Ministrul Bogdan Aurescu a participat, joi, la prima întâlnire de lucru din cadrul reuniunii miniştrilor de Externe ai Formatului Bucureşti 9 (B9), care are loc în Polonia, la Lodz, context în care a anunţat că prima Conferinţă la nivel înalt privind securitatea la Marea Neagră va avea loc în data de 13 aprilie, la Bucureşti, transmite Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conferinţa din 13 aprilie va fi organizată de miniştrii de externe şi ai apărării din România şi Ucraina, cu participarea miniştrilor de externe şi cei ai apărării din statele participante la Platforma Internaţională Crimeea.

La consultările de la Lodz, miniştrii din Formatul B9 s-au concentrat pe implicaţiile pe care războiului de agresiune purtat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei le generează în plan regional şi euroatlantic, “cu accent pe necesitatea continuării sprijinului ferm şi robust pentru Ucraina şi consolidării legăturii transatlantice”, precizează MAE.

În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a solicitat miniştrilor B9 menţinerea unei atenţii şi implicări sporite aliate în regiunea Mării Negre, care este de importanţa strategică pentru întreg spaţiul euroatlantic, precum şi consolidarea coordonării transatlantice.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat angajamentul ferm al României pentru continuarea susţinerii multidimensionale a Ucrainei de către ţara noastră.

El a arătat că “scopul şi datoria statelor B9, aflate pe flancul estic, este restabilirea păcii, care nu poate fi atinsă altfel decât prin sprijinirea Ucrainei pentru a câştiga războiul de agresiune declanşat de Rusia”.

Totodată, Aurescu a încurajat aliaţii de pe flancul estic să continue sprijinirea statelor vecine Ucrainei, vulnerabile la acţiunile agresive ale Rusiei, în special Republica Moldova, confruntată inclusiv cu ameninţări hibride care urmăresc destabilizarea statului şi deturnarea parcursului său european, precum şi Georgia.

În ceea ce priveşte sprijinul acordat de ţara noastră pentru Republica Moldova, ministrul Bogdan Aurescu s-a referit şi la necesitatea consolidării capacităţilor de apărare a Republicii Moldova şi a rezilienţei acestui stat şi a făcut apel la aliaţii B9 să sprijine aceste demersuri.

Şeful diplomaţiei române a pledat pentru continuarea coordonării, în complementaritate, a eforturilor NATO – UE, pentru sprijinirea acestor state.

Reuniunea reuniunii miniştrilor de externe ai Formatului Bucureşti 9 continuă vineri şi este coprezidată de Bogdan Aurescu şi omologul său polonez, Zbigniew Rau. 

Parlamentul turc a votat joi în favoarea ratificării aderării Finlandei la NATO, devenind ultimul legislativ din rândul celor 30 de state aliate care aprobă intrarea republicii scandinave în Alianța Nord-Atlantică și oferind Helsinki-ului cale liberă pentru a deveni oficial, în curând, al 31-lea stat membru al NATO.

Candidatura finlandeză, aprobată acum de toate cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată cu voturile celor 276 de deputaţi, potrivit operaţiunilor de vot transmise în direct la televiziune, informează Agerpres.

Ratificarea în plenul legislativului turc a decurs fără probleme, după ce comisia parlamentară de afaceri externe a aprobat-o săptămâna trecută.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat pe data de 17 martie că şi-a dat în cele din urmă acordul pentru aderarea Finlandei la NATO, o decizie salutată de Alianţa Nord-Atlantică.

Turcia era ultima membră a NATO care mai trebuie să ratifice aderarea ţării nordice la Alianţa Nord-Atlantică, după ce luni parlamentul ungar a făcut acelaşi lucru.

O aderare oficială a Finlandei la NATO ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare, la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, care va avea loc la sediul Alianței Nord-Atlantice. Potrivit Tratatului Nord-Atlantic, Finlanda trebuie să depună instrumentele de ratificare ale aderării și la Departamentul de Stat, depozitarul Tratatului fondator de la Washington, semnat la 4 aprilie 1949.

Erdogan și Orban au blocat încă de anul trecut intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia.

Regatul scandinav, care asigură în prezent președinția Consiliului UE, este ținut în șah de Ankara și de Budapesta din motive diferite. Erdogan a spus că va continua discuţiile cu Suedia asupra chestiunilor legate de terorism şi că ratificarea de către Turcia a intrării acestei ţări în Alianţă va depinde de măsurile luate de guvernul suedez.

Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa ”teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt.

Pe de altă parte, Balazs Orban, directorul politic al guvernului maghiar, a anunțat că parlamentarii ungari aşteaptă asigurări din partea guvernului suedez că membrii acestuia vor renunţa la obiceiul de a emite păreri critice despre executivul condus de Viktor Orban şi statul de drept din Ungaria, pentru ca legislativul de la Budapesta să ratifice, în schimb, aderarea Suediei la NATO.

Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.

În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a Suediei.

Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa joi și vineri la reuniunea miniștrilor de externe aliați ai Formatului București 9 (B9), care va avea loc în Polonia, la Łódź, și pe care o va co-prezida împreună cu omologul polonez, ministrul de externe Zbigniew Rau, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La reuniune vor fi prezenți toți miniștrii de externe ai statelor aliate membre ale Formatului B9, precum și reprezentanți ai NATO.  

Miniștrii de externe aliați ai Formatului B9 se vor concentra pe pregătirea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO din perioada 4 – 5 aprilie, de la Bruxelles, și, în special, a summitului NATO de la Vilnius din luna iulie 2023. Miniștrii formatului B9 vor avea ca punct principal de pornire necesitatea implementării depline a deciziilor Summitului NATO de la Madrid din 2022 privind consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic.

Șeful diplomației române va puncta relevanța consultărilor cu aliații reuniți în Formatul B9 și va saluta desfășurarea acestei reuniuni după summitul extraordinar al Formatului din 22 februarie 2023, de la Varșovia, în prezența președintelui american Joe Biden.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va sublinia faptul că, în actualul context de securitate, trebuie asigurată, pe flancul estic, o postură aliată unitară și coerentă, care să evolueze spre o apărare inaintată.

Șefii diplomațiilor aliate reuniți în formatul B9 vor analiza implicațiile pe care agresiunea Rusiei asupra Ucrainei le generează în plan regional și euroatlantic și vor discuta modalitățile de continuare a sprijinului robust și multidimensional pentru Ucraina pentru a face față agresiunii Rusiei. Ministrul Bogdan Aurescu va evidenția sprijinul multidimensional acordat de țara noastră Ucrainei și angajamentul ferm de a continua aceste eforturi. Totodată, ministrul Bogdan Aurescu va încuraja continuarea sprijinirii statelor vecine Ucrainei, vulnerabile la acțiunile agresive ale Rusiei, precum Republica Moldova, confruntată inclusiv cu amenințări hibride care urmăresc destabilizarea statului și deturnarea parcursului său european, precum și Georgia. 

Ministrul Bogdan Aurescu va pleda pentru consolidarea rezilienței strategice a acestor state, pentru a asigura pacea și securitatea în regiunea Mării Negre.

Totodată, șeful diplomației române va accentua importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, așa cum este recunoscută în Conceptul Strategic adoptat la summitul NATO de la Madrid, și pentru menținerea unei atenții și implicări sporite Aliate în regiune, precum și a unei legături transatlantice solide.

Miniștrii de externe din statele B9 vor discuta și inițiative specifice politicii de securitate și apărare comune și cooperarea UE-NATO, inclusiv în contextul Declarației comune NATO-UE adoptate în luna ianuarie 2023.  

Șeful diplomației române va solicita aliaților de pe flancul estic continuarea coordonării, în complementaritate, a eforturilor celor două organizații de răspuns la actualul context regional și internațional și pentru a sprijini partenerii vulnerabili.

Formatul București 9 (B9) este o inițiativă româno-poloneză dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului Estic al NATO care reunește statele aliate de pe flancul estic.

A fost lansat în 2015, la București, la inițiativa comună a președinților României, Klaus Iohannis, și Poloniei, Andrzej Duda, ca răspuns la deteriorarea situației de securitate în urma anexării ilegale a Crimeii.

În 2022, formatul a discutat frecvent implicațiile substanțiale ale războiului lansat de Federația Rusă asupra Ucrainei, la diferite niveluri, inclusiv în cadrul Summitului B9 găzduit de președintele României la 10 iunie 2022, servind și ca platformă de consultare transatlantică cu SUA.

Cea mai recentă reuniune la nivel înalt a formatului a fost summitul extraordinar de la Varșovia din 22 februarie 2023, la care au participat și președintele SUA și secretarul general NATO.

Dialogul din acest format a contribuit la coagularea priorităților statelor de pe flancul estic la nivelul NATO, cu precădere în privința consolidării descurajării și apărării aliate, cu accent pe flancul estic.