Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg, convorbire telefonică cu Klaus Iohannis despre agenda summitului NATO și securitatea Mării Negre: Mulțumesc României pentru leadership-ul său

Published

on

© Administrația Prezidențială

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a discutat cu președintele Klaus Iohannis despre “importanța vitală a securității din regiunea Mării Negre pentru NATO” într-o convorbire telefonică pe care cei doi lideri au avut-o miercuri în vederea pregătirii summitului NATO din acest an.

“O discuție bună cu președintele Klaus Iohannis. Am discutat importanța vitală a securității din regiunea Mării Negre pentru NATO și i-am mulțumit pentru leadership-ul dovedit de România. Am abordat de asemenea NATO 2030 și planurile noastre pentru o agendă ambițioasă la summitul NATO din acest an”, a scris Stoltenberg, pe contul său de Twitter.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, miercuri, o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în pregătirea Summitului NATO din acest an şi în contextul procesului de reflecţie privind viitorul NATO (NATO 2030), a informat și Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cei doi înalţi demnitari au accentuat importanţa avansării, în perioada următoare, a discuţiilor la nivel aliat în ceea ce priveşte consolidarea rolului şi profilului Alianţei, susţinând viziunea comună pentru o Alianţă mai puternică şi mai eficientă la orizontul anului 2030.

În acest sens, şeful statului a evidenţiat că Summitul NATO din 2021, primul la care va participa noul preşedinte al SUA, Joseph R. Biden, reprezintă un reper extrem de important în conturarea procesului de adaptare al NATO şi pentru consolidarea securităţii aliaţilor şi a evidenţiat că, pentru ţara noastră, reconfirmarea unităţii aliate şi a solidităţii relaţiei transatlantice reprezintă teme centrale în acest context.

Preşedintele Iohannis a subliniat necesitatea adoptării, cu prilejul Summitului din acest an, a unor decizii care să permită continuarea coerentă şi unitară a consolidării posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe Flancul Estic, să sporească rezilienţa aliată şi să asigure progresul tehnologic al NATO. Şeful statului a evidenţiat atenţia care trebuie acordată, în perspectiva Summitului din acest an, identificării corecte a riscurilor şi provocărilor, conturării perspectivei globale a Alianţei, revitalizării parteneriatelor, în special a celui cu Uniunea Europeană, precum şi continuării politicii “uşilor deschise” a NATO.

Citiți și Jens Stoltenberg, convorbire telefonică cu Klaus Iohannis despre agenda summitului NATO și securitatea Mării Negre: Mulțumesc României pentru leadership-ul său

Preşedintele Klaus Iohannis a indicat că România sprijină pe deplin procesul de reflecţie strategică NATO 2030, la care va contribui în mod activ, şi a apreciat rolul coordonator al Secretarului General al NATO în gestionarea procesului, precum şi eforturile acestuia de coordonare şi de implicare a aliaţilor în proces. De asemenea, a subliniat că, pentru România, este important ca demersul să asigure consolidarea rolului NATO ca platformă de consultare, coordonare şi acţiune comună transatlantică, bazată pe unitatea, coeziunea şi solidaritatea membrilor săi.

Şeful statului a salutat propunerea secretarului general al NATO de adaptare şi actualizare a Conceptului Strategic al NATO, pornind de la procesul de reflecţie strategică NATO 2030 şi a evidenţiat că România a fost printre primii aliaţi care au susţinut ferm această abordare, încă de la finalul anului 2019.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a accentuat importanţa eforturilor pe linia creşterii rezilienţei, atât la nivelul Alianţei în ansamblul său, cât şi la nivelul statelor membre, şi a subliniat hotărârea României de a se implica activ în susţinerea acestor demersuri, menţionând, în acest sens, iniţiativa de constituire şi găzduire a Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC).

La rândul său, secretarul general al NATO a adresat mulţumiri şi aprecieri pentru rolul României în cadrul NATO şi a apreciat că România este un aliat responsabil şi valoros, cu participări şi contribuţii substanţiale în planul dezbaterilor conceptuale, al proiectelor şi iniţiativelor aliate, precum şi în teatrele de operaţii ale NATO.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, secretarul general al NATO a împărtăşit viziunea preşedintelui României cu privire la importanţa unui profil solid al Alianţei, prin consolidarea posturii de descurajare şi apărare, întărirea reţelei de parteneriate şi asigurarea răspunsului aliat adecvat la provocările curente din mediul de securitate.

El a adresat mulţumiri pentru deschiderea ţării noastre de a se implica activ în procesul de reflecţie strategică şi a reiterat interesul ca acesta să conducă la un profil consolidat al Alianţei pentru următorul deceniu, inclusiv prin actualizarea Conceptului Strategic. Secretarul general al NATO a subliniat relevanţa, poziţie împărtăşită şi de preşedintele Iohannis, continuării eforturilor aliate pentru asigurarea suportării echitabile a costurilor militare aliate (burden sharing), cu efect pozitiv asupra întăririi posturii aliate pe Flancul Estic, inclusiv la Marea Neagră. De asemenea, a fost de acord cu poziţia preşedintelui Iohannis privind necesitatea consolidării parteneriatului dintre NATO şi Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte problematica rezilienţei, subiect tot mai important pe agenda aliată, secretarul general al NATO a apreciat iniţiativa României privind crearea unui Centru dedicat problematicii rezilienţei, arată Administraţia Prezidenţială.

Discuția telefonică Stoltenberg – Iohannis a avut loc în condițiile în care șeful statului a promulgat zilele trecute legea bugetului de stat, fiind pentru al cincilea an consecutiv când România alocă 2% din PIB pentru bugetul apărării, fiind unul dintre cele nouă state aliate care respectă acest criteriu.

De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmează să prezinte săptămâna viitoare raportul său anual care va cuprinde și evoluția creșterii bugetelor apărării în statele aliate.

Mai mult, în cadrul reuniunii miniștrilor apărării aliați din luna februarie, Jens Stoltenberg le-a prezentat aliaților propunerea de creștere a fondurilor NATO pentru apărarea flancului estic, inclusiv în Marea Neagră, SUA și România numărându-se printre statele susțin consolidarea măsurilor de descurajare și apărare.

Totodată, România a devenit luna trecută primul stat aliat dotat cu rachete HIMARS, principalele echipamente ale primului Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS care va intra în dotarea Armatei României sosind în Portul Constanța.

Nu în ultimul rând, Ministerul Apărării Naționale a dat recent startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Conform proiectului pentru care MApN a cerut anul trecut încuviințarea Parlamentului, este vorba de o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au participat, marţi, în Poligonul Smârdan din judeţul Galaţi, la exerciţiul militar multinaţional “Justice Sword 21”, șeful statului afirmând că România, Polonia și celelalte state aliate de pe flancul estic al NATO se pregătesc pentru apărare.

Cei doi şefi de stat au participat la Ziua distinşilor vizitatori cu ocazia exerciţiului militar “Justice Sword 21”, desfăşurat la Poligonul Smârdan şi la care Polonia a venit cu forţele şi mijloacele tehnice desfăşurate în ţara noastră în cadrul Prezenţei Adaptate de pe Flancul Estic aliat, din structurile Brigăzii multinaţionale NATO de la Craiova. Participarea celor doi lideri la acest exercițiu militar a făcut parte din programul vizitei oficiale a președintelui Duda la București, atât în contextul parteneriatului strategic bilateral, cât și a găzduirii de către președintele Iohannis a Summitului formatului București 9, prima astfel de reuniune la care a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

“Astăzi, în exerciţiu, au fost forţe din România şi forţe din Polonia. Soldaţii polonezi sunt cei care au venit să facă parte din Brigada Multinaţională. Este extrem de important să aibă loc astfel de exerciţii pentru a verifica şi pentru a creşte gradul de interoperabilitate, adică să lucreze bine împreună, să se cunoască reciproc, să înveţe cum să se conecteze unii cu ceilalţi şi să fie capabili să execute împreună misiuni de luptă. Când vorbim despre misiuni de luptă, trebuie să fiu foarte clar aici, noi ne pregătim pentru misiuni de luptă de apărare. Este pentru noi, pe Flancul estic al NATO, extrem de important să avem forţe bine antrenate, bine pregătite pentru apărare. Noi ne pregătim pentru apărare pe Flancul estic”, a afirmat preşedintele Iohannis.

 

De altfel, la summitul B9, președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice

Preşedintele Andrzej Duda şi-a exprimat speranţa că astfel de exerciţii vor fi organizate şi în Polonia.

“Astăzi în Poligonul de la Smârdan am urmărit exerciţii practice care demonstrează cum pot lucra împreună şi subliniez împreună soldaţii noştri pentru că la acest exerciţiu au participat şi soldaţi români şi soldaţi polonezi, polonezi din cadrul misiunii aliate care staţionează aici în România. (…) Mă bucură foarte mult că există această ocazie de exerciţii comune, de demonstraţii comune. Este foarte important şi pentru soldaţii noştri şi pentru soldaţii români că se pot vedea şi pot lucra împreună cu colegii lor. Este, de asemenea, o ocazie de a vedea şi tehnica militară de care dispun cele două armate, de a vedea că suntem foarte bine pregătiţi, suntem în curs de modernizare şi ne bucură acest proces de modernizare. Am vorbit şi cu domnul preşedinte şi ieri despre aceste activităţi care sunt în derulare. Vedem astfel că devenim tot mai compatibili cu aliaţii noştri, chiar şi cu SUA. Mă bucură foarte mult faptul că putem face aceste exerciţii împreună”, a spus și Andrzej Duda, conform Agerpres.

 

În toate fazele și etapele exercițiului Justice Sword 21 sunt implicați peste 2.000 de militari și sunt folosite aproximativ 500 de mijloace de luptă.

„Justice Sword 21” face parte din complexul de exerciții de mare amploare „Dacia 21” desfășurat de Armata României și este un exercițiu tactic întrunit cu trageri reale (LIVEX), executat de Brigada 282 Blindată „Unirea Principatelor”, în perioada 04-19.05.2021, pentru verificarea capacității de reacție și de luptă a marii unități, ca structură inclusă în pachetul unic de forțe pus la dispoziția NATO.

Continue Reading

NATO

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest

Primele elemente ale Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat a NATO, care urmează să participe la Exerciţiul Noble Jump 2021, sosesc, începând de marţi, în România, pe cale terestră, a informat Ministerul Apărării Naţionale (MApN) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit MApN, opt convoaie militare, constituite din aproximativ 190 de militari şi 120 de echipamente militare, au intrat în ţară prin punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu.

Militarii şi echipamentele vor staţiona în Bucureşti până miercuri, urmând să îşi continue deplasarea către Centrul Naţional de Instruire Întrunită “Getica” din Cincu, judeţul Braşov.

MApN menţionează că pe 11, 12, 20 şi 21 mai, pe rutele de deplasare a convoaielor militare, traficul rutier poate fi îngreunat, astfel:

* 11 mai, între orele 13,00 şi 21,00, pe ruta Giurgiu – Bucureşti (E85);

* 12 mai, între orele 6,00 şi 20,00, pe ruta Bucureşti – Piteşti (A1) – Râmnicu Vâlcea (E81) – Valea Oltului – Cincu;

* 20 mai, între orele 10,00 şi 19,00, pe ruta Giurgiu – Bucureşti (E85);

* 21 mai, intervalul orar 06,00 – 20,00, ruta Bucureşti – Piteşti (A1) – Râmnicu Vâlcea (E81) – Valea Oltului – Cincu.

 

Noble Jump 2021 (NOJP21) este un exerciţiu multinaţional cu termen scurt de notificare, planificat şi condus de Comandamentul Forţelor Întrunite de la Napoli, care se desfăşoară în perioada 19 mai – 2 iunie, pe teritoriul României şi Bulgariei.

NOJP21 va testa capacitatea operaţională a elementelor Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat şi nivelul de implementare a Planului de Acţiune pentru Creşterea Capacităţii de Reacţie a Alianţei (Readiness Action Plan) în Bulgaria şi România.

Potrivit Alianței, exercițiul anual Noble Jump al NATO va avea loc sub umbrela Steadfast Defender 2021, în cadrul căruia vor fi desfășurate în România trupele Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat condusă de Turcia. Vor fi implicați aproximativ 4.000 de soldați din 12 țări.

Prin intermediul Defender Europe 21 și Steadfast Defender, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

Continue Reading

NATO

Defender Europe 21: A început în România cel mai exercițiu militar SUA în Europa. 1.000 de parașutiști americani, polonezi, olandezi și germani au aterizat în România

Published

on

© Forțele Aeriene Române/ Facebook

Peste 1.000 de parașutiști americani, polonezi, olandezi, germani și români au aterizat luni pe aerodromul Bazei Aeriene din Boboc, dând startul exercițiului militar “Swift Response 21” ca parte a amplelor desfășurări din cadrul Defender Europe 21, cel mai mare exercițiu militar al SUA în Europa. Exercițiul a debutat concomitent cu Summitul formatului București 9, din care fac parte statele NATO de pe flancul estic, reuniunea fiind găzduită de președintele Klaus Iohannis, iar președintele SUA Joe Biden a participat în premieră în format videoconferință.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, în timpul exercițiului Swift Response 21/Defender Europe 21, care se desfășoară în perioada 1–15 mai, Divizia 82 Aeropurtată americană (82nd Airborne Division) execută “trei operații aeropurtate multinaționale pentru a demonstra capacitatea strategică de reacție, interoperabilitatea și determinarea de a sprijini Alianța Nord-Atlantică”.

În acest context, aproximativ 7.000 de parașutiști militari din Divizia 82 Aeropurtată a SUA și Brigada 6 Aeropurtată din Polonia, precum și din alte nouă state, vor executa operații de tip Joint Forcible Entry în Estonia, Lituania și România.

Divizia americană va conduce aceste operații prin structuri de comandă înaintate dispuse în România (Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și Baza Aeriană Boboc).

Punctul de greutate, în România, este reprezentat de Brigada 6 Aeropurtată poloneză, care va executa, în data de 10 mai, în Boboc, operații Joint Forcible Entry cu trei batalioane multinaționale.

Din organica brigăzii va face parte și o subunitate românească, generată de Batalionul 495 Parașutiști „Căpitan Ștefan Șoverth”.


Swift Response se desfășoară ca parte a Defender Europe 21, cel mai mare exercițiu militar al SUA în Europa, care a început zilele trecute în Albania și care reunește peste 28.000 de forțe multinaționale din 26 de națiuni ce vor desfășura operațiuni aproape simultane în mai mult de 30 de zone de antrenament din 12 țări, inclusiv în România.

Prin intermediul Defender Europe 21, România și propune să atingă capabilitatea operațională a Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu, subiect discutat de oficialii Armatei României cu generalul-locotenent John Kolasheski, comandantul Corpului V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite ale Americii, aflat zilele acestea în România.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ursula von der Leyen, după cina de lucru cu Florin Cîțu: Lucrăm împreună cu România pentru a finaliza un plan solid de redresare și reziliență, cât mai curând posibil

S&D11 hours ago

PES Women și Partidul Socialiștilor Europeni fac presiuni pentru ratificarea integrală a Convenției de la Istanbul și punerea în aplicare a acesteia de către toate statele membre ale UE

ROMÂNIA11 hours ago

MAE anunță că Rusia l-a declarat persona non grata pe adjunctul atașatului militar al Ambasadei României la Moscova, ca răspuns la mișcarea Bucureștiului

Mircea Hava12 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

Corina Crețu13 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Comunicarea cu cetățenii trebuie să devină, tot mai mult, o prioritate a Uniunii Europene

Cristian Bușoi13 hours ago

Cristian Bușoi pledează pentru implicarea medicilor de familie în procesul de vaccinare: Joacă un rol important în campania de informare corectă a populației

NATO14 hours ago

VIDEO Klaus Iohannis și Andrzej Duda, la exercițiul militar “Justice Sword 21”: Ne pregătim pentru apărare pe flancul estic al NATO

NATO14 hours ago

VIDEO Opt convoaie militare ale Forței de Reacție Rapidă a NATO au intrat în România pentru exercițiul Noble Jump 2021

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Șeful diplomației UE, Josep Borrell: Următoarea rundă a dialogului Belgrad-Pristina va avea loc la finalul lunii iunie

ROMÂNIA15 hours ago

Florin Cîțu: Merg la Bruxelles să mă asigur că vom avea un PNRR aprobat cu prioritățile noastre. Este nevoie să accelerăm ritmul economiei

Mircea Hava12 hours ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending