Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg a discutat din nou cu premierul ungar Viktor Orban privind Rusia: Toți Aliații sunt de acord cu privire la importanța dialogului și a unei descurajări și apărări puternice

Published

on

© NATO/ Flickr

Toți Aliații sunt de acord cu privire la importanța dialogului și a unei descurajări și apărări puternice, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după ce a discutat din nou joi cu premierul ungar Viktor Orban cu privire la criza de securitate creată de Rusia în apropierea Ucrainei.

„Mă bucur să vorbesc din nou cu premierul Viktor Orbán al Ungariei despre criza creată de consolidarea militară a Rusiei în și în jurul Ucrainei. America de Nord & Europa sunt unite în cadrul NATO. Toți Aliații sunt de acord cu privire la importanța dialogului și a unei descurajări și apărări puternice”, a transmis Secretarul general al Alianței, pe Twitter.

 

Jens Stoltenberg a avut mai avut luni o convorbire telefonică cu premierul maghiar Viktor Orban, înainte de vizita acestuia din urmă la Moscova pentru care a fost criticat de opoziția din țara sa, dar și de aliații externi care văd acest lucru ca pe o șubrezire a unității europene și euro-atlantice.

Discuția a fost „bună”, a apreciat atunci Stoltenberg, într-un mesaj postat pe Twitter, subliniind că Ungaria este un „aliat de nădejde”.

Vizita lui Orban la Moscova a fost, în parte, „o misiune de pace”, potrivit liderului maghiar, prilej cu care l-a asigurat pe președintele rus Vladimir Putin că „niciun lider din UE nu își dorește un război”, fiind în favoarea „unei soluții politice” în ceea ce privește criza din Ucraina.

La rândul său, Vladimir Putin a subliniat rolul energiei în cooperarea dintre cele două ţări, mai ales că premierul maghiar a punctat că țara sa este interesată de creşterea volumului livrărilor de gaze ruseşti

Înaintea vizitei, Kremlinul lăudase independenţa liderului ungar în ceea ce priveşte alegerea partenerilor.

De asemenea, anterior vizitei, premierii ungar şi polonez, Viktor Orban și Mateusz Morawiecki, alături de aliaţii lor europeni de extremă dreapta, conservatori și suveraniști, i-au îndemnat, la Madrid, pe europeni să fie solidari în criza din jurul Ucrainei, într-o declaraţie de care lidera extremei drepte franceze, Marine Le Pen, s-a delimitat.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

Published

on

© NATO

NATO și partenerii săi vor continua să sprijine Ucraina în eforturile sale de apărare în fața agresiunii Rusiei, care dă semne că se pregătește pentru înghețarea războiului pentru o scurtă perioadă de timp, care să-i permită o revenire în forță în primăvara anului 2023, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru Financial Times, în marja evenimentului „Global Boardroom”, o conferință digitală în care se dezbat strategii de creștere durabilă într-o lume marcată de perturbări geopolitice și economice.

„Rusia încearcă, de fapt, să înghețe acest război, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp, pentru a se regrupa, a se reface și apoi să încerce să lanseze o ofensivă mai mare în primăvara anului viitor. Așadar, noi sprijinim Ucraina în dreptul său la autoapărare. Ucraina își apără propria țară, iar aliații și partenerii NATO oferă un sprijin fără precedent acestor eforturi”, a declarat Jens Stoltenberg. 

Întrebat dacă ucrainenii ar trebui să se teamă de înghețarea temporară a conflictului de către Rusia, care ar putea aduce oboseala printre Aliați, secretarul general a subliniat că NATO și partenerii săi sunt determinați să rămână alături de Ucraina, acest sprijin fiind și în interesul de securitate al acestora.

„Președintele Putin a făcut două mari greșeli strategice atunci când a decis să invadeze Ucraina. Prima a fost că i-a subestimat total pe ucraineni, bravura, curajul forțelor armate ucrainene, al poporului ucrainean și, de asemenea, al conducerii politice ucrainene în frunte cu președintele Zelenski. Dar a subestimat, de asemenea, puterea Aliaților și partenerilor NATO în angajamentul nostru de a fi alături de Ucraina. Aliații NATO au sprijinit Ucraina timp de mulți ani, în special din 2014; în special Aliați precum Statele Unite, Canada, Regatul Unit au antrenat forțele armate ucrainene, astfel încât au fost mult mai numeroase, mult mai puternice, mult mai bine echipate în februarie 2022 decât atunci când Rusia a invadat prima dată în 2014. Deci, ceea ce am demonstrat de-a lungul anilor și mai ales de la invazie, este că Aliații sunt gata să sprijine Ucraina, pentru că își dau seama că dacă Putin câștigă, va fi o tragedie pentru ucraineni, dar va fi, de asemenea, extrem de grav pentru noi toți. Acest lucru îi va face pe Aliații NATO mai vulnerabili, iar lumea mai periculoasă și, prin urmare, nu putem permite ca președintele Putin să câștige”, a explicat Stoltenberg.

De asemenea, întrebat dacă consideră că este un moment potrivit pentru lansarea negocierilor de pace între Ucraina și Rusia, secretarul general al NATO a reiterat faptul că cea dintâi trebuie să decidă când și în e condiții se vor desfășura negocierile. Însă, a adăugat că la fel ca „majoritate războaielor, cel mai probabil și acest război se va încheia la masa negocierilor”, subliniind că „paradoxul este că, cu cât ne dorim mai mult o soluție pașnică negociată, asigurându-ne că Ucraina triumfă, cu atât este mai urgent să oferim sprijin militar Ucrainei, pentru a crea condițiile pentru o pace durabilă și echitabilă”.

„Știm că ceea ce se întâmplă în jurul acelei mese depinde în mod absolut de situația de pe câmpul de luptă. Așadar, dacă doriți un rezultat al acestor negocieri care să asigure că Ucraina prevalează ca națiune suverană și independentă, trebuie să acordăm sprijin militar Ucrainei, pentru a crea condițiile pentru o pace durabilă și justă. Dacă agresorul câștigă, acest lucru nu ne va oferi o pace durabilă”, a insistat Stoltenberg.

Continue Reading

NATO

Turcia condiționează aderarea Finlandei și Suedei la NATO de ridicarea embargoului Helsinkiului asupra armelor turcești și extrădarea unor militanți kurzi de către Stockholm

Published

on

© Republic of Turkey Ministry of Foreign Affairs/ Facebook

Finlanda trebuie să ridice embargoul asupra armelor impus Ankarei ca o condiție pentru a obține sprijinul Turciei pentru candidatura sa la aderarea la NATO, iar Suedia trebuie să facă „mai multe” în privința extrădării persoanelor suspectate de terorism de către Ankara, a declarat marți ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu, relatează EFE, preluat de Agerpres, și Reuters.

Finlanda și Suedia au cerut să se alăture NATO în acest an, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, dar Turcia, membră de mult timp, a refuzat să le aprobe cererea până când nu vor fi îndeplinite o serie de cerințe, inclusiv adoptarea unei poziții mai dure împotriva militanților kurzi și eliminarea unui embargo asupra vânzărilor de arme.

„Este important că ministrul finlandez al apărării vine în Turcia”, a declarat Çavuşoğlu , referindu-se la o vizită programată pentru 8 decembrie. „Pentru că nu a existat încă o declarație din partea Finlandei că a ridicat embargoul asupra armelor împotriva noastră. Așteptăm o astfel de declarație din partea lor”, a adăugat acesta.

Vorbind cu reporterii despre această vizită, ministrul turc al apărării, Hulusi Akkar, a reiterat conformitatea Turciei cu politica ușilor deschise a NATO, care prevede extinderea către țările care pot contribui la securitatea colectivă a Alianței. Însă a precizat că Turcia se așteaptă ca sensibilitățile sale să fie respectate de NATO și de cei care doresc să i se alăture.

„NATO este o organizație de securitate. Una dintre cele mai mari lupte ale sale este împotriva terorismului. Terorismul este o problemă serioasă pentru toate țările. Iar Turcia este o țară care luptă împotriva mai multor organizații teroriste. Acest lucru trebuie să fie vizibil și trebuie să crească gradul de conștientizare cu privire la ceea ce facem”, a spus ministrul turc.

Ankara a acuzat țările nordice, în principal Suedia, că adăpostesc persoane pe care le consideră teroriști, inclusiv membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, și ai grupării teroriste Güleniste (FETÖ), acuzată de orchestrarea unei lovituri de stat eșuate în 2016.

Turcia a cerut Suediei să extrădeze o serie dintre aceste persoane. Turcia a declarat că extrădarea de către Stockholm a unui bărbat kurd la sfârșitul săptămânii a fost un „bun început”, dar a avertizat că trebuie făcute mai multe.

Mevlüt Çavuşoğlu a declarat marți că bărbatul nu se numără printre cei pe care Ankara i-a cerut Stockholmului și că persoanele de pe listă trebuie în continuare extrădate și că bunurile lor trebuie confiscate.

Stockholm și Helsinki neagă că ar adăposti militanți, dar s-au angajat să coopereze cu Ankara pentru a răspunde pe deplin preocupărilor sale de securitate și, de asemenea, pentru a ridica embargourile asupra armelor.

NATO își ia deciziile prin consens, ceea ce înseamnă că cele două națiuni nordice au nevoie de aprobarea tuturor celor 30 de state membre ale Alianței. Doar Turcia se opune în continuare aderării lor, deși ratificarea este așteptată și din partea Ungariei, care a promis, însă, să supună această chestiune votului Parlamentului la începutul anului viitor.

Suedia și Finlanda și-au depus oficial cererea de aderare la NATO în iunie, o decizie stimulată de războiul Rusiei în Ucraina.

Cu toate acestea, Turciei și-a exprimat obiecțiile față de candidaturile de aderare, criticând aceste țări pentru că tolerează și chiar sprijină grupurile teroriste.

Un memorandum trilateral încheiat la summitul NATO de la Madrid între aceste țări în iunie stipulează că Finlanda și Suedia nu vor oferi sprijin filialei siriene a grupării teroriste PKK, YPG, și nici grupării teroriste Güleniste (FETÖ) – grup care se află în spatele loviturii de stat înfrânte din 2016 în Turcia.

Suedia și Finlanda au convenit la începutul acestei veri să asigure Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate.

Continue Reading

NATO

Guvernul finlandez a înaintat Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO

Published

on

© European Union, 2019

Guvernul finlandez a înaintat luni, 5 decembrie, Parlamentului propunerea oficială privind aderarea Finlandei la NATO, informează un comunicat al Ministerului de Externe.

Consultarea privind proiectul de propunere a generat aproximativ 1 600 de răspunsuri, în baza cărora Guvernul a revizuit propunerea și a completat argumentația cu precizări referitoare la cooperarea dintre guvern și președintele Republicii, la rolul Parlamentului în gestionarea chestiunilor NATO și în luarea deciziilor cu privire la acestea, precum și la statutul Insulelor Åland în conformitate cu dreptul internațional.

Guvernul propune Parlamentului să aprobe Tratatul Atlanticului de Nord, care instituie Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și definește principiile care guvernează activitățile Alianței și obligațiile membrilor săi, precum și Acordul de la Ottawa, ccare definește statutul NATO ca persoană juridică, precum și privilegiile și imunitățile personalului NATO.

Finlanda poate adera la Tratatul Atlanticului de Nord și poate deveni membră a NATO atunci când toate statele membre ale Alianței vor ratifica aderarea Finlandei. Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre NATO au ratificat aderarea Finlandei, ratificările din partea Turciei și Ungariei fiind încă în curs.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere legal, Parlamentul poate examina propunerea guvernului înainte ca toate statele membre NATO să ratifice Protocolul de aderare a Finlandei. După ce Parlamentul a examinat propunerea, președintele Republicii va decide cu privire la aderarea Finlandei la NATO. Cu toate acestea, instrumentul de aderare a Finlandei poate fi depus la guvernul Statelor Unite, în calitate de depozitar, iar Finlanda poate deveni membră a NATO numai după ce toate statele membre NATO au ratificat Protocolul de aderare a Finlandei și secretarul general al NATO a invitat Finlanda să adere la Alianță.

Propunerea guvernului evaluează principalele efecte ale aderării la NATO

Propunerea Guvernului evaluează principalele efecte ale aderării Finlandei la Tratatul Atlanticului de Nord, care se referă în special la politica externă, politica de securitate și politica de apărare. În calitate de membru al NATO, Finlanda se va angaja să respecte Tratatul Atlanticului de Nord și va participa la toate aspectele NATO, însemnând pregătirea din punct de vedere militar pentru a-și îndeplini obligația de apărare colectivă în temeiul articolului 5, inclusiv prin utilizarea forței armate; integrarea apărării naționale în apărarea colectivă a NATO; participarea la consultările privind politica de securitate a NATO, precum și angajarea politică față de Alianță și participarea la misiunile NATO pe timp de pace.

Aderarea Finlandei la NATO va avea, totodată, efecte economice și efecte în domeniul resurselor umane, care vor fi precizate odată ce Finlanda va deveni membră.

Guvernul apreciază că legislația existentă permite Finlandei să adere la Tratatul Atlanticului de Nord și la Acordul de la Ottawa, iar obligațiile care decurg din acestea nu necesită modificări imediate ale legislației naționale.

Propunerea concluzionează că Tratatul Atlanticului de Nord nu ar reprezenta o problemă pentru suveranitatea și participarea Finlandei la cooperarea internațională și că aderarea Finlandei la acest tratat nu ar constitui un transfer semnificativ de competențe către o organizație internațională. Prin urmare, Parlamentul ar putea lua decizia de a adopta tratatul prin vot cu majoritate simplă.

Continue Reading

Facebook

Eugen Tomac9 hours ago

Eugen Tomac, după întâlnirea tensionată cu cancelarul Austriei: Vrea să umilească România. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată

SCHENGEN10 hours ago

Surse oficiale: Premierul Nicolae Ciucă a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei privind aderarea României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA15 hours ago

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

S&D15 hours ago

Aderarea la Schengen: Zeci de reprezentanți PES activists România, în frunte cu eurodeputatul Victor Negrescu, s-au mobilizat în semn de susținere în fața Consiliului UE

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

ROMÂNIA16 hours ago

Parlamentul Țărilor de Jos a aprobat poziția guvernului lui Mark Rutte: Olanda susține aderarea României la spațiul Schengen

NATO16 hours ago

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

SCHENGEN16 hours ago

Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Papa Francisc compară războiul Rusiei împotriva Ucrainei cu planul de exterminare nazist contra evreilor: Istoria se repetă

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Comisia Europeană prezintă noi propuneri privind compensarea, insolvența și cotarea întreprinderilor, menite să dezvolte uniunea piețelor de capital a UE

ROMÂNIA19 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO6 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 week ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 week ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 week ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 week ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Team2Share

Trending