Corespondență din Madrid

Liderii celor 30 de state membre ale NATO vor decide un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina cu scopul de a face față agresiunii militare a Rusiei, precum și pachete de sprijin pentru partenerii Georgia, Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, unde a prefațat mizele reuniunii, între acestea regăsindu-se și consolidarea “apărării înaintate” solicitate de România, Polonia și restul aliaților de pe flancul estic, creșterea efectivelor Forței de Reacție Rapidă de la 40.000 la 300.000 de militari și planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe alocate în prealabil pentru a apăra anumiți aliați de pe flancul estic.

Înaltul oficial aliat a mai anunțat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski se va alătura summitului NATO în regim de videoconferință.

Guvernul și poporul ucrainean continuă să reziste războiului brutal de agresiune al Rusiei. Curajul și angajamentul lor sunt o sursă de inspirație. (…) NATO și aliații au oferit un sprijin substanțial Ucrainei de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, inclusiv cu ajutor militar și financiar și antrenamente pentru zeci de mii de forțe ucrainene. Toate acestea fac o diferență pe câmpul de luptă în fiecare zi. Iar de la invazia din februarie, aliații și-au intensificat și mai mult eforturile cu asistență militară, financiară și umanitară în valoare de miliarde de euro”, a subliniat Stoltenberg.

În cadrul summitului, a anunțat el, aliații vor conveni asupra unui pachet consolidat de asistență globală pentru Ucraina, după ce un anunț similar a fost făcut și de țările G7.

“Acesta va include livrări substanțiale de sprijin în domenii precum comunicații securizate, sisteme antidronă și combustibil. Pe termen mai lung, vom ajuta Ucraina să facă tranziția de la echipamentele militare din epoca sovietică, la echipamente NATO moderne și îi vom consolida în continuare instituțiile de apărare și securitate”, a punctat secretarul general al NATO.

“Și vom adopta noi pachete de sprijin pentru partenerii noștri Georgia, Bosnia și Herțegovina și Republica Moldova. Precum și pentru Mauritania și Tunisia“, a mai anunțat Stoltenberg.

Corespondență din Madrid

La summitul de la Madrid, unde va adopta noul său Concept Strategic, Alianța Nord-Atlantică va decide o “schimbare fundamentală” a posturii sale de apărare, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, unde a prefațat mizele reuniunii, subliniind că noul Concept Strategic va trata Rusia drept principala amenințare la adresa securității euro-atlantice și va menționa în premieră provocările generate de China.

“Noul nostru concept ne va ghida într-o eră a concurenței strategice. Mă aștept ca acesta să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității noastre”, a spus Stoltenberg, el amintind că actualul concept strategic, care datează din 2010, tratează Rusia ca partener strategic, deși Moscova nu mai deține acest statut în mod practic.

O astfel de recalificare fundamentală a relațiilor cu Rusia a fost solicitată de majoritatea aliaților, inclusiv România. De altfel, președintele Klaus Iohannis va nuanța la summitul de la Madrid că deciziile aliate și Noul Concept Strategic vor pleca de la situația actuală de securitate și anume, “recunoașterea Rusiei ca amenințare principală la adresa NATO”.

În continuare, Jens Stoltenberg a anunțat că următorul Concept Strategic “va aborda China pentru prima dată”, precum și “provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile noastre”.

De altfel, a doua sesiune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern care va avea loc la Madrid se va desfășura cu participarea șefilor de stat și de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și a președinților Consiliului European și Comisiei Europene.

“Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeași viziune, provocările și amenințările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum și articularea unei poziții comune față de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării și consolidării ordinii internaționale bazate pe reguli”, a consemnat și Palatul Cotroceni în comunicatul în care a prezentat agenda președintelui Iohannis la summit.

Citiți și Noul Concept Strategic al NATO pentru “o eră a competiției strategice”: SUA vor documentul centrat pe descurajarea Rusiei, România insistă pentru întărirea prezenței aliate pe flancul estic și la Marea Neagră

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999.

Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Corespondență din Madrid

La summitul de la Madrid, unde va adopta noul său Concept Strategic, Alianța Nord-Atlantică va decide o “schimbare fundamentală” a posturii sale de apărare, a anunțat luni secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă susținută la Bruxelles, unde a prefațat mizele reuniunii, între acestea regăsindu-se și consolidarea “apărării înaintate” solicitate de România, Polonia și restul aliaților de pe flancul estic, creșterea efectivelor Forței de Reacție Rapidă de la 40.000 la 300.000 de militari și planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe alocate în prealabil pentru a apăra anumiți aliați de pe flancul estic.

“În cadrul summitului, ne vom consolida apărarea înaintată. Ne vom consolida grupurile de luptă din partea estică a Alianței până la nivel de brigadă“, a spus Stoltenberg, în ceea ce reprezintă un ecou al declarației summitului formatului București 9, când aliații de pe flancul estic au solicitat o apărare înaintată pe întreg flancul estic. La același summit, liderii Poloniei și României au cerut “o prezență consolidată pe termen lung”, explicând că trecerea de la “prezență înaintată” la “apărare înaintată” înseamnă ca grupurile de luptă să fie ridicate la rang de brigadă.

Întrebat dacă toate grupurile de luptă vor fi ridicate la nivel de brigadă, Stoltenberg a precizat că toată regiunea va fi tratată ca un întreg.

“Este ceva ce vom face în câteva dintre cele opt state unde avem grupuri de luptă. Nu avem o abordare de tipul o singură mărime se potrivește tuturor. Există nevoi specifice în diferite țări și trebuie să vedem toată regiunea ca un întreg pentru a evalua prezența înaintată consolidată”, a spus el.

NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.

Stoltenberg a dat exemplele Germaniei, care conduce grupul de luptă din Lituania, și al Marii Britanii, care asigură comanda grupului tactic din Estonia, care și-au consolidat prezența în aceste formate și vor continua în baza noilor decizii. Ridicarea prezenței aliate la nivel de brigadă este dorită și de Polonia, iar Stoltenberg a dat asigurări că acest lucru se va întâmpla.

În ceea ce privește România, președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară conduce grupul de luptă înființat pe teritoriul țării noastre, a precizat în cadrul unei vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din apropierea Mării Negre, că prezența militară a NATO din România va fi suplimentată.

Mai mult, la conferința de presă premergătoare summitului de la Madrid, secretarul general al NATO a precizat că Forța de Reacție Rapidă a Alianței va fi transformată, măsură care prevede și creșterea numărului “forțelor noastre cu grad ridicat de pregătire la mult peste 300.000” de militari. Actualmente, Forța de Reacție Rapidă a NATO este dotată cu 40.000 de militari care pot fi mobilizați. Vârful de lance al acestei forțe, condus anul acesta de Franța, a fost dislocat în premieră în istoria Alianței, pe 26 februarie, în România.

De asemenea, Jens Stoltenberg a asigurat că NATO își va spori capacitatea de întărire în situații de criză și conflict, iar acest lucru implică faptul că Alianța va avea un noul model de apărare pentru flancul estic, cu mai multe forțe dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați.

Potrivit lui Stoltenberg, această capacitate presupune “mai multe echipamente pre-poziționate și stocuri de provizii militare, mai multe capacități desfășurate în avans, cum ar fi apărarea aeriană, comandă și control consolidate și planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe alocate în prealabil pentru a apăra anumiți aliați”.

Citiți și Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Din 2016 și până la zorii zilei de 24 februarie 2022, zona flancul estic al NATO a fost decupată militar printr-o prezență înaintată consolidată în Polonia și țările baltice și printr-o prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria. O relativă echilibrare practică s-a produs la două zile de la debutul conflictului ruso-ucrainean, când NATO a activat planurile de apărare și a dislocat pentru prima dată în istorie Forța sa de Reacție Rapidă chiar în România, dar și la 30 de zile de începutul războiului, când liderii țărilor NATO au decis să înființeze încă patru grupuri de luptă în Bulgaria, Slovacia, România și Ungaria, declanșând astfel procesul de resetare și echilibrare a apărării NATO în regiune după înființarea, în 2017, a primelor patru grupuri de luptă în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania.