește Alianța noastră “, a continuat Stoltenberg, care a început duminică o vizită în Canada și Statele Unite.

Luni, va participa alături de prim-ministrul Justin Trudeau la o întâlnire cu trupele canadiene din Baza Petawawa și se va adresa Colegiului Massey al Universității din Toronto.

Miercuri, Stoltenberg va susține discursul principal la Aspen Security Forum din Colorado.

NATO a împlinit 70 de ani de la înființare la 4 aprilie, moment care a fost celebrat printr-o reuniune a miniștrilor de Externe din țările aliate, organizată chiar în acea zi la Washington. Acum șapte decenii, la 4 aprilie 1949, 12 state din Europa Occidentală și America Nord înființau alianța politico-militară prin semnarea, la Washington, a Tratatului Atlanticului de Nord.

Momentul va fi marcat și la 3-4 decembrie 2019, când va avea loc la Londra, primul sediu al Alianței, Summit-ul aniversar al șefilor de stat și de guvern din țările NATO.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO

Continue Reading

NATO

Criză în cadrul NATO: Alianța avertizează Turcia după ce primele componente ale rachetelor rusești S-400 au fost livrate Ankarei

Published

on

© NATO/ Flickr

NATO avertizează Turcia asupra unor “potenţiale consecinţe” legate de achiziţionarea sistemului rusesc de rachete sol-aer S-400, după sosirea primelor componente, informează DPA şi France Presse, citate de Agerpres.

Depinde de aliaţi să decidă ce echipamente militare cumpără. Cu toate acestea, suntem preocupaţi de posibilele consecinţe ale deciziei Turciei de a achiziţiona sistemul S-400“, a declarat un oficial al NATO sub acoperirea anonimatului.

Interoperabilitatea forţelor noastre armate este fundamentală pentru NATO în desfăşurarea operaţiunilor şi a misiunilor noastre“, a adăugat acest oficial, salutând de asemenea faptul că Turcia colaborează cu alţi aliaţi în dezvoltarea sistemelor de apărare cu rachete cu rază lungă de acţiune.

Livrarea sistemului S-400 către Turcia a început vineri, a anunţat Ministerul turc al Apărării.

Statele Unite consideră că rachetele ruseşti nu sunt compatibile cu echipamentele NATO şi că există riscul ca operatorii ruşi care îi vor instrui pe militarii turci pentru folosirea sistemelor S-400 să afle secrete tehnologice privind avioanele F-35. Turcia este parteneră a SUA atât în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi a programului de producţie a aeronavelor de ultimă generaţie.

SUA spun că rachetele S-400 compromit înţelegerea legată de avioanele de luptă F-35 ale companiei americane Lockheed Martin, pentru care Turcia este producător şi cumpărător. De asemenea, Washingtonul a început oficial procesul de a exclude Turcia din programul privind avioanele F-35, oprind instruirea piloţilor turci în SUA.

Recent, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan declara că oferta americanilor privind rachetele Patriot pentru Turcia nu este la fel de bună ca aceea a Rusiei, motiv pentru care achiziţia şi instalarea sistemului rusesc S-400 va continua, precizează Digi24.

Sistemul de rachete rusești S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.

Sistemul antiaerian rus S-400 (SA-21 Growler potrivit terminologiei NATO) este de ultimă generaţie, are o rază lungă de acţiune şi este conceput pentru a distruge aeronave, rachete de croazieră şi balistice, dar şi ţinte de la suprafaţă.

Continue Reading

NATO

SUA au transferat temporar drone militare MQ-9 Reaper în România. Aparatele pot fi folosite pentru operațiuni de intelligence în Europa de Est și la Marea Neagră

Published

on

Departamentul american al Apărării a dispus transferul temporar a unor drone militare de tip MQ-9 Reaper la Baza aeriană Câmpia Turzii, a anunțat într-un comunicat Comandamentul Forțelor Aeriene americane pentru Europa și Africa

„Drone de tip MQ-9 Reaper, personalul aferent şi echipamentele de susţinere ale Detaşamentului al II-lea al Grupului de operaţiuni expediţionare 52 de la Baza aeriană Miroslawiec (Polonia) au fost transferate în mod temporar la Baza aeriană Câmpia Turzii din România, pe durata lucrărilor la pista Bazei Miroslawiec”, arată sursa citată

Acest Detaşament este o unitate separată din punct de vedere geografic fiind încredinţat Unităţii de lupte aeriene 52, cu sediul în Spangdahlem AB, Germania, care are misiuni de colectare de informaţii, de supraveghere şi recunoaştere, în scopul răspunderii necesităţilor combatante ale centrelor de comandă.

”Dronele de tip MQ-9 efectuează operaţiuni în Polonia începând din mai 2018. Această relocare temporară este efectuată prin cooperarea totală cu aliatul nostru NATO, România. Statele Unite colaborează îndeaproape cu România şi cu alţi parteneri NATO pentru consolidarea capabilităţilor colective de apărare şi pentru intensificarea securităţii regionale”, mai precizează subliniază Comandamentul Forţelor Aeriene SUA pentru Europa şi Africa.

Anul trecut, publicația Defense News anunța că forțele aeriene ale Statelor Unite ar putea amplasa avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, acolo unde forțele americane au construit un hangar care ar putea fi folosit în acest scop. Potrivit sursei citate, locația ar putea deopotrivă să găzduiască drone MQ-9 Reaper și să sprijine operațiunile de strângere de informații în Europa de Est și Marea Neagră.

Reaper, fabricat de General Atomics, poate fi dotat cu rachete pentru misiuni de luptă, dar poate fi desfăşurat şi într-o configuraţie doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

MQ-9 Reaper este un avion de luptă fără pilot utilizat de către Forțele aeriene americane și care poate căuta și ataca ținte la sol cu până la 14 rachete ghidate aer-sol AGM-114 Hellfire.

Senzorii cu care este dotat MQ-9 ar putea fi folosiţi pentru a furniza o imagine în timp real a activităţilor Rusiei în Marea Neagră – ce nave intră şi ies, activitatea submarină, transportul de senzori sau echipamente de apărare aeriană precum S-400 în apropierea litoralului rusesc – în special în apropiere de Crimeea, şi ar putea furniza alerte timpurii privind activităţi ostile

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending