Corespondență din Varșovia

Eventuala utilizare a armelor nucleare tactice de către Rusia în Ucraina va semnifica “sfârșitul jocului pentru Federația Rusă”, care prin războiul său deja a zguduit întreaga arhitectură de securitate europeană, a declarat Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Estoniei, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la Varșovia. El a amintit că ultimatumurile date de Rusia înainte de invazia militară în Ucraina au arătat că Moscova își dorește “să destrame NATO” și a pledat pentru ca întărirea flancului estic al Alianței să fie realizată “fără întârziere”.

“Suntem cu toții în război astăzi, război care a fost lansat de Rusia, nu numai împotriva Ucrainei, ci și împotriva stabilității și libertății pe continentul nostru”, a declarat el, în contextul participării la o conferință consacrată Inițiativei celor Trei Mări și organizată de Ministerul de Externe polonez și State of Poland Foundation.

Mihkelson, care face parte din partidul de guvernământ condus de premierul Kaja Kallas, a subliniat că sprijinul acordat de țara sa și de alte state aliate Ucrainei în lupta acestei țări pentru independență li pentru libertate este un sprijin pentru “propria noastră independență”.

Întrebat despre modul cum anexările a încă patru regiuni ucrainene la Rusia va afecta evoluția războiului, deputatul estonian a spus că direcția rămâne aceeași, de a ajuta Ucraina să câștige războiul și de a aduce Federația Rusă la starea “înfrângerii sale strategice”.

“Este încă posibil (n.r. – ca Ucraina) să câștige războiul” a subliniat șeful Comisiei de politică externă a Parlamentului de la Tallinn, după ce Putin a anexat patru teritorii ucrainene, care sunt care sunt echivalentul teritoriului Austriei sau al Ungariei.

Chiar dacă această anexare este cea mai mare de la Germania nazistă încoace, Marko Mihkelson a atenționat că “nu trebuie să uităm de anexarea Crimeei, desigur, care a declanșat războiul început de fapt în februarie 2014”.

“Acesta nu este sfârșitul jocului. Acesta este doar un capitol din acest eveniment tragic, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus el, subliniind că sprijinul militar din partea țărilor occidentale va continua până când Ucraina își eliberează întregul teritoriu.

Pe de altă parte, Mihkelson a avertizat că dacă Federația Rusă va face uz de arme nucleare tactice în Ucraina, atunci acel moment trebuie să semnifice “sfârșitul jocului” pentru Moscova.

Întrebat despre cum ar trebui să reacționeze NATO și SUA dacă Rusia recurge la un astfel de gest, deputatul estonian a subliniat că “rușii trebuie să să știe că nu ne pot teroriza” și că “trebuie să păstrăm toate opțiunile pe masă”.

“Dacă (rușii) o iau razna și folosesc arme nucleare tactice undeva, atunci ar trebui să existe un răspuns. Așa cum am spus, toate opțiunile trebuie păstrate pe masă. (…) Trebuie să fim pregătiți dacă Putin o ia razna. Și folosește arme nucleare tactice nucleare, dar asta nu ar trebui să fie sfârșitul jocului. Acesta ar trebui să fie sfârșitul jocului pentru Federația Rusă“, a conchis el, nu înainte de a aminti că ultimatumurile date de Rusia înainte de invazia militară în Ucraina au arătat că Moscova își dorește “să destrame NATO” și de a pleda pentru ca aliații mai mari, SUA și Marea Britanie, să fie mai prezenți pe flancul estic.

“Să ne asigurăm că deciziile luate la Summitul NATO de la Madrid de a consolida flancul estic, de la țările baltice până la unele zone de asigurare, cum ar fi Marea Neagră, cum ar fi România, Bulgaria. Acesta este obiectivul final și ar trebui să facem acest lucru fără întârziere”, a arătat Marko Mihkelson.

Cele trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – au declarat că sunt în favoarea deschiderii unei căi de aderare rapidă a Ucrainei la NATO, în timp ce Alianța Nord-Atlantică și Statele Unite au adoptat un ton ceva mai rezervat.

“Prietenii baltici ai Ucrainei sprijină pe deplin ideea primirii Ucrainei în NATO cât mai repede cu putinţă. Curajul Ucrainei care inspiră nu poate decât să ne întărească alianţa“, au scris pe Twitter vineri seară miniştrii de externe ai celor trei ţări – Gabrielius Landsbergis (Lituania), Edgars Rinkevics (Letonia) și Urmas Reinsalu (Estonia).

Ukraine’s Baltic friends fully support welcoming Ukraine into NATO as soon as possible. Ukraine’s inspirational bravery can only strengthen our alliance. 🇪🇪🇱🇻🇱🇹 ❤️🇺🇦🌻

— Gabrielius Landsbergis🇱🇹 (@GLandsbergis) September 30, 2022

Ukraine’s Baltic friends fully support welcoming Ukraine into NATO as soon as possible. Ukraine’s inspirational bravery can only strengthen our alliance. 🇱🇻 🇪🇪 🇱🇹 ❤️🇺🇦🌻

— Edgars Rinkēvičs (@edgarsrinkevics) September 30, 2022

Ukraine’s Baltic friends fully support welcoming #Ukraine into @NATO as soon as possible.

Ukraine’s inspirational bravery can only strengthen our alliance. 🇪🇪🇱🇻🇱🇹 ❤️🇺🇦🌻

— Urmas Reinsalu (@UrmasReinsalu) September 30, 2022

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Ţările baltice, care se învecinează cu Rusia şi percep ţara vecină drept o ameninţare majoră la adresa securităţii lor, sunt printre cei mai vocali susţinători ai Ucrainei.

Însă anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles.

“În prezent, opinia noastră este că cea mai bună cale pentru noi de a susţine Ucraina este prin intermediul sprijinului practic, pe teren, în Ucraina şi că procesul la Bruxelles (privind aderarea Ucrainei la NATO – n.r.) trebuie abordat într-un alt moment”, a declarat consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, potrivit Agerpres.

În ton cu punctul de vedere al Casei Albe a fost și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

”Fiecare democraţie din Europa are dreptul de a solicita aderarea la NATO şi am spus din nou şi din nou că uşa rămâne deschisă”, a spus el. Dar o decizie privind aderarea trebuie să fie aprobată “în unanimitate” de toate cele 30 de ţări membre, a spus secretarul general al Alianței.

Referendumurile trucate ale Rusiei din regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson nu au nicio legitimitate şi încalcă în mod flagrant Carta Naţiunilor Unite, a afirmat vineri secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-o declaraţie video publicată pe Facebook a reconfirmat, în acest context, că Alianţa este angajată deplin în apărarea întregului său teritoriu.

Subliniind că o anexare a unui teritoriu atât de extins nu a mai fost încercată în Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, secretarul general adjunct a spus că ”liderii NATO şi comunitatea internaţională nu recunosc şi nu vom recunoaşte anexarea ilegală şi ilegitimă” a acestor teritorii şi a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, informează Agerpres.

În opinia responsabilului NATO, acţiunile preşedintelui Putin din aceste zile marchează o nouă escaladare în războiul său împotriva Ucrainei şi împotriva vestului democratic, ”o retorică politică periculoasă, pe care o condamnăm cu tărie”.

”Ţin să precizez, pentru opinia publică de acasă şi pentru comunităţile româneşti din ţară şi din străinătate, că în acest moment nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, suntem, evident, vigilenţi, dar vreau să fac această precizare pentru cei de acasă”, a spus Geoană în declaraţia sa făcută în limba română, după ce secretarul general Jens Stoltenberg susținuse în prealabil o conferință de presă.

El a explicat că evenimentele recente marchează o escaladare pe orizontală a acestui conflict, care se traduce prin multiplicarea şi amplificarea tacticilor hibride utilizate de Federaţia Rusă: continuarea, probabil şi mai agresivă, a războiului energetic cu Europa, destabilizarea securităţii alimentare şi agroalimentare, dezinformare şi propagare de informaţii false, toate acestea prelungind ”impactul dramatic al acestui război ilogic, asupra stabilităţii şi securităţii europene, dar şi asupra economiei globale”.

Secretarul general adjunct al NATO a reafirmat că NATO, la nivelul conducerii sale, este angajată deplin în apărarea întregului teritoriu al Alianţei, şi a reconfirmat că Articolul 5 din Tratatul de la Washington este mai robust şi mai relevant decât oricând.

”Suntem uniţi, extrem de angajaţi în apărarea teritoriului aliaţilor, inclusiv al României”, a spus Geoană.

În final, oficialul a subliniat nevoia de unitate şi a dat asigurări că depăşirea acestui moment dificil este o prioritate pentru NATO.