Premierul Nicolae Ciucă i-a transmis, sâmbătă, felicitări noului preşedinte al Cehiei, Petr Pavel, menţionând drept argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre cele două state convingerile pro-europene şi pro-vestice ale acestuia.

“Îl felicit călduros pe Petr Pavel pentru alegerea sa ca preşedinte al Republicii Cehe! Convingerile sale pro-europene şi pro-vestice sunt argumente solide pentru întărirea relaţiilor dintre România şi Republica Cehă şi pentru colaborarea noastră în UE şi NATO“, a scris Ciucă, sâmbătă, pe Twitter, după un mesaj similar al președintelui Klaus Iohannis.

De altfel, premierul României și președintele ales al Cehiei au colaborat îndeaproape în perioada în care Nicolae Ciucă era șef al Statului Major al Apărării (2015-2019), iar Petr Pavel era președintele Comitetului Militar al Alianței Nord-Atlantice (2015-2018).

I warmly congratulate @general_pavel on his election as President of the 🇨🇿 Czech Republic! His pro-European and pro-Western convictions are solid arguments for strengthening relations between 🇷🇴 Romania and the 🇨🇿 Czech Republic and our collaboration at 🇪🇺EU and NATO levels.

— Nicolae Ionel Ciucă (@NicolaeCiuca) January 28, 2023

Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Statului Major al Apărării din Cehia și fost președinte al Comitetului Militar al NATO, a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier ceh Andrej Babis.

Funcția de președinte al Cehiei este în mare parte ceremonială, dar atribuțiile prezidențiale includ numirea guvernului, selectarea guvernatorului băncii centrale și a judecătorilor constituționali. De asemenea, președintele Cehiei deține și funcția de comandant al forțelor armate.

Petr Pavel a promis că va fi un preşedinte independent, neinfluenţat de politica partidelor, că va continua să susţină ajutorul pentru Ucraina sfâşiată de război şi că va sprijini candidatura Kievului pentru a deveni membru al UE.

Pavel va fi al patrulea preşedinte al Republicii Cehe după ce ea a devenit stat independent, în urma sciziunii paşnice cu Slovacia, în 1993, la patru ani după ce Cehoslovacia a abandonat regimul său comunist totalitar, ieşind de pe orbita Moscovei. Predecesorii lui Petr Pavel au fost Vaclav Havel, un dramaturg disident anticomunist care a condus Republica Cehă din 1993 până în 2003, economistul Vaclav Klaus (2003-2013) şi Milos Zeman, al cărui mandat expiră în martie.

Petr Pavel, născut la data de 1 noiembrie 1961, este un general de armată ceh în retragere, care a ocupat funcția de președinte al Comitetului Militar al NATO între 2015 și 2018 și pe cea de șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe între 2012 și 2015.

După absolvirea studiilor, Petr Pavel a lucrat în cadrul Serviciului de Informații Militare (1991-1993) și a servit în contingentul de trupe cehoslovace al Forței de protecție a Națiunilor Unite în Bosnia, fiind recunoscut și premiat în Cehia și Franța pentru acțiunile sale din timpul unei operațiuni de salvare a unor soldați francezi aflați sub asediul trupelor sârbe.

După operațiunea din Bosnia, Pavel a ocupat diverse funcții în armata cehă, inclusiv în domeniul informațiilor militare, al diplomației (atașat militar adjunct în Belgia) și comandant al unei brigăzi de forțe speciale. A fost numit general de brigadă în 2002. Apoi a fost reprezentant militar național la Comandamentul Central al Statelor Unite și a reprezentat armata cehă în mai multe organizații internaționale și naționale.

Pavel a ocupat funcția de șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Republicii Cehe din iulie 2011 până în iunie 2012. La 1 iunie 2012 a fost promovat în funcția de șef al Statului Major General. A fost nominalizat de guvernul ceh ca președinte al Comitetului militar al NATO în iulie 2014 și numit în această funcție la Vilnius în septembrie 2014, fiind primul președinte al Comitetului Militar al NATO din partea unui fost membru al Pactului de la Varșovia. Mandatul său a început în 2015.

La finalul mandatului său, în 2018, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, căruia Pavel i-a fost consilier, l-a lăudat pe Pavel pentru că a condus Comitetul Militar cu mare distincție într-o perioadă-cheie din istoria NATO.

Ungaria se va alătura Cehiei și Poloniei în misiunile de patrulare a spațiului aerian al Slovaciei, a anunțat ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Am confirmat interesul părţii ungare şi recunoştinţa Slovaciei pentru alăturarea (Ungariei – n. red.) la protecţia spaţiului aerian al Slovaciei”, a spus Nad într-o conferinţă de presă prezentată pe Facebook după o întâlnire la Budapesta cu omologul său ungar, Kristof Szalay-Bobrovniczky.

Avioane ale forțelor aeriene poloneze au demarat la începutul lunii septembrie a anului trecut misiunea de poliție aeriană deasupra Slovaciei, țară care își retrage avioanele de vânătoare rusești MiG-29.

Acestora li se vor alătura avioanele de luptă Gripen JAS-39 ale armate cehe.

Slovacia a cerut aliaţilor săi din NATO să patruleze spaţiul său aerian după ce a decis să ţină la sol avioanele sale de luptă de tip MiG-29, de fabricaţie rusă, care pot fi trimise în ţara vecină Ucraina pentru a ajuta Kievul să se apere împotriva invaziei ruse. Bratislava sprijină la rândul ei Kievul cu arme şi alte ajutoare, iar NATO îşi întăreşte prezenţa în Slovacia.

Miniștrii de externe ai României, Franței și Olandei au semnat vineri, la București, o declarație comună privind cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate la finalul primei reuniuni trilaterale a celor trei țări, partenere în cadrul UE și aliate în cadrul NATO, document în interiorul căruia Bucureștiul, Parisul și Haga și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova, pentru consolidarea flancului estic al NATO, unde Franța și Olanda sunt prezente la nivelul grupului de luptă al Alianței de la Cincu, dar și pentru aderarea României la spațiul Schengen.

“Ţările noastre se angajează să extindă şi să aprofundeze relaţiile noastre diplomatice şi să consolideze capacităţile de a confrunta ameninţările prezente şi viitoare la securitatea şi valorile pe care le împărtăşim. Această declaraţie de la Bucureşti marchează ambiţia noastră de a avansa în parteneriatul nostru, inclusiv în ceea ce priveşte politica externă, dezvoltarea sustenabilă şi alte teme relevante, de interes comun în contextul UE sau în context multilateral”, arată textul.

În acest sens, este reafirmată cooperarea ţărilor în NATO şi susţinerea pentru Ucraina şi Republica Moldova.

Declaraţia aminteşte şi de Platforma de sprijin pentru Republica Moldova, iniţiată de România, Franţa şi Germania.

România, Franţa şi Olanda se angajează să combată migraţia ilegală, în conformitate cu Pactul UE în acest sens.

Mai mult, potrivit declaraţiei semnate la Bucureşti, Franţa şi Olanda “aşteaptă cu nerăbdare aderarea României la spaţiul Schengen cât de curând posibil”.

“Aderarea României va fi o demonstraţie clară a principiului că aderarea este posibilă atunci când condiţiile pentru aceasta sunt îndeplinite. România, Franţa şi Olanda consideră că rezilienţa spaţiului Schengen şi în special controlul eficient la frontieră sunt de importanţă majoră şi ţările sunt angajate să colaboreze, inclusiv cu alţi parteneri, pentru a face graniţele externe ale UE mai sigure”, se mai precizează în declaraţie.

Declarația de la București între România, Republica Franceză și Regatul Țărilor de Jos privind cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate

Ca parteneri europeni și aliați NATO apropiați, Guvernele României, Republicii Franceze și Regatului Țărilor de Jos împărtășesc legături profunde de cooperare și înțelegere, bazate pe norme și valori comune.

Statele noastre sunt hotărâte să extindă și să aprofundeze relațiile diplomatice și să își consolideze capacitățile de a răspunde amenințărilor și provocărilor actuale și viitoare la adresa securității și valorilor noastre comune. Această declarație de la București evidențiază ambiția noastră de a impulsiona parteneriatul nostru, care include politica externă, apărarea și securitatea, dezvoltarea durabilă și toate celelalte subiecte relevante de interes comun la nivel european și multilateral.

România, Franța și Regatul Țărilor de Jos lucrează împreună conform cu politicile UE și NATO. Cele trei state desfășoară fiecare activitate comună în conformitate cu valorile, principiile și normele comune.

Sprijinul pentru Ucraina și pentru Republica Moldova

România, Franța și Țările de Jos sunt unite în condamnarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Ne vom intensifica sprijinul pentru poporul ucrainean, pentru a-l ajuta să se apere cu succes. Reiterăm sprijinul nostru pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în granițele sale recunoscute internațional, precum și pentru furnizarea de asistență multidimensională Ucrainei, inclusiv pentru consolidarea rezilienței și pentru reconstrucția pe termen lung.

Ne exprimăm, de asemenea, angajamentul ferm de a sprijini dezvoltarea stabilității și rezilienței Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova

Cooperarea în materie de securitate

Cei 19 ani de cooperare în cadrul NATO sunt reliefați în mod excepțional prin efortul comun franco-olandez, realizat pe parcursul ultimului an, alături de Belgia, în cadrul Grupului de Luptă de la Cincu. România, Franța și Regatul Țărilor de Jos au lucrat împreună pentru întărirea capacității de descurajare și apărare împotriva amenințărilor externe și vor continua să o facă. Suntem angajați să consolidăm pe termen lung postura de apărare a NATO pe întreg Flancul Estic  și să lucrăm împreună îndeaproape pentru implementarea integrală a deciziilor Summitului de la Madrid, și în conformitate cu Declarația Reuniunii Miniștrilor de Externe de la București.  

Vom lucra împreună pentru a întări reziliența noastră, a aliaților noștri și a partenerilor noștri din Vecinătatea Estică. De asemenea, ne reafirmăm angajamentul pentru un dialog pe teme de securitate cibernetică în vederea consolidării luptei împotriva criminalității cibernetice.

Migrație și azil

Ne reangajăm să combatem migrația ilegală și să consolidăm cooperarea în Europa, conform cu propunerile din Pactul UE privind Migrația și Azilul. Reiterăm sprijinul nostru pentru o abordare cuprinzătoare a migrației, pe baza principiilor responsabilității și solidarității, reunind politici din domeniul migrației și azilului, cooperarea cu partenerii externi, integrarea și managementul frontierelor. 

Extinderea spațiului Schengen

Franța și Regatul Țărilor de Jos așteaptă cu nerăbdare primirea României în spațiul Schengen cât mai curând posibil. Aderarea României va fi o dovadă clară a principiului conform căruia aderarea este posibilă atunci când criteriile sunt întrunite. România, Franța și Regatul Țările de Jos consideră că reziliența Spațiului Schengen – în special când este vorba de gestionarea eficientă a frontierelor – are o importanță deosebită, și sunt angajate să lucreze împreună, precum și cu alți parteneri, pentru a face toate frontierele externe ale UE mai sigure.

Cooperarea multilaterală

În calitate de parteneri care împărtășesc aceeași viziune, avem o tradiție de colaborare în cadrul forumurilor multilaterale pentru a susține libertatea și pentru a afirma și consolida democrația, statul de drept și drepturile omului.

România, Franța și Regatul Țărilor de Jos colaborează în ceea ce privește aceste valori comune, prin apartenența lor la organizații precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), instituțiile financiare internaționale și Consiliul Europei.

De asemenea, Franța și Regatul Țărilor de Jos așteaptă cu nerăbdare ca România să fie primită curând ca membru în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Ne reafirmăm loialitatea față de scopurile și principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și față de promovarea unei ordini internaționale bazate pe reguli.

În cadrul reuniunii comune de la București a miniștrilor afacerilor externe din 27 ianuarie 2023, toate cele trei țări și-au reafirmat sprijinul pentru necesitatea de a asigura tragerea la răspundere pentru cele mai grave crime în conformitate cu dreptul internațional, comise pe teritoriul Ucrainei.

Lucrăm la stabilirea mecanismelor judiciare suplimentare necesare, cum ar fi un posibil tribunal special. Acest demers este complementar sprijinului nostru pentru Curtea Penală Internațională și Curtea Internațională de Justiție.

Acestea sunt semnale clare ale valorilor noastre comune în cadrul multilateral, de importanță deosebită  în această perioadă dificilă.

În ceea ce privește doborârea zborului MH17, vom continua să facem tot ce ne stă în putință pentru a stabili adevărul și pentru tragerea la răspundere și asigurarea unei justiții depline pentru victime și rudele lor.

Salutăm procedurile împotriva Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și la Organizația Aviației Civile Internaționale.

Dezvoltarea durabilă

Țările noastre continuă să sprijine Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și promovarea păcii, securității, stabilității și societăților deschise în țările în curs de dezvoltare. O atenție deosebită este acordată promovării diversității și incluziunii, îndeosebi drepturilor femeilor și copiilor, egalității de gen, drepturilor LGBTIQ+ și combaterii tuturor formelor de discriminare.

Dialogul trilateral

Relațiile noastre diplomatice excelente din prezent vor fi consolidate suplimentar la toate nivelurile. Angajamentul și cooperarea noastră în cadrul reuniunilor multilaterale sunt puternice.

Semnat la București, la 27 ianuarie 2023 în limbile engleză și franceză.

Ministrul afacerilor externe, România

Bogdan Aurescu

Ministrul pentru Europa și al afacerilor externe, Republica Franceză

Catherine Colonna

Ministrul afacerilor externe, Regatul Țărilor de Jos

Wopke B. Hoekstra