Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg a lansat procesul de reflecție “NATO 2030”: Alianța trebuie să rămână puternică militar, unită politic și să acționeze global în fața provocărilor Rusiei și ascensiunii Chinei

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a lansat luni viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

Stoltenberg și-a expus această viziune într-o conversație transatlantică online organizată de Atlantic Council și The German Marshall Fund of the United States, în cooperare cu Divizia pentru Diplomație Publică a NATO.

“Avem o oportunitate să reflectăm cum va arăta Alianța noastră în următorii zece ani și cum va continua să ne mențină în siguranță într-o lume tot mai impredictibilă”, a spus înaltul oficial aliat.

Șefii de stat și de guvern din NATO au decis la summitul aliat de la Londra, din decembrie 2019, să îi ofere un mandat lui Jens Stoltenberg pentru lansarea unui proces de reflecție menit să consolideze dimensiunea politică a NATO. Prin urmare, secretarul general aliat a desemnat zece personalități din țările aliate pentru procesul de reflecție privind viitorul și unitatea Alianței Nord-Atlantice, iar în următoarele luni NATO va intra în dialog cu aliații, cu experții din sectorul public și privat și cu tineri lideri care să ofere o gândire nouă despre cum va putea Alianța să rămână pregătită pentru a face față provocărilor.

În discursul său, Jens Stoltenberg a nominalizat Rusia, terorismul, pandemia de coronavirus și ascensiunea Chinei drept principalele provocări la adresa Alianței și la care NATO va trebui să se adapteze.

Rusia își continuă neîntrerupt activitățile militare neîntrerupt. ISIL și alte grupări teroriste sunt încurajate. Atât actorii de stat, cât și cei de stat promovează dezinformarea și propaganda. Și ascensiunea Chinei schimbă fundamental echilibrul global de putere, încălzește cursa pentru supremația economică și tehnologică, înmulțește amenințările pentru societățile deschise și libertățile individuale și sporește concurența asupra valorilor și modului nostru de viață. NATO 2030 este despre modul în care ne adaptăm la acest nou normal“, a spus Stoltenberg.

Referindu-se la Rusia, secretarul general al Alianței a spus că NATO își va continua “abordarea duală” bazată pe “o descurajare și apărare credibile” și dialog”, avertizând Moscova să nu aibă nicio îndoială despre capacitatea NATO de “a-și apăra toți aliații” și subliniind că NATO se va implica într-un dialog cu Rusia pentru controlul armamentelor.

În opinia lui, adaptarea NATO către perspectiva anului 2030 și în circumstanțele acestor provocări este posibilă numai dacă Alianța “va rămâne puternică din punct de vedere militar, va fi mai unită din perspectivă politică și își va asuma o abordare mai cuprinzătoare la nivel global“.

În discursul său, Stoltenberg a declarat că a rămâne puternic din punct militar înseamnă a continua “să investim în forțele noastre armate și în capacitățile noastre militare moderne, care ne-au păstrat în siguranță timp de 70 de ani”.

“Consolidarea politică a NATO înseamnă folosirea NATO ca forum pentru a discuta și, acolo unde este necesar, pentru a acționa, pe probleme care afectează securitatea noastră comună. În cele din urmă, a face NATO o Alianță mai globală înseamnă a lucra și mai strâns cu parteneri cu viziuni similare precum Australia, Coreea de Sud, Japonia și Noua Zeelandă pentru a ne apăra valorile într-o lume a concurenței globale sporite”, a explicat secretarul general al NATO.

Jens Stoltenberg nu a ezitat să se raporteze și la principala provocare internă a Alianței, și anume unitatea transatlantică afectată de tensiunile dintre administrația americană a președintelui Donald Trump și aliații occidentali din Europa.

Provocările cu care ne confruntăm în următorul deceniu sunt mai mari decât oricare dintre noi se poate confrunta singur. Nici Europa singură. Nici America singură. Deci trebuie să rezistăm tentației soluțiilor naționale“, a spus el, evocând valorile libertății, democrației și statului de drept și oferind ca exemplu cooperarea dintre NATO și Uniunea Europeană.

“Pe măsură ce continuăm să concurăm într-o lume mai competitivă, trebuie să ne menținem democrațiile puternice. Viziunea mea pentru NATO 2030 nu se referă la reinventarea NATO. Este vorba de a face și mai puternică Alianța noastră. Puternică din punct de vedere militar. Mai puternică din punct de vedere politic. Și mai global”,a conchis el.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

Published

on

© Jean Castex/ Twitter

Prim-miniștrii României și Franței au decis luni, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării, în cadrul unei întrevederi pe care au avut-o și în urma căreia au semnat mai multe documente bilaterale importante, și anume o nouă foaie de parcurs pentru următorii patru ani a Parteneriatului Strategic bilateral și o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil.

Prim-ministrul Ludovic Orban a avut luni consultări bilaterale cu prim-ministrul Republicii Franceze, Jean Castex, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează la Paris, la invitația omologului francez, informează Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Este prima vizită oficială efectuată de un premier român în Franța, din 2016, și prima primire a unui omolog de către prim-ministrul francez, de la preluarea mandatului.

Vizita oficialului român are loc într-un context cu multiple semnificații în relaţia bilaterală, marcat de aniversarea a 140 ani de relații diplomatice dintre România și Franţa, în acest an, și în continuarea Sezonului România-Franţa, proiect cultural şi de diplomaţie publică de mare anvergură, derulat între noiembrie 2018 și iulie 2019, în ambele state.

Întrevederea celor doi șefi de guvern a constituit o ocazie excelentă pentru a dinamiza Parteneriatul Strategic bilateral, prin semnarea de către cei doi premieri a Foii de Parcurs actualizate a Parteneriatului, și pentru a relansa cooperarea bilaterală sectorială. Noua Foaie de parcurs va imprima Parteneriatului Strategic româno-francez un nou nivel de ambiție, precum și un caracter mai structurat. Textul documentului include direcții de acțiune, priorități de cooperare și mecanisme de dialog aprofundat, vizând consolidarea relațiilor româno-franceze în plan bilateral, precum şi la nivel european și internațional. Astfel, cei doi premieri au decis reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării.

De altfel, în cadrul unor întrevederi avute cu noul ambasador al Franței la București, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au evocat importanța reluării consultărilor bilaterale în formatul 2+2 la nivel ministerial (afaceri externe și apărare) între Franța și România care să permită un schimb de opinii aprofundat pe teme de securitate și apărare.

Totodată, prin acest prim contact, cei doi șefi de guvern au reliefat dorința comună de intensificare a cooperării economice, precum și de a întări coordonarea și cooperarea pe temele de actualitate ale agendei UE și internaționale, inclusiv în perspectiva viitoarei președinții franceze a Consiliului UE din semestrul I 2022.

Prim-ministrul României a salutat relația privilegiată dintre România și Franța și reluarea contactelor bilaterale la cel mai înalt nivel guvernamental. Premierul a exprimat dorința de a aprofunda cooperarea româno-franceză în toate domeniile, în baza Declarației Politice a Parteneriatului Strategic, semnată în noiembrie 2018, de către președinții Klaus Iohannis și Emmanuel Macron.

Prim-ministrul Ludovic Orban a subliniat, de asemenea, evoluția foarte bună a schimburilor economice bilaterale și dimensiunea importantă pe care investițiile franceze o au în România. A transmis interesul și deschiderea pentru atragerea de noi investiții cu capital francez, precum și pentru diversificarea cooperării economice.

În ceea ce privește agenda europeană, prim-ministrul Ludovic Orban a reafirmat interesul României de a întări cooperarea cu Franța în avansarea obiectivelor agreate la nivel european, inclusiv în perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, de către Franța, în primul semestru 2022.

Vizita a prilejuit reafirmarea angajamentului comun al României şi Franței de a acționa împreună pentru consolidarea proiectului european, pe baza principiilor unității şi convergenței, în spiritul valorilor comune europene. Cele două țări au convenit asupra unui dialog susținut privind dosarele europene de actualitate.

Cei doi premieri au avut și un schimb de opinii cu privire la stadiul discuțiilor la nivelul UE despre Planul European de Redresare Economică și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027. Prim-ministrul României a subliniat importanța implementării, cât mai rapide, a tuturor mecanismelor și instrumentelor aferente Planului și viitorului buget european, mai ales în condițiile în care criza sanitară se prelungește, devenind esențială acordarea de sprijin suplimentar pentru redresarea economiilor europene.

Prim-ministrul Ludovic Orban a evidențiat, totodată, așteptarea legitimă a României pentru aderarea la spațiul Schengen, menționând îndeplinirea tuturor criteriilor și contribuția României la asigurarea securității frontierelor externe ale UE. Premierul român a arătat că, în actualul context de criză, devine tot mai importantă cooperarea strânsă între statele membre pentru asigurarea funcționării depline a spațiului de liberă circulație, ca pilon esențial al pieței interne. A solicitat sprijinul Franței pentru urgentarea unei decizii pozitive privind aderarea României la Schengen.

În același timp, prim-ministrul român a accentuat atuurile pe care România le deține în domeniul securității cibernetice, competențele deosebite în acest domeniu din mediul public și privat, dezvoltarea constantă și dinamismul sectorului digital. A arătat, astfel, interesul țării noastre de găzduire a viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. 

Prim-ministrul Ludovic Orban a reiterat, de asemenea, importanța deosebită pe care Guvernul României o acordă obiectivului finalizării procesului de aderare a țării noastre la OCDE, evidențiind îndeplinirea tuturor criteriilor de evaluare și așteptarea părții române referitoare la sprijinul francez pentru o decizie pozitivă în cel mai scurt timp.

Prim-miniștrii român și francez au semnat, totodată, o Declarație de Intenție privind cooperarea bilaterală în domeniul energiei nucleare civile.

Continue Reading

NATO

Sistemul antiaerian Gepard din dotarea Forțelor Terestre Române, dislocat în premieră în misiunea NATO din Polonia

Published

on

© Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană/ Facebook

Sistemul antiaerian Gepard din dotarea Forţelor Terestre Române este dislocat în premieră în misiunea NATO din Polonia, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Un detaşament de 102 militari din Batalionul 3 Apărare Antiaeriană “Potaissa” din Turda îşi începe misiunea de şase luni în Polonia, în cadrul Grupului de Luptă NATO dislocat în Baza militară Bemowo Piskie.

Odată cu preluarea misiunii, Batalionul 3 Apărare Antiaeriană “Potaissa” dislocă pentru prima dată în afara teritoriului naţional sistemul antiaerian Gepard din dotare, misiunile din rotaţiile precedente fiind îndeplinite, pentru trei ani şi jumătate, cu complexul antiaerian Oerlikon, care va fi readus în ţară de detaşamentul Batalionului 205 Apărare Antiaeriană “General Gheorghe Pârvulescu” din Craiova, aflat la final de misiune în Polonia, 

Dislocarea artileriştilor antiaerieni din Turda reprezintă cea de-a VIII-a rotaţie a contribuţiei României la prezenţa aliată înaintată (enhanced Forward Presence -eFP) a Alianţei Nord-Atlantice în Polonia.

Armata României participă din anul 2017 cu un detaşament de apărare antiaeriană la misiunea de consolidare a prezenţei înaintate întărite în nord-estul Alianţei, în cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia condus de Statele Unite, conform deciziei asumate de România după Summitul NATO de la Varşovia.

Sistemul antiaerian Gepard face parte din categoria tehnicii autopropulsate blindate, cu mobilitate ridicată şi timp foarte scurt de reacţie, misiunea sa tactică fiind angajarea luptei atât împotriva ţintelor aeriene care atacă prin surprindere, la joasă înălţime, cu o viteză de până la 475 m/s, cât şi a ţintelor terestre. Dotat cu două tunuri Oerlikon calibru 35 mm, dispune de radar de cercetare şi însoţire şi nu necesită calare pentru executarea tragerilor din mers cu sau fără opriri. În pofida greutăţii relativ ridicate, capacitatea de deplasare a sistemului este de 60 km/h şi autonomia de peste 500 km.

De asemenea, complexul antiaerian are în compunere o serie de instalaţii specializate, precum cele de vedere pe timp de noapte, hidraulică de scufundare, protecţie nucleară, bacteriologică şi chimică sau de fumizare, putând fi folosit în luptă în orice condiţii meteorologice, ziua şi noaptea, nefiind afectat de bruiajul radioelectronic. 

Continue Reading

NATO

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din zece țări membre NATO au lansat vineri, al finalul unei reuniuni desfășurate în format virtual, o inițiativă de dezvoltare a capacităților terestre de apărare antiaeriană (Ground Based Air Defence, GBAD) cu rază de acţiune foarte scurtă, scurtă şi medie.

Potrivit unui comunicat al Alianței, miniştrii din Belgia, Danemarca, Germania, Italia, Letonia, Olanda, Regatul Unit, Slovenia, Spania şi Ungaria au semnat virtual, în timpul unei videoconferinţe, o scrisoare de intenţie în care propun o soluţie inovatoare împotriva unei game largi de atacuri aeriene şi cu rachete, potrivit Agerpres.

Prin acest proiect se urmărește implementarea unei abordări modulare sistematice, prin care NATO urmărește să echipeze aliații implicați cu soluții versatile, la scară variabilă, care le vor permite crearea unor forţe GBAD adaptate la necesităţi, care să acopere întreg spectrul de raze de acţiune de la foarte scurtă la medie. Modulele naţionale separate vor putea fi integrate în pachete GBAD multinaţionale.

”Această abordare inovatoare, modulară, va duce la o creştere dramatică a flexibilităţii operaţionale, scalabilității şi interoperabilităţii forţelor terestre antiaeriene”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Proiectul face parte din portofoliul în creştere de proiecte multinaţionale de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP) susţinut de NATO ca reacţie la principalele ameninţări la adresa Alianţei.

În cadrul aceleiași reuniuni mai sus amintite, miniștrii Apărării ai Germaniei, Greciei, Regatului Unit și Regatului Unit au lansat un nou proiect din seria multinaţională de mare vizibilitate (High Visibility Projects, HVP), susţinut de NATO: arme împotriva rachetelor, proiectilelor de artilerie şi mortiere (Counter Rockets, Artillery and Mortar – C-RAM) care să poată fi desfăşurate rapid.

Conform unui comunicat al Alianței, experți din cele patru state aliate vor explora opțiunile de dezvoltare și achiziții multinaționale de capabilități din acest domeniu, cu aplecare spre soluții inovatoare cum ar fi cele bazate pe energie dirijată, potrivit Agerpres.

Cei patru miniștrii ai apărării au semnat virtual, din capitalele statelor participante, o scrisoare de intenție în acest sens.

Capacităţile C-RAM sunt vitale pentru gradul de pregătire al NATO. Dezvoltarea şi achiziţia de soluţii eficace pentru apărarea forţelor aliate împotriva rachetelor şi artileriei vor contribui la protecţia eficientă a personalului, instalaţiilor şi echipamentelor.

”Această iniţiativă C-RAM va creşte semnificativ capacităţile de efectuare a unor operaţiuni de mare intensitate, îmbunătăţind totodată protecţia personalului, instalaţiilor şi echipamentelor împotriva atacurilor cu rachete şi mortiere, precum şi a ameninţărilor aeriene convenţionale”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

Iniţiativa multinaţională va furniza o soluţie mai ieftină şi mai fiabilă, crescând în acelaşi timp interoperabilitatea aliaţilor participanţi.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Dan Motreanu6 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a cerut Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pentru a garanta controale de calitate uniforme la mărfurile din UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Centura Bacăului, prima porțiune de autostradă din Moldova, primește finanțare europeană în valoare de 689,437 milioane de lei

ROMÂNIA7 hours ago

Ludovic Orban, primul șef de guvern din UE primit la Paris de omologul francez: România vrea să găzduiască viitorul Centru UE pentru securitate cibernetică

Daniel Buda7 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda a prezidat discuțiile din cadrul Comisiei AGRI privind măsurile de criză pentru sectorul viniviticol

NATO8 hours ago

Prim-miniștrii României și Franței au decis, la Paris, reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării

POLITICĂ8 hours ago

România și Franța au semnat o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Dragoș Pîslaru9 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor privind mecanismul de Redresare și Reziliență, maraton de întâlniri pentru pregătirea mandatului de negociere al Parlamentului European pe dosarul de 672.5 mld. de euro

ROMÂNIA10 hours ago

Franța salută solidaritatea și sprijinul României după “atacurile defăimătoare” ale lui Recep Tayyip Erdogan la adresa lui Emmanuel Macron

POLITICĂ10 hours ago

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

SUA13 hours ago

Cazul Boeing: UE primește undă verde oficial de la OMC pentru a taxa importurile americane, însă preferă o soluție negociată cu SUA

Dacian Cioloș18 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending