Connect with us

NATO

În prezența premierului României, Jens Stoltenberg anunță că va convoca un Consiliu NATO-Rusia: Vom “face tot ce este necesar pentru apărarea tuturor aliaților”; România, rol esențial la Marea Neagră

Published

on

© NATO

România este un aliat NATO de încredere și angajat și joacă un rol esențial în securitatea la Marea Neagră, fiind totodată un exemplu atunci când vine vorba de investiții în apărare, a afirmat marți secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă comune cu noul prim-ministru român Nicolae Ciucă.

Ciucă, fost ministru al apărării și fost șef al Statului Major al Apărării, a fost primit marți la sediul NATO de Stoltenberg, împreună cu care a discutat despre “consolidarea militară a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia”.

Vorbind alături de premierul României, secretarul general al NATO a făcut un noul apel la dezescaladare și a anunțat că intenționează să convoace o reuniune a Consiliului NATO – Rusia, format care nu s-a mai întrunit din cauza refuzurilor Moscovei.

România este un aliat NATO de încredere și angajat și joacă un rol esențial în securitatea la Marea Neagră, inclusiv prin brigada multinațională condusă de România la Craiova, prin poliția aeriană și prin desfășurări maritime. Ajutați la descurajarea agresiunilor ca parte a grupului nostru de luptă multinațional din Polonia. Sunteți gazda unui sit-cheie pentru apărarea noastră împotriva rachetelor balistice. Ajutați la consolidarea stabilității în Balcanii de Vest prin intermediul misiunii noastre de menținere a păcii KFOR și vă sprijiniți partenerii noștri, inclusiv Moldova și Ucraina. De asemenea, România dă un exemplu atunci când vine vorba de investiții în apărare. Toate acestea contribuie la securitatea noastră comună și fac ca Alianța noastră să fie mai puternică și mai sigură”, a afirmat Stoltenberg, în timp ce l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru numirea sa în calitate de prim-ministru.

 

 

Secretarul general al NATO a invocat “un mediu de securitate din ce în ce mai complex”, în condițiile în care a discutat cu premierul român despre consolidarea militară a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia. Astfel, Stoltenberg a ținut să reamintească că NATO va “face tot ceea ce este necesar pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților”.

“Continuăm să evaluăm implicațiile pentru securitatea Alianței. NATO va răspunde întotdeauna în mod hotărât la orice amenințare la adresa securității noastre, inclusiv prin consolidarea posturii noastre de apărare colectivă, după caz. (…) Și am arătat clar că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea un preț foarte mare. De asemenea, vom continua să sprijinim în continuare partenerul nostru apropiat, Ucraina, din punct de vedere politic și practic, și susținem suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a precizat Stoltenberg

“Și susținem, de asemenea, dreptul Ucrainei de a-și alege propria cale. Epoca sferelor de influență a luat sfârșit”, a continuat el, într-un răspuns indirect la propunerile Rusiei privind garanțiile de securitate între Moscova și Washington, precum și în raport cu țările NATO din Europa, idei care urmăresc să limiteze extinderea NATO în Europa de Est.

În schimb, secretarul general al Alianței a anunțat că intenționează să convoace o reuniune a Consiliului NATO – Rusia, format care nu s-a mai întrunit din cauza refuzurilor Moscovei, în ceea ce pare a fi o primă reacție a NATO la propunerile Rusiei privind noi aranjamente de securitate în Europa.

Moscova a dezvăluit vineri aceste propuneri, pe care le-a inclus în două proiecte de tratat, unul destinat SUA şi celălalt NATO. Rusia îşi rezumă în acestea cererile adresate Occidentului pentru calmarea tensiunilor alimentate de masarea unor importante forţe militare ruseşti la graniţa cu Ucraina, care, împreună cu americanii şi europenii, acuză Moscova că pregăteşte o ofensivă militară. Rusia cere în esenţă excluderea oricărei noi extinderi a NATO, inclusiv către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic, insistând ca negocierile asupra propunerilor sale să înceapă cât mai repede pentru că nu mai poate accepta situaţia actuală.

“Rămânem pregătiți pentru un dialog semnificativ cu Rusia. Și intenționez să convoc o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia cât mai curând posibil în noul an. Orice dialog cu Rusia trebuie să se bazeze pe principiile de bază ale securității europene și să abordeze preocupările NATO cu privire la acțiunile Rusiei. Și trebuie să aibă loc în consultare cu partenerii europeni ai NATO, inclusiv cu Ucraina”, a conchis el.

Aflat în prima sa vizită de lucru la Bruxelles în calitate de prim-ministru, Nicolae Ciucă a discutat despre activitățile militare ale Rusiei și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În cadrul dialogului cu președintele Consiliului European în ceea ce privește situația de securitate privind Ucraina și de la Marea Neagră, prim-ministrul Ciucă a subliniat necesitatea unei abordări unitare a UE, prin transmiterea unui mesaj ferm la adresa acțiunilor agresive și destabilizatoare ale Rusiei, în conformitate cu concluziile Consiliului European de săptămâna trecută.

În discuțiile cu președintele Comisiei Europene au fost abordate și aspecte ale agendei externe a Uniunii, mai ales în contextul evoluțiilor îngrijorătoare din Ucraina și al celor de la granița UE cu Belarus. Premierul Nicolae Ciucă a exprimat, în acest context, îngrijorarea cu privire la acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina și în zona Mării Negre, pledând pentru transmiterea din partea UE a unui mesaj unitar și ferm de descurajare a escaladării situației de securitate. Președintele Comisiei Europene a asigurat asupra seriozității cu care instituțiile europene se apleacă asupra acestui dosar și cu privire la coordonarea strânsă a acțiunii cu Statele Unite și ceilalți parteneri, fiind reiterat mesajul comun că, în cazul continuării escaladării situației, costurile vor fi foarte mari pentru partea rusă.

NATO şi Uniunea Europeană au afișat săptămâna trecută un front de unitate în fața agresivității Rusiei la frontiera cu Ucraina și au avertizat Moscova cu privire la “consecinţele grele” în cazul unei intervenţii militare în Ucraina, după ce au respins veto-ul Rusiei asupra posibilei aderări a Kievului la Alianţă.

“Orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecinţe grele şi un cost ridicat ca răspuns, inclusiv măsuri restrictive coordonate cu partenerii.”, au afirmat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți şefi de stat şi de guvern din UE, reuniţi într-un summit la Bruxelles, în concluziile adoptate în unanimitate după câteva ore de discuţii cu uşile închise privind posibilele sancţiuni economice europene.

“Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave, iar preţul de plătit va fi mare”, a adăugat și NATO într-o declaraţie publicată simultan cu poziţia adoptată de liderii UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Published

on

© NATO/ Flickr

În contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina și care afectează Europa, cursa pentru funcţia de viitor secretar general al NATO a reînceput. Într-un amplu material publicat luni, publicația Politico Europe analizează potențialele nume care l-ar putea înlocui pe actualul secretar general, Jens Stoltenberg, aflat în această funcție din 1 octombrie 2014 și cu mandate prelungite succesiv până în prezent.

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire. Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Următorul summit al NATO va avea loc în perioada 11-12 iulie 2023, la Vilnius, în Lituania, pe flancul estic, iar atunci va trebui luată o decizie, actualul mandat al lui Stoltenberg fiind scadent la 30 septembrie 2023.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Războiul lansat de Rusia complică mult decizia, ce presupune consens între liderii celor 30 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice (…) iar aliații ar putea rămâne fideli lui Stoltenberg“, debutează materialul realizat de Politico Europe.

Viitorul secretar general trebuie să asigure un echilibru între încurajarea furnizării de arme Ucrainei de către ţările membre şi consolidarea propriei apărări a Alianței Nord-Atlantice, totul simultan cu rămânerea oficială în afara conflictului. Puţini se califică pentru acest rol extrem de sensibil.

Ar putea fi o femeie? Cineva din Europa de Est? Trei scenarii

“Sentimentul general este acela că e nevoie de aer proaspăt”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt.

Întrucât toţi secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbaţi, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie. ”Este timpul pentru o femeie secretar general. Dacă bărbaţii încearcă să-şi păstreze funcţiile pentru totdeauna, reprezentarea corectă a femeilor nu va avea niciodată vreo şansă”, a spus un înalt diplomat NATO

Unii văd candidaţi din Europa de Est drept potriviţi în mod special. Ţările din regiune sunt pe primele locuri la creşterea cheltuielilor militare şi în demersurile pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi consolideze apărarea.

Unele capitale occidentale, totuşi, nu ar sprijini astfel de candidaţi în prezent, considerând estul Alianţei – şi ţările baltice în special – drept prea belicos într-o perioadă când în apropiere este dezlănţuit războiul.

Un diplomat european a rezumat situaţia actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcţie de intensitatea zvonurilor.

O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opţiunea menţionată cel mai des. Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, premierul eston Kaja Kallas şi ministrul apărării britanic Ben Wallace. Al treilea grup, al celor mai puţin frecvent menţionate nume, este format din şefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, preşedinta slovacă Zuzana Caputova şi preşedinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania). Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, preşedintele României. Dar el ar putea întâmpina opoziţie din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat, notează Politico Europe. Alte femei politician ale căror nume au apărut pe lista posibililor candidaţi sunt vicepremierul canadian Chrystia Freeland şi şefa diplomaţiei canadiene Melanie Joly. Totuşi, întrucât Alianţa se concentrează pe sporirea apărării sale, cheltuielile reduse alocate de Ottawa pentru apărare şi statutul non-european al Canadei fac improbabil ca un canadian să obţină funcţia.

Cum se poziționează cei vehiculați?

Jens Stoltenberg este perceput ca o oficialitate ce îşi poate păstra sângele rece – şi respecta scenariul – în cele mai grave crize. ”Stoltenberg vrea să rămână”, a afirmat un diplomat aliat de rang înalt.

Dar a-i oferi lui Stoltenberg o scurtă prelungire a mandatului ar putea face ca o viitoare decizie de înlocuire să se bată cap în cap cu competiţia pentru funcţiile de conducere din UE în 2024, ca să nu mai vorbim de viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA – un scenariu pe care unii aliaţi ar prefera să îl evite, consemnează Politico Europe.

Un purtător de cuvânt al NATO a refuzat să comenteze despre aspiraţiile lui Stoltenberg. Întrebat în decembrie despre această chestiune, actualul secretar general al NATO a declarat pentru BBC: ”Mă concentrez pe responsabilităţile mele. Nu speculez în legătură cu ce se va întâmpla după mandatul meu”.

Însăşi şefa guvernului estonian Kaja Kallas a minimalizat aşteptările, declarând în noiembrie presei din ţara sa că ‘probabilitatea de a fi făcută o asemenea ofertă este extrem de redusă”.

Pe de altă parte, ministrul apărării britanic Ben Wallace, un personaj extrem de respectat, a declarat în trecut că postul de secretar general al NATO ar fi un ”job plăcut”. Totuşi, numeroase capitale, în special Parisul, sunt de aşteptat să aibă obiecţii faţă de un nume de la Londra şi insistă pentru un candidat din Uniunea Europeană.

Un posibil compromis vehiculat la Bruxelles este un alt secretar general al NATO din Regatul Ţărilor de Jos. Politicienii olandezi sunt în mod tradiţional o alegere populară pentru această funcţie, deţinând postul timp de trei mandate ce au acoperit 21 de ani în ultimele şase decenii.

Întrebat despre aceste speculaţii, Rutte a spus că vrea să ”părăsească politica total şi să facă ceva complet diferit”.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, fost ministru al apărării german, ar putea obţine sprijin din capitalele occidentale care sunt reticente faţă de perspectiva unui lider al NATO provenit din flancul estic, dar este neclar dacă ea este interesată de funcţie.  ”Niciodată nu comentăm despre asemenea speculaţii”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Deși reputația sa în cercurile de securitate este mixtă, von der Leyen este văzută ca un posibil candidat puternic, indiferent de situație – dacă momentul se aliniază și nu obține un al doilea mandat de președinte al Comisiei Europene.

Acesta este mai mult un coş cu nume la care se gândeşte oricine. Presupunerea mea: Stoltenberg”, a spus un alt diplomat european.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Boris Johnson afirmă că “Putin a pavat calea Ucrainei către NATO”: De dragul stabilității și al păcii, trebuie să începem acum procesul de a aduce Ucraina în NATO

Published

on

© No. 10/ Flickr

Președintele rus Vladimir Putin este cel care a pavat calea pentru aderarea Ucrainei la NATO, a afirmat luni ex-premierul britanic Boris Johnson într-un articol de opinie publicat în cotidianul american Washington Post, fostul lider de pe Downing Street considerând că “ambiguitatea creativă” și “dublul limbaj diplomatic” privind intrarea Ucrainei în Alianță “s-a terminat cu un dezastru total”.

“Am petrecut ani de zile spunându-le ucrainenilor că avem o politică a “ușilor deschise” în cadrul NATO, că au dreptul de a-și “alege propriul destin” și că Rusia nu ar trebui să poată exercita un drept de veto. Și în tot acest timp am semnalat în mod deschis Moscovei că Ucraina nu va adera niciodată la alianță – pentru că atât de mulți membri NATO își vor exercita pur și simplu ei înșiși dreptul de veto. (…) Rezultatul este cel mai rău război din Europa din ultimii 80 de ani. Președintele rus Vladimir Putin a distrus nenumărate vieți, case, speranțe și vise. De asemenea, a distrus și cel mai mic motiv de a-l simpatiza sau de a-i face pe plac în paranoia sa. Pe parcurs, el a vaporizat argumentele împotriva aderării Ucrainei la NATO”, a scris Johnson.

Fostul lider de la Londra, un susținător puternic al Ucrainei din prima zi a invaziei Rusiei, se află la al doilea astfel de demers mediatic la începutul acestui an. Săptămâna trecută, Johnson a scris un articol de opinie pentru Daily Mail în care a cerut Occidentului să dea Ucrainei “tot ce are nevoie” pentru a câștiga războiul cu Rusia în acest an. Acel apel venea la două zile distanță după ce Johnson a efectuat o vizită surpriză în Ucraina, vizitând Bucha și Borodianka, cele două orașe din regiunea Kievului devastate masiv de forțele de invazie rusești la începutul invaziei la scară largă. De asemenea, s-a întâlnit cu președintele Zelenski.

Ucrainenilor ar trebui să li se dea tot ce au nevoie pentru a termina acest război, cât mai repede posibil, iar noi ar trebui să începem procesul de admitere a Ucrainei în NATO, și să îl începem acum“, a scris, de această dată, fostul prim-ministru al Marii Britanii.

Boris Johnson este de părere că că Occidentul nu ar fi trebuit să accepte niciodată argumentul potrivit căruia perspectiva aderării Ucrainei la NATO era “provocatoare” pentru Putin și pentru Rusia.

“Nu există absolut nimic din ceea ce NATO ar putea să-i învețe pe ucraineni despre cum să ducă un război – de fapt, ar putea să ne învețe multe”, a continuat el.

Actualul parlamentar conservator a rememorat ceea ce s-a întâmplat în ultimii 15 ani, de când aliații NATO nu au acordat Ucrainei planul de acțiune pentru aderare la summitul de la București, din 2008, iar Vladimir Putin “a invadat Crimeea și Donbas” în 2014.

“În loc să îl pedepsim cum se cuvine, am răspuns cu o politică de liniștire lașă. Departe de a-i ajuta pe ucraineni să îl alunge din țara lor, am instituit tragicomicul “Format Normandia”, în cadrul căruia Rusia și Ucraina au fost tratate ca și cum ar fi fost la fel de vinovate, în timp ce Rusia era în mod clar agresorul, iar Ucraina era victima”, a spus Johnson.

Potrivit lui, Vladimir Putin Putin nu a invadat Ucraina pentru că a crezut că Ucraina va adera la NATO, ci pentru că a crezut că Occidentul nu este serios în protejarea Ucrainei.

A atacat pentru că a vrut să reconstruiască vechiul imperiu sovietic și pentru că a crezut – în mod nebunesc – că va câștiga. Dacă am fi fost suficient de curajoși și consecvenți pentru a aduce Ucraina în NATO – dacă am fi vorbit cu adevărat serios – atunci această catastrofă totală ar fi fost evitată (…) De dragul stabilității și al păcii, Ucraina are acum nevoie de claritate în ceea ce privește poziția sa în arhitectura de securitate euro-atlantică“, a mai scris Boris Johnson.

La finalul lunii septembrie a anului trecut, când Vladimir Putin a semnat decretele de alipire ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate. Un sondaj dat publicității la câteva zile după acest moment releva faptul că aderarea Ucrainei la NATO este susținută de un procentaj record de 83% dintre cetățenii ucraineni.

Anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Prin vocea secretarului general Jens Stoltenberg, NATO a condiționat o eventuală aderare a Ucrainei de “triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Pe de altă parte, articolul 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949 de fondatorii Alianței, stipulează că “părțile pot, prin acord unanim, să invite orice alt stat european care este în măsură să promoveze principiile prezentului tratat și să contribuie la securitatea zonei Atlanticului de Nord să adere la prezentul tratat”.

Continue Reading

JAPONIA

NATO va continua să-și consolideze parteneriatul cu Japonia, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, evidențiază Jens Stoltenberg

Published

on

© NATO

NATO va continua să-și consolideze parteneriatul cu Japonia, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, a evidențiat marți secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în timpul vizitei sale în această țară, unde a avut o întâlnire cu prim-ministrul nipon, Fumio Kishida, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Războiul (declanşat de Rusia) în Ucraina contează pentru noi toţi şi din acest motiv suntem de asemenea foarte recunoscători pentru sprijinul pe care Japonia îl oferă, ce foloseşte inclusiv avioane şi capabilităţi cargo”, a declarat Stoltenberg în timpul unui scurt discurs susţinut după o vizită la Baza Aeriană Iruma a Forţelor de Autoapărare ale Japoniei.

Secretarul general al NATO se află într-un turneu diplomatic care a inclus și o oprire în Coreea de Sud, obiectivul fiin acela de a consolida relaţiile cu aliaţii occidentali din Asia în faţa ofensivei ruse asupra Ucrainei şi a concurenţei în creştere din partea Chinei.

De la Seul, oficialul NATO a lansat un apel la sporirea sprijinului miliar acordat Kievului, dând exemplul altor țări care și-au modificat politica de a nu trimite arme țărilor aflate în conflict.

Încă de când a început războiul în Ucraina, Coreea de Sud a semnat acorduri majore prin care a furnizat sute de tancuri, avioane şi alte arme Poloniei, dar preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a spus că legea ţării sale, care interzice furnizarea de arme ţărilor aflate în conflicte, face dificilă furnizarea de arme Ucrainei.

Stoltenberg a remarcat că ţări precum Germania, Suedia şi Norvegia au avut politici similare, dar le-au schimbat.

Să nu uităm că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a dus la o schimbare semnificativă a relației dintre NATO și țările din regiunea Indo-Pacificcreând o coaliție de țări care recunosc că Moscova nu își atacă doar vecinul, ci și ordinea internațională.

Mai mult, în noul Concept Strategic adoptat la summitul de la Madrid, eveniment la care au participat și partenerii din zona Indo-Pacific, și anume Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de SudNATO menționează pentru prima dată China cu descrierea de ”provocare sistemică”, țară care ar putea, potrivit raportului anual al guvernului de la Tokyo, să își consolideze legăturile militare cu Rusia, în contextul în care Moscova ”este izolată internaţional şi şi-a uzat forţele terestre din cauza agresiunii împotriva Ucrainei”.

De altfel, conștientizarea că acțiunile Beijingului capătă din ce în ce mai mult nuanțe vindicative se regăsește și în doctrina de securitate a statului nipon, modificată la mijlocul lunii decembrie, care urmărește consolidarea capacității de contraatac în fața unui stat chinez văzut ca ”cea mai mare provocare strategică”.

Aceasta pare să fie aliniată la măsurile directoare ale Statelor Unite în materie de politică externă și de apărare.

În Noua Strategie de Apărare a Statelor Unite, publicată la finalul lunii octombrie a anului trecut, China este calificată drept provocarea cea mai sistemică, în vreme ce Rusia este privită ca fiind o amenințare acuză și principalul rival nuclear.

În contextul dat, SUA urmăresc să câștige competiția cu China și să îngrădească Rusia, conform Strategiei de securitate națională.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL6 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA6 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.7 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu8 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA8 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA9 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending