Cele 30 de state membre ale NATO au transmis miercuri Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a prezidat prima reuniune a Consiliului NATO-Rusia din ultimii ani.

Reuniunea, desfășurată “într-un moment definitoriu pentru securitatea europeană”, după cum însuși Stoltenberg a punctat, s-a concentrat pe situația de securitate din Ucraina și din jurul acesteia și pe propunerile de securitate publicate de Federația Rusă în luna decembrie a anului trecut și prin care Moscova a solicitat ca NATO să nu se extindă suplimentar și să renunțe la prezența sa militară în statele care au aderat la Alianță după 1997, precizare care include și România.

“Rusia a prezentat propunerile pe care le-a publicat în decembrie, menite să răspundă preocupărilor lor de securitate. Printre acestea se numără cererile de a nu mai admite niciun membru nou în NATO. Și de a ne retrage forțele din estul Alianței”, a confirmat înaltul oficial aliat într-o conferință de presă, evidențiind că “există diferențe semnificative între aliații NATO și Rusia cu privire la aceste aspecte” și arătând că “diferențele noastre nu vor fi ușor de depășit.

Stoltenberg a indicat că aliații din NATO au respins aceste pretenții.

“Aliații, de partea lor, au reafirmat politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate. Aliații au precizat că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc, inclusiv prin prezența trupelor în partea estică a Alianței“, a spus secretarul general al NATO, după o reuniune care a durat peste patru ore, cu o oră în plus față de cum era prevăzut în programul oficial.

În același timp, atât Rusia, cât și aliații NATO au exprimat necesitatea de a relua dialogul și de a explora un calendar al viitoarelor întâlniri.

“Aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou cu Rusia pentru a purta discuții mai detaliate, pentru a pune pe masă propuneri concrete, și pentru a căuta rezultate constructive. În special, aliații ar dori să discute modalități concrete de a spori transparența exercițiilor militare, pentru a preveni incidentele militare periculoase, și de a reduce amenințările spațiale și cibernetice. Aliații s-au oferit, de asemenea, să analizeze controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea. Inclusiv pentru a aborda limitările reciproce privind rachetele, și pentru a aborda politicile nucleare”, a informat Stoltenberg.

În ceea ce privește liniile de comunicații, secretarul general al NATO a precizat că aliații sunt interesați să analizeze modalități de îmbunătățire a canalelor de comunicații civile și militare și posibilitatea de a restabili biroul NATO de la Moscova și misiunea Rusiei pe lângă NATO.

Stoltenberg a mai arătat că aliații din NATO și-au exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la consolidarea militară rusă în Ucraina și în jurul acesteia, au făcut apel la Rusia să detensioneze imediat situația și să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a vecinilor săi.

“De asemenea, au solicitat Rusiei să se abțină de la poziționarea agresivă de forță și de la activitățile răuvoitoare îndreptate împotriva aliaților, și să respecte toate obligațiile și angajamentele sale internaționale”, a mai precizat el.

“Există oportunități pentru un angajament constructiv care nu trebuie ratate, în interesul securității în Europa”, a conchis Stoltenberg.

Consultările de la nivelul Consiliului NATO – Rusia reprezintă a doua iterație a dialogului între Occident și Rusia privind arhitectura de securitate europeană după dialogul pentru stabilitate strategică dintre SUA și Federația Rusă care a avut loc luni, la Geneva. În “orașul diplomației pentru pace”, SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.

Discuțiile vor continua joi, la Viena, sub auspiciile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, însă tema va fi abordată și la Brest, în Franța, acolo unde joi și vineri se întrunesc miniștrii de externe și apărării din statele membre ale Uniunii Europene pentru a aborda teme fundamentale privind o Europă mai suverană în lume.

În timpul reuniunii de la Bruxelles dintre NATO și Rusia a venit și un mesaj de la București, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, care a susținut tradiționalul său discurs privind obiectivele de politică externă și de securitate a României în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București.

Cu acest prilej, șeful statului a reafirmat obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România, în timp ce a respins propunerile de securitate ale Rusiei.

“Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate. Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre“, a conchis președintele.

Între timp, Statele Unite au demarat acțiuni de diplomație digitală pentru a contracara solicitările Rusiei privind garanții de securitate, amintind că Moscova a invadat, pe rând, Republica Moldova, Georgia și Ucraina, țări în care încă nu și-a încetat prezența militară, deși guvernele de la Chișinău, Kiev și Tbilisi nu recunosc și resping aceste acțiuni.

Atât reuniunea Consiliului NATO-Rusia, cât și întrunirea din cadrul OSCE, au rolul de a-i include și pe europeni în tratative, după ce SUA, aliații europeni și Uniunea Europeană și-au armonizat pozițiile și și-au ranforsat unitatea în cadrul unei videoconferințe extraordinare a miniștrilor de externe din NATO și în cursul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației americane și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Mai mult, într-o fișă informativă făcută publică în ajunul tratativelor cu Rusia, Casa Albă a prezentat eforturile diplomatice ale SUA de a implica aliații europeni în aceste discuții, arătând că președintele Joe Biden a vorbit în acest răstimp cu 16 lideri aliați din Europa, precum și cu președintele Ucrainei, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a purtat consultări la nivelul G7, NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană.

Ca parte a acestui proces de consultări, secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, s-a deplasat la Bruxelles după discuțiile cu partea rusă, unde a avut discuții cu aliații din NATO și partenerii din Uniunea Europeană. Astfel, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe. Într-o întâlnire precedentă, SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.

România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un moment separat de consultări a avut loc și între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american. 

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.