Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg anunță că summitul NATO va avea loc pe 14 iunie: Joe Biden, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici vor lua decizii cruciale pentru viitorul Alianței

Published

on

© NATO

Viitorul summit al NATO, primul cu participarea președintelui american Joe Biden, va avea loc pe data de 14 iunie, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, a anunțat joi secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, prefațând o parte din mizele primei reuniuni la nivelul șefilor de stat sau de guvern aliați din 2019 încoace, de la Londra.

“Aceasta este o oportunitate unică de a consolida NATO ca întruchipare durabilă a legăturii dintre Europa și America de Nord”, a spus el, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Stoltenberg a subliniat că Joe Biden, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici vor lua “decizii cu privire la agenda NATO 2030 pentru a face față provocărilor de astăzi și de mâine”.

Astfel, cei 30 de lideri aliați vor aborda “acțiunile agresive ale Rusiei, amenințarea terorismului, atacurile cibernetice, tehnologiile emergente și perturbatoare, impactul asupra securității schimbărilor climatice și ascensiunea Chinei“, a mai arătat secretarul general.

Summitul din luna iunie, primul două o pauză de aproape doi ani și întâiul după trei reuniuni la nivel înalt cu Donald Trump în calitate de președinte al SUA, va fi totodată și prima întâlnire în persoană între noul președinte american Joe Biden și toți ceilalți lideri euro-atlantice, prefigurându-se și o reuniune cu liderii Uniunii Europene pentru a marca, din nou, revitalizarea relației transatlantice.

Liderul de la Casa Albă a afirmat deja în repetate rânduri angajamentul SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO și pentru alianța transatlantică, subliniind că aceasta este cea mai importantă relație strategică pentru Washington, în vreme ce șeful diplomației americane, Antony Blinken, și șeful Pentagonului, Lloyd Austin, au transmis mesaje similare în reuniunile lor cu omologii aliați.

De asemenea, având în vedere alegerile din Germania din luna septembrie, summitul ar putea fi ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la putere din 2005.

Mai mult, summitul va avea loc imediat după reuniunea liderilor G7 din 12-13 iunie, găzduită de prim-ministrul britanic Boris Johnson, a cărui țară asigura președinția formatului care reunește cele mai puternice economii occidentale și democratice.

În ce privește deciziile de fond, este de așteptat ca secretarul general Jens Stoltenberg să primească mandat din partea liderilor țărilor aliate să conducă procesul de reflecție NATO 2030 către edificarea unui nou Concept Strategic care să fie adoptat la summitul din 2022.

Ca parte a procesului NATO 2030 care ar urma să fie finalizat la summit printr-o serie de decizii, Jens Stoltenberg le-a prezentat aliaților în luna februarie o propunere de creștere a fondurilor NATO pentru apărarea flancului estic, inclusiv în Marea Neagră, SUA și România numărându-se printre statele susțin consolidarea măsurilor de descurajare și apărare

De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a discutat în luna martie cu președintele Klaus Iohannis despre “importanța vitală a securității din regiunea Mării Negre pentru NATO”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

Published

on

© NATO/ Flickr

Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019, relevă într-un raport dat publicității de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft, informează Ambasada României în Statele Unite, printr-o postare pe Facebook.

La aceste finanțări se adaugă 152 de milioane de dolari pe care Forțele Aeriene ale SUA le vor investi în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii din România. Dintre acestea, 130,5 de milioane de dolari au fost cuprinse în bugetul Departamentului Apărării pentru anul în curs, reprezentând cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021.

Investiția de modernizare, asumată în bugetul Pentagonului, va presupune că noua pistă a bazei va permite aterizarea și decolarea avioanelor cargo de mare tonaj precum C-5 Galaxy sau C-17 Globemaster, operate de aviația americană. În paralel, Ministerul Apărării Naționale din România investește 1,37 de miliarde de lei în realizarea infrastructurii zonei operaționale a bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

Baza de la Câmpia Turzii a găzduit la începutul anului acestui an, dar și în ani anteriori, aparate MQ-9 Reaper, un tip de aeronavă fără pilot capabilă să efectueze misiuni de zbor comandate de la distanță sau autonome. Prezența militară americană la Câmpia Turzii întărește poziționarea SUA în România, fiind a treia bază din România în care forțele americane operează, după Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu și dupa Baza de la Deveselu unde este găzduită facilitatea antirachetă a NATO.

De altfel, în aceste două decenii, SUA au investit fonduri în șase obiective militare, între acestea regăsindu-se bazele aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu, baza de la Deveselu și poligoanele Cincu și Smârdan.

Actualmente, lucrările de infrastructură sunt finanțate prin intermediul Inițiativei de Descurajare Europeană (European Deterrence Initiative), un program lansat de administrația Obama în iunie 2014, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în scopu reasigurării aliaților, îndeosebi cei est-europeni.

Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

În același interval, 2000-2009, SUA au investit 395,4 milioane de dolari în Polonia și 363 de milioane în România, statele cu cea mai mare concentrație de interes strategic în regiune din partea americanilor.

În schimb, investițiile militare americane în celelalte state de pe flancul estic al NATO sunt de peste trei-patru ori mai mici decât în România și Polonia. Astfel, în perioada 2000-2009, Statele Unite au investit 118,7 milioane de dolari în Slovacia, 80,2 milioane de dolari în Bulgaria, 60,8 milioane de dolari în Estonia, 55,4 milioane de dolari în Ungaria 14,7 milioane de dolari în Letonia.

Nu figurează investiții militare americane în următoarele țări din regiune: Cehia și Lituania.

Amintim că în luna noiembrie a anului Comitetul Executiv Româno-American a desfășurat o serie de reuniuni la nivelul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații intrenaționale (DPAPRI) pentru partea română, respectiv de Comandamentul forțelor armate ale SUA din Europa (EUCOM) pentru partea americană. Discuțiile au vizat implementarea “Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor SUA staţionate pe teritoriul României” şi a “Acordului dintre România SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România”. Astfel, discuțiile au fost consacrate extinderii bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

MApN a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

În ce privește consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, au “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Continue Reading

NATO

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

Published

on

© NATO Allied Air Command/ Facebook

Avioane militare canadiene detaşate în România de la începutul lunii septembrie au interceptat două aeronave militare ruse, deasupra Mării Negre, într-un incident produs joi, a anunțat vineri Comandamentul Aerian al Alianţei Nord-Atlantice.

“Detaşamentul canadian trimis în România de la începutul lunii septembrie a efectuat prima operaţiune de interceptare, în cadrul misiunii intense de poliţie aeriană. Avioane de tip CF-188 Hornet, alături de colegii din Forţele Aeriene Române au interceptat două avioane rusești de tip Suhoi Su-24 care zburau pe 23 septembrie deasupra Mării Negre, în apropierea spaţiului aerian al României”, a comunicat NATO.

Forțele Aeriene Regale Canadiene au preluat în mod oficial, la 1 septembrie, atribuțiile misiunii de Poliție Aeriană Întărită a NATO din România, de la Forțele Aeriene Regale Britanice, ca parte a măsurilor de asigurare și descurajare ale NATO.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 140 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele trei luni, alături de militarii aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronavele F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR.

Cel mai recent incident de securitate din cadrul acestor misiuni a avut loc pe 17 august, când două avioane de vânătoare britanice au interceptat deasupra Mării Negre un avion militar al Rusiei care se îndrepta spre spațiul aerian al României. Astfel de acțiuni din partea Federației Ruse au loc frecvent.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Ambasada SUA la București: România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO

Published

on

© NATO/ Flickr

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale, a afirmat joi David Muniz, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite la București.

Muniz a participat joi, alături de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și de secretarul de stat din MAE, Dan Neculăescu, la deschiderea conferinţei „Security and prosperity at the Black Sea”, eveniment organizat de Bursa Română de Afaceri la Radisson Blu Hotel, din Bucureşti.

“Aproape toți cei care ne ascultă știu că recent țările noastre au sărbătorit împlinirea a zece ani de la semnarea a două documente fundamentale pentru relația bilaterală: Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii și Acordul între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul României privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice. Împreună, aceste documente și reușitele comune realizate sub auspiciile lor au stimulat prosperitatea României și au consolidat, în același timp, securitatea și capacitatea de apărare a Europei. Acestea au oferit o structură, însă ne bucurăm de rezultatele concrete datorită eforturilor multora dintre cei care ne ascultă astăzi aici, în sală, dar și al multora care nu au putut să ni se alăture. Zilnic, ați depus eforturi care au reiterat parteneriatul nostru și astfel ați permis țărilor noastre și aliaților să fie liniștiți că flancul estic este sigur. Cu toții vă bucurați de aprecierea noastră, a tuturor, pentru aceste eforturi”, a spus Muniz în debutul discursului său.

 

El a subliniat România și regiunea Mării Negre fac parte integrantă din capacitățile de apărare și economiile din Europa, însă a arătat că oportunitățile economice pot fi afectate de amenințări.

“Acordul nostru privind apărarea antirachetă ajută la apărarea Statelor Unite și a Europei de entități ostile și iresponsabile din Orientul Mijlociu, iar de la linia orizontului, dar totuși, la doar 400 de kilometri de Constanța, Rusia continuă să ocupe ilegal teritoriul care aparține unui alt vecin de la Marea Neagră, Ucraina. Această ocupație încalcă legislația internațională, normele internaționale, suveranitatea teritorială a Ucrainei și dreptul inalienabil al poporului său de a trăi în pace – totul în timp ce destabilizează întreaga regiune”, a punctat Muniz.

Diplomatul american a remarcat că zilele acestea se vorbește mult despre viitorul NATO și al relațiilor dintre Europa și Statele Unite.

“În această privință, România este deschizătoare de drumuri și reprezintă un exemplu excelent al modului în care funcționează alianța transatlantică atunci când ambele părți se implică total”, precizat el.

România este în siguranță și dispusă să facă afaceri pentru că se bucură de asigurările care reies din Alianța NATO, din Articolul V și din prieteniile sale. Cu toții putem fi recunoscători pentru acest lucru… și, din nou, nu trebuie să căutăm prea departe pentru a vedea care este alternativa. Viziunile comune asupra democrației și piețelor libere, creative ne stimulează progresul. Alternativa la comerțul deschis, prosperitate și la o apărare națională robustă, bine-finanțată este mult prea evidentă și de nedorit”, a mai afirmat David Muniz.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Președinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

U.E.13 hours ago

Alegeri în Germania: Social-democrații, ușor avans față de conservatori. Verzii, pe a treia poziție (exit-poll)

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi a fost ales vicepreședinte al PNL pentru Sănătate: Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene

U.E.15 hours ago

Ziua Europeană a Limbilor. Eurostat: Elevii români, fruntași în UE la studierea limbilor străine. Engleza și franceza, cele mai studiate limbi

Alin Mituța16 hours ago

Caravana ”Cu Europa ajungem departe”, lansată de eurodeputatul Alin Mituța, a ajuns la final: Voi duce ideile colectate în Conferința privind viitorul Europei

MAREA BRITANIE17 hours ago

Regatul Unit acordă 10.500 de vize temporare de muncă pentru a face față deficitului de forță de muncă

U.E.19 hours ago

Țările Med5 cer UE o ”împărțire echitabilă a responsabilității” privind migrația: Combaterea migrației ilegale trebuie să se concentreze pe prevenirea la sursă

U.E.21 hours ago

Germanii sunt chemați la urne pentru a alege direcția politică a celei mai mari economii europene în epoca post-Merkel

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Planul Național de Redresare și Reziliență, o oportunitate pentru a rezolva cu prioritate problemele de natură socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU4 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Team2Share

Trending