Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat luni un apel către Turcia și Ungaria pentru a ratifica aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică ”cât mai curând posibil”, în contextul în care Ankara și Budapesta sunt cele două capitale aliate care împiedică extinderea NATO prin cooptarea celui de-al 32-lea stat aliat.
“Aderarea Suediei la NATO va face NATO mai puternic și ne va face pe toți mai siguri”, a spus Jens Stoltenberg într-o conferință de presă în care a prefațat mizele reuniunii miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, prima după summit-ul de la Vilnius.
Așadar, înaltul oficiat aliat a salutat faptul că parlamentul turc a început procesul de ratificare.
“Contez pe Turcia și Ungaria să finalizeze ratificările cât mai curând posibil. A sosit momentul”, a subliniat Stoltenberg.
El a admis că și-ar fi dorit să vadă un proces de ratificare mai rapid, dar a recunoscut că pentru Alianță sunt importante și preocupările de securitate ale Turciei, aliatul cel mai confruntat cu atacuri teroriste.
“Suedia a livrat, NATO a livrat ceea ce am promis, iar acum este timpul ca Turciei și Ungariei să finalizeze procesul. Pentru că trebuie să ne amintim că Turcia are preocupări legitime în materie de securitate și că niciun alt aliat nu a suferit mai multe atacuri teroriste. Acestea sunt lucruri importante pentru Turcia, dar, desigur, și pentru întreaga Alianță. (…) Suedia a făcut un pas înainte în ceea ce privește schimbul de informații. Serviciile lor de securitate colaborează mai strâns cu serviciile de securitate turcești”, a precizat secretarul general al Alianței.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a trimis luna trecută protocolul de aderare a Suediei la NATO parlamentului de la Ankara, care trebuie acum să-l ratifice, în timp ce secretarul general al NATO a profitat de o întrevedere cu președinta Ungariei pentru a face un apel către parlamentul și guvernul maghiar, de vreme ce președinta Katalin Novak are un rol ceremonial din punct de vedere al prerogativelor politice.
Suedia și Finlanda au abandonat decenii de nealiniere militară după ce președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să invadeze Ucraina în februarie 2022, căutând protecție sub umbrela de securitate a NATO.
Finlanda și Suedia au semnat la data de 5 iulie 2022 protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid din 29-30 iunie 2022 după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. Cele două țări scandinave au depus cererea de aderare la NATO la data de 14 mai 2022.
Cele două țări ar fi trebuit să adere concomitent la NATO, dar Ankara a fost convinsă să accepte doar accederea Finlandei la Alianță. Astfel, Finlanda a aderat la 4 aprilie 2023, în mod oficial, la Alianța Nord-Atlantică, devenind cel de-al 31-lea stat membru al NATO și punând capăt unui proces de extindere care a durat mai puțin de un an și în urma căruia teritoriul Alianței și-a dublat granița terestră cu Rusia, devenită între timp cea mai mare amenințare la adresa securității euro-atlantice după invadarea Ucrainei.
