Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg: Scopul nostru este acela de a asigura protecție deplină aliaților noștri europeni împotriva atacurilor balistice care vin din afara spațiului euro-atlantic

Published

on

“Scopul NATO este clar: acela de a proteja cetățenii și teritoriile împotriva amenințărilor. Acest lucru implică atacurile convenționale terestre, aeriene sau de pe mare -dar și amenințările directe profilate de rachetele balistice venite din afara zonei euroatlantice. Ideea este că multe state își dezvoltă programe pentru rachete balisitice iar noi, ca alianță defensivă, nu poate amenința această amenințare”, a precizat secretarul geneneral NATO, Jens Stoltenberg, într-un articol de opinie publicat de NATO.stoltenberg presidency 2

„Programul nostru antirachetă reprezintă o investiție de lungă durată împotriva unei amenințări de lungă durată. Scopul nostru este acela de a asigura protecție deplină aliaților noștri europeni împotriva atacurilor balistice care vin din afara spațiului euro-atlantic”, a menționat secretarul generla al NATO.

Acesta a salutat contribuția pe care o are România în ceea ce privește sporirea capabilităților blocului militar de a asigura buna funcționare a acestuia și protecția aliaaților europeni în fața amenințărilor venite din afara zonei euro-atlantice. „Statele Unite ale Americii au o contribuție majoră pentru apărarea colectivă. Cele 4 nave americane amplasate acum în Spania își vor aduce aportul la sistrmul nostru defensiv. Săptămâna aceasta, vom face un pas important. Odată cu activarea scutului antirachetă de la Deveselu, capacitatea noastră este sporită. Sunt recunoascător guvernului român pentru contribuția pe care statul l-a avut în ceea ce privește apărarea colectivă. Împreună cu scutul din Polonia care va fi operațional începând cu anul 2018, cele două state vor asigura o sporire a capacităților noastre defensive.”

Citiți și: România, SUA și NATO inaugurează scutul de la Deveselu. Klaus Iohannis: Face România și Europa mai sigure

Stoltenberg a ținut să precizeze că sistemul este unul de natură defensivă, proiectilele utilizate neputând fi folosite în scop ofensiv nici dacă s-ar dori acest lucru. „Ceea ce este important de menționat: așa cum spune și numele, sistemul este unul defensiv. Proiectilele pe care le folosim pentru a contracara rachetele nu conțin exploziv. Cu alte cuvinte, nu le putem folosi într-un mod ofensiv nici dacă am dori. Le-am precizat acest lucru și autorităților de la Kremlin în repetate rânduri. Cu toate acestea, Rusia a refuzat propunerile NATO pentru cooperarea în domeniul apărării”, a menționat secretarul general.

Acesta a făcut apel la necesitatea unei comunicări mai bune cu Rusia, mai ales în contextul în care atmosfera este una tensionată. “NATO va continua să se angajeze în discuții cu Moscova atunci când conjunctura va fi favorabilă iar acum, când tensiunile au escaladat, menținerea canalelor de comunicare deschise este cu atât mai importantă”.

„Nu putem ști niciodată ce provocări putem întâmpina. Istoria celor 67 de ani a blocului militar ne-a învățat acest lucru, dar și faptul că este necesar să fim pregătiți să ne apărăm națiunile de orice amenințare, oricând”, a conchis Stoltenberg.

.

.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Ungaria achiziționează un sistem de apărare antiaeriană din SUA în valoare de un miliard de dolari

Published

on

© US Embassy Budapest

Ungaria va cumpăra din Statele Unite componente ale sistemului de apărare antiaeriană Advanced Medium-Range Air-to-Air Missiles (AMRAAM), conform unei declaraţii de intenţie semnate miercuri la Budapesta de ministrul ungar al apărării Tibor Benko şi ambasadorul SUA în Ungaria, David Cornstein, informează MTI şi Ambasada SUA la Budapesta, potrivit Agerpres.

Achiziţia în valoare de 1 miliard de dolari se înscrie în programul SUA pentru Vânzări militare în străinătate (Foreign Arms Sales), tranzacţia urmând să fie finalizată până la 30 septembrie a.c..

Ministrul ungar al apărării a precizat că sistemul va fi folosit în principal cu rol de descurajare, dar şi pentru creşterea securităţii şi pentru antrenament. Sistemul este produs de compania Raytheon Technologies.

Ambasadorul american a subliniat la rândul său că este vorba de cea mai mare achiziţie de armament din istoria cooperării militare dintre Ungaria şi Statele Unite şi a asigurat că acest sistem de apărare antiaeriană, folosit deja în mai multe ţări, este compatibil cu standardele NATO, adăugând că speră ca Ungaria să nu fie nevoită niciodată să-l folosească.

Ungaria, membră a NATO, şi-a intensificat eforturile de apărare sub mandatul premierului Viktor Orban, crescând bugetul alocat apărării de la 0,95% din PIB în 2013 la 1,21% în 2019, a mai consemnat AFP.

Continue Reading

NATO

Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Published

on

© US Department of Defense

România va juca un rol activ în arhitectura de securitate din regiunea Mării Negre în contextul relocării forțelor militare americane din Germania și repoziționări unei părți a acestora pe flancul estic al NATO, a afirmat generalul John E. Hyten, locţiitorul preşedintelui Comitetului Întrunit al şefilor Statelor Majore ale Armatei SUA.

Hyten, cel care a efectuat o vizită la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în luna ianuarie și a prezentat alături de secretarul american al Apărării conceptul relocării forțelor SUA din Germania, a vorbit despre rolul României în această ecuație strategică într-un interviu pentru Hudson Institute.

“Veți vedea că Polonia va fi un partener mai activ, veți vedea că România va fi un partener mai activ, veți vedea zona Mării Negre mai activă, întrucât acolo vom îmbunătăți descurajarea față de Rusia, care este prioritatea numărul unu”, a precizat Hyten.

Oficialul militar american a reluat, totodată, teza susținută în cadrul anunțului Pentagonului privind relocarea trupelor din Germania, anume că partea estică a Alianței Nord-Atlantice s-a schimbat în ultimii 70 de ani datorită procesului de extindere a Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, acesta a subliniat că flancul estic al Alianței Nord-Atlantice este reprezentat de statele aliate riverane Mării Baltice și Mării Negre.

“Una dintre misiunile noastre principale este să prevenim un nou război între marile puteri și să menținem pacea între marile puteri”, a precizat generalul Hyten, în urmă cu două săptămâni, când a fost anunțată repoziționarea trupelor americane.

Potrivit comunicatului Pentagonului din data de 29 iulie, acest plan de reducere a prezenței militare americane în Germania presupune “amplasarea unor forțe rotaționale în regiunea Mării Negre în flancul sud-estic al NATO”. Deși nu se referă explicit la o țară aliată anume, statele NATO din zona sudică a flancului estic sunt România și Bulgaria.

Cei aproape 4.500 de membri ai Regimentului 2 Cavalerie se vor întoarce în Statele Unite, deoarece alte unități Stryker încep rotații continue mai departe spre est, în regiunea Mării Negre, pentru a îmbunătăți descurajarea de-a lungul flancului sud-estic al NATO“, a spus, atunci, Esper.

Secretarul american al Apărării a mai spus că o escadrilă de avioane de luptă vor fi repoziționate în Italia, mutându-le mai aproape de regiunea Mării Negre pentru ca SUA să fie mai capabile să desfășoare “o forță dinamică și deplasări rotaționale către flancul sud-estic al NATO”.

În ce-l privește pe generalul John E. Hyten,  acesta este cel de-al doilea ofițer militar de rang înalt al SUA, fiind locțiitorul generalului Mark Milley, președintele Șefilor Statelor Majore ale Armatei SUA, și asemenea lui Milley raportează direct secretarului american al Apărării și președintelui SUA.

Aflat în luna ianuarie la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Hyten a discutat cu ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă și cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, despre procesul de modernizare și extindere a bazei.

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending