Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg: Deturnarea avionului arată modul în care regimul de la Minsk atacă drepturile democratice. Salut măsurile adiționale convenite de UE

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat marți Belarusul pentru că a forţat aterizarea avionului de linie al companiei Ryanair, ce efectua un zbor Atena-Vilnius, cerând o anchetă internaţională urgentă şi eliberarea jurnalistului de opoziţie Roman Protasevici, transmite Agerpres

„Aceasta reprezintă o deturnare de către stat şi arată modul în care regimul de la Minsk atacă drepturile democratice fundamentale şi sancţionează libertatea de exprimare şi media independente. Trebuie să existe o anchetă internaţională urgentă. Iar Roman Protasevici şi partenera sa Sofia Sapega trebuie să fie eliberaţi imediat”, a punctat Stoltenberg.

Potrivit comunicatului oficial al NATO, secretarul general al Alianței, s-a întâlnit marți cu premierul Estoniei, Kaja Kallas, pentru a discuta despre Belarus. El a salutat totodată noile măsuri ale Uniunii Europene împotriva regimului de la Minsk. 

 

„Salut măsurile adiţionale convenite de Uniunea Europeană. Aterizarea forţată a unui avion de pasageri de către Belarus a fost periculoasă şi inacceptabilă”, a punctat Jens Stoltenberg.

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles la un summit extraordinar, au dat undă verde adoptării de sancțiuni economice împotriva Belarusului și suplimentării listei de interdicții pentru oficiali și entități din cadrul regimului condus de Aleksandr Lukașenko, într-o serie de măsuri menite să răspundă la deturnarea avionului comercial al companiei Ryanair.

“Consiliul European condamnă cu fermitate aterizarea forțată a zborului Ryanair la Minsk, în Belarus, la 23 mai 2021, punând în primejdie siguranța aeriană, precum și reținerea de către autoritățile belaruse a jurnalistului Roman Protasevici și a Sofiei Sapega”, se arată în concluziile adoptate de Emmanuel Macron, Angela Merkel, Gitanas Nauseda, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni.

Mai mult, preşedintele american Joe Biden și-a manifestat luni sprijinul față de poziția Consiliului European de a institui sancţiuni economice ţintite împotriva Belarusului după deturnarea “scandaloasă” spre Minsk. 

Uniunea Europeană și NATO au reacționat duminică în termeni duri după ce guvernul din Belarus al președintelui Aleksandr Lukașenko a deturnat un avion de linie al companiei Ryanair, forţat să aterizeze la Minsk pentru arestarea unui opozant aflat la bordul aeronavei. 

Jens Stoltenberg, a transmis că deturnarea acestui avion și reținerea opozantului Roman Protasevici  reprezintă “un incident grav şi periculos” şi a cerut “o anchetă internaţională”. De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel, a asigurat că acest incident fără precedent nu va rămâne fără consecințe, iar el va fi discutat la summitul extraordinar al liderilor europeni de la Bruxelles din 24-25 mai.

Liderii Uniunii Europene au făcut apel la Belarus să permită plecarea avionului Ryanair deviat şi forţat să aterizeze duminică la Minsk şi să lase toţi pasagerii să îşi continue călătoria, spunând că este “o acţiune total inacceptabilă”.

“Guvernul din Belarus este responsabil de securitatea tuturor pasagerilor şi a aparatului de zbor. Toţi pasagerii trebuie să îşi poată continua imediat călătoria”, a scris pe Twitter şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, în contextul în care Minskul l-a arestat pe opozantul Roman Protasevici, prezent în avion.

Reacții de condamnare a acestui gest au venit și din partea statelor membre ale UE, în frunte cu Germania.

Roman Protasevici, 26 de ani, a fost reţinut pe aeroportul din Minsk după ce a coborât din avionul care provenea de la Atena şi avea ca destinaţie Vilnius. Avionul a fost deviat de pe traiectoria sa în urma unei “alerte cu bombă”. Serviciul de presă al preşedinţiei belaruse a precizat pentru Telegram că un avion de vânătoare MiG-29 a fost trimis de armată pentru a intercepta această aeronavă.

În noiembrie anul trecut, serviciile de securitate belaruse (KGB) l-au plasat pe Protasevici pe lista “persoanelor implicate în activităţi teroriste”.

Tânărul este un fost colaborator al Nexta, o instituţie media care a jucat un rol de prim-plan în marele val de contestare faţă de realegerea în 2020 a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994.

NATO

Președintele Estoniei face apel la consolidarea prezenței NATO pe teritoriul țării sale, ca măsură prevenită față de Rusia: ”Dacă te uiți în istorie, există surprize”

Published

on

© Alar Karis/ Twitter

Președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

”Vrem mai multe trupe NATO în Estonia. Avem nevoie de o prezență sporită pentru a ne asigura că nu vom fi atacați”, dar doar pentru ”scopuri defensive”, a menționat președintele Estoniei, care a salutat recenta decizie a Danemarcei de a-și crește prezența militară în Lituania prin trimiterea a patru avioane F-16 și a unei fregate.

Tema securității europene a fost abordată de Stoltenberg și cu președintele lituanian, Gitanas Nauseda, pe care l-a asigurat într-o convorbire telefonică că Alianța Nord-Atlantică ”este întotdeauna pregătită să facă ceea ce este necesar pentru a-și apăra aliații”.

Întrebat dacă are temeri că Moscova va invada Estonia, Karis a adoptat un ton prudent.

”Nu se știe niciodată. Dacă te uiți în urmă, în istorie, există surprize. De fiecare dată când apare o astfel de situație – ca acum în Ucraina – apar întrebări de acest gen”, a explicat președintele estonian.

După ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, în 2014, NATO a desfășurat trupe în Estonia, Lituania, Letonia și Polonia, fiecare dintre acestea găzduind peste 1000 de militari.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a criticat aceste cereri, considerându-le o încercare de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Între timp, la Brest, Franța, a început o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu România propune pregătirea în avans a unor sancțiuni UE la adresa Rusiei pentru menținerea arhitecturii de securitate a Europei.

Martor al unei coordonări transatlantice pe acest dosar stă proiectul de lege pregătit de senatorii americani din Partidul Democrat al președintelui Joe Biden, care sancțiuni împotriva Rusiei și lui Vladimir Putin personal în cazul în care Moscova va recurge la o ofensivă militară împotriva Ucrainei

 

Continue Reading

NATO

PatriotFest: Compania Leviatan Design a premiat un proiect de sistem autonom de poziționare și urmărire solară în cadrul singurului concurs național de inovare în materie de apărare

Published

on

© CaleaEuropeană.ro

Compania Leviatan Design, sponsor oficial alături de compania americană Boeing al celei de-a patra ediții a concursului PatriotFest, a acordat miercuri, la Cercul Militar Național, premiul al III-lea în cadrul galei menționate unui proiect inovator de sistem autonom de poziționare și urmărire solară.

PatriotFest este singurul concurs național de inovare, organizat de instituții din domeniul apărării și securității naționale. Concursul urmărește să contribuie la procesul de inovare pentru a crește securitatea României într-o perioadă plină de provocări, când amenințările hibride devin tot mai variate și sofisticate, în special pe fondul pandemiei. La a patra ediție a fost premiată performanța românească în domeniul sistemelor autonome.

Premiul a fost înmânat inițiatorului proiectului, Bogdan Belean, de către directorul tehnic al companiei, Gabriel Marcu, în numele directorului general al Leviatan Design, Cătălin Podaru.

În mesajul transmis, directorul companiei Leviatan Design a subliniat că este o deosebită onoare să ofere unul dintre premiile din cadrul Patriotfest.

Mă bucur să văd cum această inițiativă a crescut de la an la an, iar tematicile de concurs au devenit tot mai interesante și provocatoare din punct de vedere tehnologic. Și fiindcă vorbim de inovare și provocări  într-un mediu de securitate atât de fluid, este evident că una dintre căile prin care putem crește împreună reziliența României este cooperare dintre instituțiile statului, societatea civilă și mediul de afaceri. Iar PatriotFest este oglindirea perfectă a unei asemenea abordări de tip whole government, whole society. Deoarece compania Leviatan pune mult accent pe și tehnologiile inovatoare în activitatea sa de construcție și proiectare, invit membrii comunității PatriotFest să ne viziteze și să găsim, astfel, chiar și eventuale oportunități de colaborare și de susținere a unor proiecte câștigătoare la concursul PatriotFest. Vă urez mult succes și vă asigur de tot sprijinul pentru susținerea inovării românești. Vă mulțumesc!“, se arată în mesajul prezentat de directorul tehnic al companiei.

PatriotFest își propune să unească lumile creatorilor și consumatorilor de inovare pentru un viitor mai sigur și mai integrat tehnologic. Susținerea performanței românești înseamnă nu numai dezvoltarea unei platforme de sprijin și de recompense pentru inovare, dar și o curajoasă încercare de oprire a fenomenului de exod al creierelor.

PatriotFest este inițiat de Asociația New Strategy Center și organizat cu sprijinul mai multor instituții din domeniul securității naționale: Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază.

Compania Leviatan Design s-a clasat în 2021 în top 10 firme de arhitectură și proiectare din România. Cu o echipă formată din aproape 90 de specialiști (arhitecți, proiectanți și personal suport), dar și prin rezultatul investițiilor continue, compania a reușit să crească performanța și să livreze la termen proiecte complexe cu funcțiuni diferite, acoperind astfel 75% din județele României. Compania se diferențiază pe piața locală a construcțiilor prin capacitatea sa de adaptare, susținută ferm de digitalizarea și tehnologizarea proceselor interne și aplicarea standardului BIM (Building Information Modeling).

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după Consiliul NATO-Rusia: Scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu poate face parte dintr-un acord cu Rusia privind controlul armamentului

Published

on

© NATO/ Flickr

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat miercuri, după reuniunea Consiliului NATO – Rusia, că Alianţa nu a anticipat şi nu a asistat la vreun element de surpriză din partea delegaţiei Moscovei la discuţiile de peste patru ore, dar apreciază că întâlnirea a fost totuşi un lucru pozitiv şi discuţiile trebuie continuate. Totodată, al doilea om din structura de conducere civilă a Alianței a subliniat că scutul antirachetă de la Deveselu nu poate fi pus în discuţie într-o eventuală negociere NATO – Rusia a unui acord privind controlul armamentului.

Înaltul oficial al NATO a organizat miercuri, după Consiliul NATO-Rusia, un briefing online pentru jurnaliştii români, prilej cu care a vorbit şi despre domeniile în care Alianţa îşi doreşte să continue discuţiile cu Rusia, printre care a enumerat controlul armamentelor, transparenţa exerciţiilor militare, dezarmarea şi neproliferarea.

Întrebat dacă şi România a cerut, ca Estonia, o întărire a prezenţei NATO în ţara noastră, Geoană a spus că “aliaţii din flancul estic au în continuare un interes legitim pentru a putea vedea întărită dimensiunea de apărare şi descurajare”.

El a adăugat că dacă acțiunile Rusiei vor continua, atunci vor exista consecințe severe de natură economică, financiară, tehnologică, dar s-a referit și la “decizia naturală a NATO de a-și întări postura de apărare și descurajare pe întreg flancul estic, inclusiv în România și la Marea Neagră”.

“Suntem extrem de clari și de neechivoci în discuțiile noastre cu Federația Rusă că acțiuni agresive și mobilizarea de resurse militare neobișnuite și suspecte în jurul Ucrainei va avea consecințe”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO.

El a spus că acest lucru este în atenţia Alianţei “şi la Marea Neagră, şi în zona Baltică dar în acelaşi timp vrem să dăm mereu o şansă dialogului şi sperăm ca acest dialog de astăzi cu Federaţia Rusă să nu fie doar un eveniment singular, ci să permită o evoluţie şi discuţii care să ducă la rezultate concrete”, potrivit Agerpres.

Geoană a precizat suplimentar că politica NATO faţă de Federaţia Rusă este extrem de clară şi reuniunea Consiliului NATO-Rusia a fost expresia unei dimensiuni a acestei relaţii – dialogul.

“O altă dimensiune la fel de importantă este cea de apărare şi descurajare. Şi vreau să fac o precizare: NATO nu a avut o prezenţă militară pe teritoriul noilor aliaţi admişi în NATO după 1997 până în 2014, când Rusia a ocupat ilegal şi anexat Crimeea şi a început tensiunea din estul Ucrainei. Deci postură de apărare şi descurajare, lucru pe care îl facem şi vom continua să-l facem, în paralel cu un dialog pe care l-am reînceput astăzi şi care sperăm să conducă către rezultate”, a mai spus Geoană, referindu-se la una dintre propunerile Rusiei din decembrie privind garanţiile de securitate pe care le doreşte.

Scutul de la Deveselu este pur defensiv și nu poate face parte dintr-un acord cu Rusia privind controlul armamentului

Întrebat dacă scutul de la Deveselu poate fi pus în discuţie într-o eventuală negociere a unui acord privind controlul armamentului, Geoană a răspuns negativ.

“Partea rusă a ridicat în repetate rânduri, neîntemeiat, preocupări cu privire la destinaţia şi sensul prezenţei acestor instalaţii defensive pe teritoriul României şi al Poloniei. Am repetat şi astăzi prin vocea dnei (Wendy) Sherman (adjuncta secretarului de stat american – n.r.), am spus-o şi noi la nivelul NATO, o spun şi oficialii români şi polonezi, aceste forme de apărare antirachetă pe teritoriul României şi Poloniei sunt pur defensive, nu sunt intenţionate şi nu pot opera ca arme ofensive împotriva Federaţiei Ruse şi de aceea ele nu vor putea face parte dintr-un astfel de potenţial acord”, a spus secretarul general adjunct al NATO.

El a subliniat că acesta este de fapt un “non-subiect”, este “mai degrabă un element de comunicare din partea Federaţiei Ruse, decât un element de reală preocupare şi aceste facilităţi vor continua să opereze pe teritoriul aliat”.

Citiți și Jens Stoltenberg, după Consiliul NATO-Rusia: Aliații nu vor renunța la prezența lor militară pe flancul estic al NATO

Cele 30 de state membre ale NATO au transmis miercuri Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a prezidat prima reuniune a Consiliului NATO-Rusia din ultimii ani.

Reuniunea, desfășurată “într-un moment definitoriu pentru securitatea europeană”, după cum însuși Stoltenberg a punctat, s-a concentrat pe situația de securitate din Ucraina și din jurul acesteia și pe propunerile de securitate publicate de Federația Rusă în luna decembrie a anului trecut și prin care Moscova a solicitat ca NATO să nu se extindă suplimentar și să renunțe la prezența sa militară în statele care au aderat la Alianță după 1997, precizare care include și România.

“Rusia a prezentat propunerile pe care le-a publicat în decembrie, menite să răspundă preocupărilor lor de securitate. Printre acestea se numără cererile de a nu mai admite niciun membru nou în NATO. Și de a ne retrage forțele din estul Alianței”, a confirmat înaltul oficial aliat într-o conferință de presă, evidențiind că “există diferențe semnificative între aliații NATO și Rusia cu privire la aceste aspecte” și arătând că “diferențele noastre nu vor fi ușor de depășit.

Stoltenberg a indicat că aliații din NATO au respins aceste pretenții.

Aliații, de partea lor, au reafirmat politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate. Aliații au precizat că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc, inclusiv prin prezența trupelor în partea estică a Alianței“, a spus secretarul general al NATO, după o reuniune care a durat peste patru ore, cu o oră în plus față de cum era prevăzut în programul oficial.

Consultările de la nivelul Consiliului NATO – Rusia reprezintă a doua iterație a dialogului între Occident și Rusia privind arhitectura de securitate europeană după dialogul pentru stabilitate strategică dintre SUA și Federația Rusă care a avut loc luni, la Geneva. În “orașul diplomației pentru pace”, SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Discuțiile vor continua joi, la Viena, sub auspiciile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, însă tema va fi abordată și la Brest, în Franța, acolo unde joi și vineri se întrunesc miniștrii de externe și apărării din statele membre ale Uniunii Europene pentru a aborda teme fundamentale privind o Europă mai suverană în lume.

Continue Reading

Facebook

EDITORIALE6 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.18 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL20 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL21 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV2 days ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending