Connect with us

INTERNAȚIONAL

Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Published

on

Corespondență de la NATO – Robert Lupițu

NATO și Uniunea Europeană au demarat planificările la nivel tehnic pentru facilitarea mobilității militare în Europa, a anunțat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul unei reuniuni a miniștrilor Apărării aliați cu Înaltul Reprezentant UE, Federica Mogherini, și omologii lor din Finlanda și Suedia. Oficialul aliat a punctat că UE a prezentat deja un plan de investiții în acest sens și a reamintit că NATO a adoptat joi o importantă decizie în acest sens prin înființarea comandamentului logistic de la Ulm (Germania) pentru mobilitate militară în Europa.

”Am început procesul”, a spus Stoltenberg într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro, adăugând că la summitul din luna iulie va semna împreună cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o nouă Declarație Comună NATO-UE, la doi ani distanță de la cea de la Varșovia.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeana.ro cu privire la latura specifică a acestei cooperări, secretarul general al Alianței a precizat că NATO a transmis solicitările sale către UE și a insistat asupra coerenței acestor eforturi.

Am început procesul. UE a prezentat un plan de acțiune și finanțare pentru investiții în infrastructură. Este important ca aceste investiții în poduri, drumuri și tuneluri să fie coerente în raport cu cerințele necesare pentru a muta echipamentele militare și personalul NATO. Am transmis președințiilor Juncker și Tusk solicitările NATO, iar UE și NATO au început să lucreze la nivel tehnic pentru a ne asigura că ceea ce facem la nivelul mobilității militare să fie în întregime coerent”, a detaliat Stoltenberg.

Referirile înaltului oficial aliat la această temă, pe care în dese rânduri a catalogat-o drept emblematică pentru cooperarea NATO-UE, survin în urma unei dinamici concrete, de la pregătirea acestei decizii la reuniunile miniștrilor Apărării din noiembrie 2017 și februarie 2018 și până la lansarea de către Comisia Europeană, în martie 2018, a unui plan de acțiune privind facilitarea transportului de forțe și echipamente militare pe teritoriul Uniunii Europene.

Planul, la care s-a referit și Jens Stoltenberg, conține trei dimensiuni de acțiuni concrete, de la actualizarea cerințelor militare la infrastructură de transport și aspecte normative. 

Citiți și Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

Din cele trei domenii de acțiune prezentate de executivul UE, cel al infrastructurii de transport reprezintă cea mai mare provocare pentru România, țară parte a proiectului mobilității militare de la nivelul Uniunii sub egida PeSCo, dar și stat membru NATO care. CaleaEuropeana.ro a analizat în luna martie semnificațiile strategice pentru România ce decurg din acest proiect al mobilității militare. Un exemplu este dată de faptul că prin unul din cele două coridoare de transport europene la care România este racordată, țara noastră este legată de cel mai important port nordic din UE – Hamburg (coridorul Orient/est-meditaranean), dar și de zona Frankfurt – Stuttgart din Germania, acolo unde este găzduit Comandamentul militar al Statelor Unite în Europa (EUCOM). Totodată, ca urmare a deciziei NATO de a amplasa comandamentul pentru mobilitate militară la Ulm, această structură se va afla la aproximativ 70 km de cartierul general EUCOM de la Stuttgart.

Citiți și Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Citiți și Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Deciziile cu privire la cooperarea NATO-UE agreate la această reuniune ministerială se subsumează deciziilor de joi, când miniștrii Apărării din țările membre ale NATO au decis amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania. Totodată, țările aliate au decis să sporească măsurile pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Măsurile agreate de aceștia și care vor fi supuse unei decizii formale la summitul din 11-12 iulie vizează realizarea unei posturi de descurajare și apărare eficiente, coerente și credibile pe baza adaptării Structurii de Comandă a NATO, consolidarea capacității de reacție a forțelor ținând cont de Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns, întărirea posturii maritime, precum și îmbunătățirea abordării strategice a dimensiunii sudice a Alianței.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă: Vizita în SUA va fi orientată spre rezultate. Vom semna un memorandum pe energie și un document cu Banca Mondială în domeniul sănătății

Published

on

© Guvernul României

România va semna o serie de înțelegeri în cadrul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației române conduse de premierul Viorica Dăncilă, care va începe duminică, 22 septembrie, potrivit declarațiilor de astăzi ale șefei Guvernului, transmite Agerpres.

Viorica Dăncilă a precizat că vizita în SUA este orientată spre ,,rezultate”, în acest sens delegația română va avea o serie de întâlniri cu membri ai administrației americane, ai organizațiilor internaționale și ai mediului de afaceri.  

,,Voi pleca duminică în Statele Unite ale Americii, este o vizită de lucru, vom semna şi un memorandum pe energie, nu ne ducem să facem poze, ne ducem ca să avem rezultate în urma acestei vizite. Ne vom întâlni acolo şi cu un număr mare al oamenilor de afaceri, unde le vom vorbi despre avantajele investiţiilor în România, despre predictibilitate. Voi fi însoţită de domnul ministru Teodorovici, de domnul ministru Leş, vom avea o discuţie şi pe Ministerul Apărării, vom avea o discuţie şi în domeniul Sănătăţii, vom semna cu Banca Mondială, cu doamna Sorina Pintea. Vom avea mai multe întâlniri. În acelaşi timp, vreau să ne întâlnim acolo şi cu comunitatea românilor din Statele Unite, pentru că eu cred că trebuie să-i ascultăm şi pe dânşii şi de fiecare dată când merg în afara graniţelor ţării îmi face o plăcere deosebită să mă întâlnesc cu românii din orice ţară s-ar afla, acelaşi lucru l-am făcut şi în Portugalia şi în alte ţări “, a declarat Viorica Dăncilă într-o conferinţă de presă organizată la finalul şedinţei Comitetului Executiv Judeţean al PSD Caraş Severin, întrebată despre vizita pe care o va efectua în SUA.

Marți, prim-ministrul sublinia că scopul vizitei în SUA este aprofundarea Parteneriatului strategic, în special pe dimensiunea economică.

Potrivit declarațiilor de la Palatul Victoria, premierul va prezenta oamenilor de afaceri americani oportunitățile de investiții din România. Din delegația română vor face parte și câțiva membri ai Guvernului. 

,,Consolidăm relaţiile cu statele membre UE dar, în acelaşi timp, aprofundăm Parteneriatul strategic pe care îl avem cu SUA. Duminică, voi începe o vizită de lucru în SUA, alături de mai mulţi membri ai Cabinetului, în cadrul căreia voi avea întâlniri cu oficiali americani. Vizita de lucru va avea şi o componentă economică puternică şi va fi un bun prilej să prezentăm investitorilor americani oportunităţile de afaceri din România”, a declarat premierul la Palatul Victoria.

Cea mai recentă vizită a premierului în SUA s-a desfășurat în perioada 24-26 martie cu ocazia participării sale la conferința internațională a Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), de la Washington. Tot atunci,Viorica Dăncilă a anunțat , în susținerea discursului inaugural al evenimentul că ambasada României în Israel se va muta de la Tel Aviv la Ierusalim, anunț care a creat nemulțumiri adânci, pe plan intern, din partea președintelui Klaus Iohannis, care a acuzat-o pe Dăncilă de depășirea atribuțiilor, cât și pe plan extern în marja relațiilor cu lumea arabă. 

De asemenea, în marja participării la conferința AIPAC, prim-ministrul României a avut întrevederi la Washington cu câțiva membri ai administrației americane, printre care vicepreședintele SUA, Mike PenceSecretarul de Stat pentru Comerț, Wilbur RossNancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, cea din urmă fiind prima reuniune de acest tip după zece ani, precum și cu reprezentanții mediului de afaceri american cu investiții în România.

Continue Reading

NEWS

Andrei Țărnea, comisarul Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Andrei Țărnea, comisar al Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler, pentru contribuția deosebită la succesul Sezonului ca proiect bilateral unic de diplomație publică și culturală, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, anunță MAE printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Alături de acesta au mai fost decorați și actorul Ion Dichiseanu, sculptorul Alexandru Ghilduş, istoricul Georgeta Filitti, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, Paulina Popoiu și artistul plastic Henri Mavrodin.

Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer – lui Ion Dichiseanu şi lui Alexandru Ghilduş; Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler – lui Henri Mavrodin, Paulei Popoiu, Georgetei Filitti, lui Ernest Oberlander-Târnoveanu, potrivit Agerpres.

Andrei Țărnea le-a mulțumit tuturor celor care ”au uitat de clișee și au acceptat să fie parte din acest exercițiu de curaj în care cultura a fost parte esențială a unui ansamblu de politică externă și europeană. Timp de 8 luni, Sezonul România-Franța 2019 a dezvăluit dinamismul și imaginația creatorilor și companiilor, ca o oglindă a societăților noastre, ancorate în secolul XXI, dar urmărind istoria împărtășită și francofonia comună. Astfel, a reafirmat atașamentul nostru față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării”, mai menționează sursa amintită mai sus.

Sezonul România-Franța 2019 a fost un proiect politico-cultural comun la cel mai înalt nivel, a cărui desfășurare a coincis cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial. Scopul proiectului a vizat: actualizarea imaginii și percepției celor două popoare unul față de celălalt; întărirea legăturilor economice, științifice, culturale si de societate care unesc cele două țări; demonstrarea dinamismului și a imaginației creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări; reafirmarea atașamentului celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării. 

Sezonul România-Franţa 2019 a fost organizat de opt ministere, de Ambasada României la Paris şi de Institutul Cultural Român, din partea României. Din partea Franţei organizatorii au fost: Institutul Francez cu sprijinul a șapte ministere și al Ambasadei Franţei la Bucureşti, al reţelei filialelor Institutului Francez din România şi al Alianţelor franceze.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina și Rusia sunt de acord, în principiu, ca noul contract privind tranzitul de gaze către UE să respecte normele energetice europene

Published

on

Ucraina și Federația Rusă sunt de acord, în principiu, ca viitorul contract privind tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa să fie întocmit pe baza legislației Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu portofoliul Uniunii Energetice, Maroš Šefčovič, relatează Radio Europa Liberă și Agerpres.

Joi au avut loc la Bruxelles discuţii trilaterale privind tranzitul de gaze naturale între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană,  însă negocierile vor continua şi luna viitoare pentru a se ajunge la un acord începând din ianuarie 2020. 

Comisia dorește să asigure un tranzit neîntrerupt de gaze din Rusia prin Ucraina și mai departe către UE. Contractul curent de tranzit între Naftogaz și Gazprom este valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2019. În 2018, 40% din gazul furnizat de Rusia către UE a fost livrat în cadrul acestui contract.

Šefčovič a declarat că negocierile trilaterale cu privire la gaze au făcut pași în direcția bună, existând o convergență a pozițiilor. El a menționat că durata unui contract viitor, volumele și stabilirea tarifelor urmează să fie abordate în timpul consultărilor interministeriale cu reprezentanți Gazprom și Naftogaz: „Am fost de acord să revenim la masa discuțiilor la nivel politic până la sfârșitul lunii octombrie”, a spus oficialul european.

© European Commission

Conform lui Šefčovič, Rusia, Ucraina și UE au discutat despre modul în care normele energetice ale UE ar trebui să fie reflectate în cadrul legal al unui contract viitor, despre durata corespunzătoare a acestui contract, volumele necesare și flexibilitatea acestora, precum și despre stabilirea tarifelor și arbitrajul de la Stockholm.

În joc sunt cele aproximativ 3 miliarde de dolari din taxele anuale pe care Ucraina le primește de la Rusia pentru transmiterea gazului către țările UE.

Cu toate acestea, aceste fluxuri s-ar putea diminua sau opri cu totul, întrucât Moscova urmărește, prin proiectul Nord Stream 2, construirea unei conducte sub Marea Baltică, care să ocolească Ucraina și care ar putea intra în funcțiune chiar din primăvara anului 2020.

Ucraina intenționează să obțină de la Rusia o plată importantă pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor rusești spre Europa de anul viitor, însă Rusia nu a răspuns încă la propunerea sa, potrivit declarației de vineri a directorului general al companiei energetice de stat Naftogaz, Andriy Kobolyev, transmit DPA şi Reuters, preluat de Agerpres. 

,,Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a declarat Kobolyev la un eveniment public desfăşurat la Bruxelles.

 Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

Kievul a intrat în negocierile trilaterale de la Bruxelles în sprijinul propunerii UE de a primi fluxuri de cel puțin 60 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, sau aproximativ 75% din ceea ce a tranzitat Rusia prin Ucraina în 2018.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce guvernul ucrainean a adoptat o rezoluție de a separa gestionarea rețelei naționale de conducte de gaz de Naftogaz, compania enegetică de stat. De la 1 ianuarie, o nouă entitate de stat va gestiona tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a elimina posibilele conflicte de interese și pentru a crește transparența pe piața energiei.

În calitate de membru al Comunității Energetice a UE, Ucraina se angajează să respecte reglementările energetice ale UE.

Vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că apreciază „abordarea constructivă” a ministrului ucrainean pentru energie și protecție a mediului, Oleksiy Orzhel, a ministrului rus al energiei, Alexander Novak, precum și a CEO-ului Naftogaz, Andriy Kobolev, și CEO-ului Gazprom, Alexey Miller.

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei din Federația Rusă Alexander Novak

„Atmosfera era pozitivă în încăpere. Am făcut pași în direcția corectă astăzi. Cu alte cuvinte, s-a observat convergența pozițiilor cu privire la unele aspecte ”, a spus Šefčovič.

„În primul rând și cel mai important, ambele părți au convenit în principiu că un viitor contract se va baza pe legislația UE. Am spus clar părții ruse că Ucraina implementează treptat regulile energetice ale UE, iar un contract viitor trebuie să le respecte”, a spus acesta adăugând că,,în același timp, Gazprom cunoaște bine normele UE în relațiile sale comerciale cu companiile de gaze europene. Prin urmare, acesta ar fi un teritoriu binecunoscut ”.

Potrivit lui Šefčovič, partea rusă a cerut asigurări cu privire la transpunerea legislației UE în dreptul ucrainean.

„Vom accelera activitatea Comunității Energetice a UE, astfel încât transpunerea să fie la timp și corectă. În acest context, vestea bună este că avem progrese clare în ceea ce privește separarea de Naftogaz. Guvernul ucrainean a făcut o prioritate din asta  și l-am felicitat pe ministru pentru adoptarea unui plan de acțiune / foaie de parcurs, ieri, care deschide calea pentru a fi stabilit un operator de sisteme de transport independent și certificat conform legislației UE până la sfârșitul acestui an. Am apreciat că directorul general al unei companii formate a fost prezent și astăzi aici”, a lămurit Šefčovič.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending