NATO
Jens Stoltenberg, după Consiliul NATO-Rusia: Aliații nu vor renunța la prezența lor militară pe flancul estic al NATO
Published
1 year agoon

Cele 30 de state membre ale NATO au transmis miercuri Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a prezidat prima reuniune a Consiliului NATO-Rusia din ultimii ani.
Reuniunea, desfășurată “într-un moment definitoriu pentru securitatea europeană”, după cum însuși Stoltenberg a punctat, s-a concentrat pe situația de securitate din Ucraina și din jurul acesteia și pe propunerile de securitate publicate de Federația Rusă în luna decembrie a anului trecut și prin care Moscova a solicitat ca NATO să nu se extindă suplimentar și să renunțe la prezența sa militară în statele care au aderat la Alianță după 1997, precizare care include și România.
“Rusia a prezentat propunerile pe care le-a publicat în decembrie, menite să răspundă preocupărilor lor de securitate. Printre acestea se numără cererile de a nu mai admite niciun membru nou în NATO. Și de a ne retrage forțele din estul Alianței”, a confirmat înaltul oficial aliat într-o conferință de presă, evidențiind că “există diferențe semnificative între aliații NATO și Rusia cu privire la aceste aspecte” și arătând că “diferențele noastre nu vor fi ușor de depășit.
Stoltenberg a indicat că aliații din NATO au respins aceste pretenții.
“Aliații, de partea lor, au reafirmat politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate. Aliații au precizat că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc, inclusiv prin prezența trupelor în partea estică a Alianței“, a spus secretarul general al NATO, după o reuniune care a durat peste patru ore, cu o oră în plus față de cum era prevăzut în programul oficial.
În același timp, atât Rusia, cât și aliații NATO au exprimat necesitatea de a relua dialogul și de a explora un calendar al viitoarelor întâlniri.
“Aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou cu Rusia pentru a purta discuții mai detaliate, pentru a pune pe masă propuneri concrete, și pentru a căuta rezultate constructive. În special, aliații ar dori să discute modalități concrete de a spori transparența exercițiilor militare, pentru a preveni incidentele militare periculoase, și de a reduce amenințările spațiale și cibernetice. Aliații s-au oferit, de asemenea, să analizeze controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea. Inclusiv pentru a aborda limitările reciproce privind rachetele, și pentru a aborda politicile nucleare”, a informat Stoltenberg.
În ceea ce privește liniile de comunicații, secretarul general al NATO a precizat că aliații sunt interesați să analizeze modalități de îmbunătățire a canalelor de comunicații civile și militare și posibilitatea de a restabili biroul NATO de la Moscova și misiunea Rusiei pe lângă NATO.
Stoltenberg a mai arătat că aliații din NATO și-au exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la consolidarea militară rusă în Ucraina și în jurul acesteia, au făcut apel la Rusia să detensioneze imediat situația și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a vecinilor săi.
“De asemenea, au solicitat Rusiei să se abțină de la poziționarea agresivă de forță și de la activitățile răuvoitoare îndreptate împotriva aliaților, și să respecte toate obligațiile și angajamentele sale internaționale”, a mai precizat el.
“Există oportunități pentru un angajament constructiv care nu trebuie ratate, în interesul securității în Europa”, a conchis Stoltenberg.
Consultările de la nivelul Consiliului NATO – Rusia reprezintă a doua iterație a dialogului între Occident și Rusia privind arhitectura de securitate europeană după dialogul pentru stabilitate strategică dintre SUA și Federația Rusă care a avut loc luni, la Geneva. În “orașul diplomației pentru pace”, SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.
Discuțiile vor continua joi, la Viena, sub auspiciile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, însă tema va fi abordată și la Brest, în Franța, acolo unde joi și vineri se întrunesc miniștrii de externe și apărării din statele membre ale Uniunii Europene pentru a aborda teme fundamentale privind o Europă mai suverană în lume.
În timpul reuniunii de la Bruxelles dintre NATO și Rusia a venit și un mesaj de la București, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, care a susținut tradiționalul său discurs privind obiectivele de politică externă și de securitate a României în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.
Cu acest prilej, șeful statului a reafirmat obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România, în timp ce a respins propunerile de securitate ale Rusiei.
“Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate. Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre“, a conchis președintele.
Între timp, Statele Unite au demarat acțiuni de diplomație digitală pentru a contracara solicitările Rusiei privind garanții de securitate, amintind că Moscova a invadat, pe rând, Republica Moldova, Georgia și Ucraina, țări în care încă nu și-a încetat prezența militară, deși guvernele de la Chișinău, Kiev și Tbilisi nu recunosc și resping aceste acțiuni.
Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, au rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Mai mult, într-o fișă informativă făcută publică în ajunul tratativelor cu Rusia, Casa Albă a prezentat eforturile diplomatice ale SUA de a implica aliații europeni în aceste discuții, arătând că președintele Joe Biden a vorbit în acest răstimp cu 16 lideri aliați din Europa, precum și cu președintele Ucrainei, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a purtat consultări la nivelul G7, NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană.
Ca parte a acestui proces de consultări, secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, s-a deplasat la Bruxelles după discuțiile cu partea rusă, unde a avut discuții cu aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană. Astfel, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe. Într-o întâlnire precedentă, SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.
România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.
Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american.
Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră.
Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.
Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.
De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia
-
La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova
-
Acord istoric al liderilor europeni: UE Va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune
-
A fost lansat forumul bilateral româno-britanic: România invită Marea Britanie să se implice în Inițiativa celor Trei Mări
-
Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”
-
Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră
NATO
Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră
Published
20 hours agoon
March 23, 2023
Marea Britanie și România au semnat joi, la Londra, prin miniștrii de externe James Cleverly și Bogdan Aurescu, Declarația Comună actualizată a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral româno-britanic pentru a construit un parteneriat mai puternic. Documentul, semnat la 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic, stipulează că Londra și Bucureștiul vor coopera, între altele, pentru a consolida poziția de apărare a NATO pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește întregul flanc estic și în Marea Neagră.
“Un moment istoric astăzi, la Londra: am semnat, împreună cu James Cleverly, Declarația comună reînnoită privind Parteneriatul Strategic România – Marea Britanie, care oferă un nou cadru solid, mai bine structurat și cu un caracter strategic mai profund, pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor noastre”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.
A historic moment today in London: I signed with @JamesCleverly the renewed Joint Statement on 🇷🇴-🇬🇧 #StrategicPartnership, which provides a new solid framework, better structured&with deeper strategic character, for further development of our relations ➡️https://t.co/bweLuh9nfT pic.twitter.com/r0xk0i9ANN
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 23, 2023
Conform Declarației actualizate, disponibilă pe site-ul MAE, cooperarea sub umbrela Parteneriatului Strategic se va desfășura cu prioritate în șase domenii: afaceri externe; apărare și securitate; aplicarea legii, afaceri interne și cooperare în sfera justiției; legături inter-umane; securitate cibernetică, tehnologie și amenințări hibride; și promovarea comerțului, a investițiilor și a antreprenoriatului. Responsabilitatea generală a promovării cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic va aparține ministerelor afacerilor externe, care vor organiza anual reuniuni de evaluare a stadiului implementării obiectivelor stabilite în cadrul Parteneriatului și vor explora noi oportunități de colaborare.
“Suntem angajați în apărarea colectivă prin intermediul NATO. Vom lucra împreună pentru a consolida relația transatlantică, coordonând politicile și inițiativele care promovează reziliența strategică. România și Regatul Unit vor consolida poziția de apărare pe termen lung a NATO, asigurându-se că aceasta dispune de o rețea largă de parteneriate pregătită să facă față tuturor amenințărilor la adresa securității euro-atlantice. Acțiunile agresive ale Rusiei în Marea Neagră, în special în Ucraina, începând din 2014, evidențiază importanța cooperării în ceea ce privește securitatea noastră reciprocă și apărarea colectivă. Ne vom aprofunda cooperarea diplomatică, de securitate și de apărare, consolidându-ne capacitatea de a depăși amenințările actuale și viitoare la adresa securității“, se arată în preambulul acestui document.
În ceea ce privește forumul bilateral, cei doi miniștrii de externe au deschis lucrările primei ediții, atât Aurescu, cât și Cleverly, așteptându-se ca aceste dezbateri să genereze noi idei și oportunități pentru parteneriatul bilateral, urmând să devină un forum anual.
Very glad to open with @JamesCleverly the 1st 🇷🇴-🇬🇧 #BilateralForum taking place today in #London. I’m confident that debates will generate new ideas&opportunities for our bilateral partnership in strategic fields, becoming an annual exercise. Looking forward to its results! pic.twitter.com/CIglZHtczO
— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 23, 2023
Înainte de semnarea acestui document, Aurescu și Cleverly au avut consultări politice, după cum informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul discuțiilor, ministrul Aurescu și secretarul de stat Cleverly au abordat atât principalele aspecte ale relației bilaterale româno-britanice de Parteneriat Strategic, cu accent pe identificarea de noi oportunități pentru consolidarea acesteia, cât și evoluțiile regionale și internaționale, cu accent pe războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și contracararea efectelor acestuia.
În acest context, cu prilejul discuțiilor cu omologul său britanic, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat satisfacția față de cooperarea în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două state, având ca pilon principal colaborarea în domeniul securității.
De asemenea, ministrul Aurescu a subliniat potențialul de aprofundare a colaborării pe dimensiunea economică, atât în privința schimburilor comerciale, care au totalizat aproximativ 3,6 miliarde de euro în 2022, marcând o creștere importantă față de anul 2021, cât și în sfera investițiilor britanice în țara noastră.
Ministrul afacerilor externe a evocat importanța comunității românești din Regatul Unit pentru relația bilaterală și prioritatea acordată de autoritățile române promovării intereselor și protejării drepturilor celor peste 1,2 milioane de cetățeni români din Marea Britanie, o comunitate vibrantă, foarte bine integrată din punct de vedere socio-economic, cu o contribuție substanțială la dezvoltarea societății britanice și a relației bilaterale.
Ministrul Bogdan Aurescu a evocat întâlnirea pe care a avut-o, în marja vizitei, cu reprezentanții comunității române din Regatul Unit, punând accentul pe interesele prioritare ale acestora – extinderea rețelei consulare a României, sporirea eforturilor pentru predarea limbii române pentru copii, precum și simplificarea procedurilor pentru obținerea statutului de rezident.
În acest sens, ministrul Cleverly a arătat întreaga deschidere a autorităților britanice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor și intereselor comunității românești, asigurând că cetățenii români sunt mai mult decât bineveniți în Regatul Unit, fiind apreciați pentru contribuția lor economică și reputația foarte bună.
Cu privire la războiul Federației Ruse împotriva Ucrainei, cei doi miniștri au reiterat condamnarea fermă a agresiunii ilegale, ilegitime și neprovocate a Rusiei, cu impact asupra securității întregii regiuni, precum și asupra arhitecturii de securitate euroatlantice.
Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat importanța unității Aliate și a coordonării NATO-UE pentru susținerea eforturilor de apărare ale Ucrainei. Ambii miniștri au subliniat importanța continuării sprijinului și solidarității internaționale pentru Ucraina, pentru cât timp va fi necesar. Cu acest prilej, ministrul Aurescu a adresat omologului său invitația de a participa la Conferința privind Securitatea la Marea Neagră a Platformei Internaționale Crimeea, organizată la București în luna aprilie de către România împreună cu Ucraina.
Ministrul Bogdan Aurescu a mulțumit omologului său pentru excelenta colaborare în domeniul securității și apărării, atât bilateral și în cadrul NATO, apreciind misiunile de poliție aeriană ale UK în România și angajamentul partenerului britanic pentru creșterea securității la Marea Neagră și pe întreg Flancul Estic al NATO. În acest sens, ministrul Aurescu a evocat rezultatele foarte bune ale reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, găzduită în noiembrie 2022 de șeful diplomației la București, în pregătirea priorităților pentru Summitul NATO de la Vilnius din acest an.
De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu și omologul britanic au agreat necesitatea de a fi continuate eforturile pentru finalizarea procesului de aderare a Finlandei și Suediei la NATO.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a accentuat necesitatea menținerii izolării internaționale și a presiunii asupra Rusiei, prin consolidarea regimului de sancțiuni, respectiv eficientizarea implementării măsurilor restrictive în vigoare, precum și prin tragerea la răspundere a celor vinovați pentru crimele de război comise în Ucraina. Secretarul de stat britanic a transmis aprecieri deosebite cu privire la modul în care România și-a exprimat solidaritatea în contextul crizei umanitare din Ucraina, acordând un sprijin consistent și multidimensional statului vecin. Ministrul Cleverly a adresat, în numele Guvernului Regatului Unit, mulțumiri pentru eforturile României în acest sens, aducând reală valoare adăugată eforturilor comunității internaționale de a sprijini Ucraina să facă față agresiunii ruse.
Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat o analiză cu privire la situația din Republica Moldova, în condițiile în care această țară se confruntă cu provocări politice, securitare, economice și umanitare fără precedent, pe fondul războiului din Ucraina. În context, șeful diplomației române a subliniat importanța sprijinului internațional pentru eforturile Republicii Moldova de a-și continua procesul complex de reformă asumat și de a-și întări progresiv reziliența și securitatea, mai ales în contextul acțiunilor destabilizatoare ale Federației Ruse în acest stat. A menționat și relevanța crescută a Moldova Support Platform, format lansat anul trecut de ministrul Aurescu, împreună cu omologii din Germania și Franța, și în cadrul căruia România și Regatul Unit co-prezidează Grupul de lucru privind combaterea corupției.
Totodată, cei doi oficiali au avut un schimb de vederi despre situația din Georgia și au fost de acord cu importanța menținerii parcursului european al acestei țări. În acest sens, ministrul Aurescu a prezentat eforturile pe care le face România la nivel bilateral și multilateral, inclusiv în cadrul NATO și al UE, cu referire inclusiv la contribuția la misiunea UE de monitorizare – EUMM Georgia.
Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a informat asupra faptului că România, prin președintele Klaus Iohannis, va găzdui în a doua parte a anului Summitul Inițiativei celor Trei Mări și Forumul de Afaceri al Inițiativei și a arătat convingerea că Regatul Unit va continua să participe și să sprijine acest format, care contribuie la dezvoltarea regională și creșterea interconectivității strategice, cu efecte pozitive inclusiv în ceea ce privește mobilitatea militară între nordul și sudul Flancului Estic al NATO.
Discuțiile au prilejuit, totodată, și abordarea celor mai importante aspecte ale relațiilor dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit, ministrul Bogdan Aurescu salutând agrearea Cadrului Windsor, un instrument juridic menit să răspundă provocărilor referitoare la implementarea Protocolului privind Irlanda de Nord. În context, șeful diplomației române a exprimat încrederea că acordul asupra Cadrului va acționa ca un catalizator pentru deschiderea unui nou capitol în relațiile dintre UE și Regatul Unit și a pledat pentru implementarea rapidă a acestuia.
NATO
Partenerii occidentali ai Ucrainei trebuie să se pregătească să sprijine Kievul mult timp pentru că Putin ”vrea mai mult război”, transmite secretarul general al NATO
Published
23 hours agoon
March 23, 2023By
Teodora Ion
Partenerii occidentali ai Ucrainei vor trebui să sprijine această țară invadată de Rusia încă mult timp, deoarece Putin ”nu intenționează să obțină pacea, ci vrea mai mult război”, a fost mesajul transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, printr-un interviu acordat publicației britanice The Guardian, conform DPA, citat de Agerpres.
Oficialul NATO a explicat ca Rusia apelează la o strategie bidirecțională pentru a-și suplimenta storurile militare: își sporește producția industrială și recurge la regimurile autoritare cu care are relații bune în încercarea de a obține mai multe arme.
Astfel stând situația, SUA, Marea Britanie, Germania și celelalte țări occidentale trebuie să se pregătească să sprijine Ucraina cu arme, muniție și piese de schimb pentru o perioadă lungă de timp.
”Nevoia va continua să existe, deoarece este vorba de un război de uzură. Este vorba de capacitatea industrială de a menţine sprijinul”, a spus el.
Sprijinul american vine în completarea celui aprobat luni de miniștrii de externe din UE, de 2 miliarde de euro, pentru a spori livrările de muniție către această țară care a intrat deja în al doilea an de când este invadată de vecinul rus.
Mai multe țări s-au oferit deja să se alăture acestei inițiative, după ce vor fi parcurs procedurile naționale.
În egală măsură, Japonia și-a exprimat intenția – prin vocea premierului său, Fumio Kishida, aflat zilele trecute într-o vizită la Kiev pentru a-i transmite președintelui Volodimir Zelenski admirația sa pentru curajul poporului ucrainean în fața invadatorilor ruși – de a contribui financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”.
NATO
Parlamentul Suediei aprobă în avans aderarea țării la NATO, în pofida blocajului turco-ungar
Published
24 hours agoon
March 23, 2023By
Teodora Ion
Parlamentul Suediei a aprobat miercuri, în avans, aderarea țării nordice la NATO, în pofida blocării de către Turcia și Ungaria a acestui proces, anunță AFP, citat de Agerpres.
Textul care autorizează intrarea Suediei în alianța militară a fost adoptat de Riksdag a fost adoptat cu 269 de voturi ”pentru” și 37 ”împotrivă”.
”A fi membru al NATO este cel mai bun mijloc de a proteja securitatea Suediei şi a contribui la securitatea întregii zone euroatlantice”, a pledat ministrul suedez al afacerilor externe Tobias Billstrom în timpul dezbaterii ce a precedat votul.
Aprobarea, una aşteptată dată fiind susţinerea majorităţii partidelor, rămâne deocamdată fără efect pentru Suedia.
Finlanda vecină, care a înaintat candidatura în același timp cu Suedia, în luna mai, ca o consecință directă a invaziei declanșate de Rusia în Ucraina, este deja într-o poziție mai avansată privind aderarea la NATO.
Ungaria urmează să dea undă verde aderării sale luni, în vreme ce Turcia, prin președintele său, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat săptămâna trecută acordul Ankarei de a accepta Finlanda în NATO, cu un vot al parlamentului ce ar urma să aibă loc înainte de alegerile din 14 mai.
În cazul Suediei, Budapesta nu a fixat încă o dată, în vreme ce Turcia a reiterat din nou refuzul de a permite acestei țări nordice să devină al 32-lea membru al NATO.
Ankara acuză Suedia în special că primeşte pe teritoriul său militanţi ”terorişti” kurzi şi că refuză să-i extrădeze. În realitate, justiţia suedeză este cea care ultimul cuvânt în cazul acestor extrădări.

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

Acord istoric al liderilor europeni: UE Va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune

A fost lansat forumul bilateral româno-britanic: România invită Marea Britanie să se implice în Inițiativa celor Trei Mări

Subcomisia pentru sănătate publică înființată de Parlamentul European și-a început activitatea. Trei eurodeputați români fac parte din SANT

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu președintele Parlamentului R. Moldova: Împreună putem trece cu bine peste momentele dificile. Dorim să consolidăm punțile dintre noi

Spitalele din România, printre cele care au oferit îngrijire celor 2000 de pacienți ucraineni transferați de la începutul războiului prin Mecanismul de protecție civilă al UE

Reconstrucția Ucrainei se ridică la 383 de miliarde de euro, arată un raport comun al Guvernului de la Kiev, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ONU

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral: Vom consolida apărarea pe termen lungă a NATO pe flancul estic și la Marea Neagră

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone
Team2Share


Trending
-
PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago
Parlamentul European este pregătit să negocieze cu Consiliul introducerea unui portofel digital (eID) la nivelul UE
-
Daniel Buda1 week ago
Ursula von der Leyen îi mulțumește lui Daniel Buda pentru ”eforturile pe care le-a făcut și le face România pentru transportul de cereale” ucrainene. Eurodeputatul îi cere acesteia sprijin pentru fermierii români
-
CONSILIUL UE1 week ago
Consiliul UE a decis majorarea plafonului financiar al Instrumentului european pentru pace la 7,9 miliarde de euro până în 2027
-
COMISIA EUROPEANA7 days ago
România, în cooperare cu Comisia Europeană, lansează un proiect-pilot pentru gestionarea migrației
-
ROMÂNIA1 week ago
”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone