Connect with us

NATO

În prezența premierului României, Jens Stoltenberg anunță că va convoca un Consiliu NATO-Rusia: Vom “face tot ce este necesar pentru apărarea tuturor aliaților”; România, rol esențial la Marea Neagră

Published

on

© NATO

România este un aliat NATO de încredere și angajat și joacă un rol esențial în securitatea la Marea Neagră, fiind totodată un exemplu atunci când vine vorba de investiții în apărare, a afirmat marți secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în cadrul unei conferințe de presă comune cu noul prim-ministru român Nicolae Ciucă.

Ciucă, fost ministru al apărării și fost șef al Statului Major al Apărării, a fost primit marți la sediul NATO de Stoltenberg, împreună cu care a discutat despre “consolidarea militară a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia”.

Vorbind alături de premierul României, secretarul general al NATO a făcut un noul apel la dezescaladare și a anunțat că intenționează să convoace o reuniune a Consiliului NATO – Rusia, format care nu s-a mai întrunit din cauza refuzurilor Moscovei.

România este un aliat NATO de încredere și angajat și joacă un rol esențial în securitatea la Marea Neagră, inclusiv prin brigada multinațională condusă de România la Craiova, prin poliția aeriană și prin desfășurări maritime. Ajutați la descurajarea agresiunilor ca parte a grupului nostru de luptă multinațional din Polonia. Sunteți gazda unui sit-cheie pentru apărarea noastră împotriva rachetelor balistice. Ajutați la consolidarea stabilității în Balcanii de Vest prin intermediul misiunii noastre de menținere a păcii KFOR și vă sprijiniți partenerii noștri, inclusiv Moldova și Ucraina. De asemenea, România dă un exemplu atunci când vine vorba de investiții în apărare. Toate acestea contribuie la securitatea noastră comună și fac ca Alianța noastră să fie mai puternică și mai sigură”, a afirmat Stoltenberg, în timp ce l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru numirea sa în calitate de prim-ministru.

 

 

Secretarul general al NATO a invocat “un mediu de securitate din ce în ce mai complex”, în condițiile în care a discutat cu premierul român despre consolidarea militară a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia. Astfel, Stoltenberg a ținut să reamintească că NATO va “face tot ceea ce este necesar pentru a asigura securitatea și apărarea tuturor aliaților”.

“Continuăm să evaluăm implicațiile pentru securitatea Alianței. NATO va răspunde întotdeauna în mod hotărât la orice amenințare la adresa securității noastre, inclusiv prin consolidarea posturii noastre de apărare colectivă, după caz. (…) Și am arătat clar că orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea un preț foarte mare. De asemenea, vom continua să sprijinim în continuare partenerul nostru apropiat, Ucraina, din punct de vedere politic și practic, și susținem suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a precizat Stoltenberg

“Și susținem, de asemenea, dreptul Ucrainei de a-și alege propria cale. Epoca sferelor de influență a luat sfârșit”, a continuat el, într-un răspuns indirect la propunerile Rusiei privind garanțiile de securitate între Moscova și Washington, precum și în raport cu țările NATO din Europa, idei care urmăresc să limiteze extinderea NATO în Europa de Est.

În schimb, secretarul general al Alianței a anunțat că intenționează să convoace o reuniune a Consiliului NATO – Rusia, format care nu s-a mai întrunit din cauza refuzurilor Moscovei, în ceea ce pare a fi o primă reacție a NATO la propunerile Rusiei privind noi aranjamente de securitate în Europa.

Moscova a dezvăluit vineri aceste propuneri, pe care le-a inclus în două proiecte de tratat, unul destinat SUA şi celălalt NATO. Rusia îşi rezumă în acestea cererile adresate Occidentului pentru calmarea tensiunilor alimentate de masarea unor importante forţe militare ruseşti la graniţa cu Ucraina, care, împreună cu americanii şi europenii, acuză Moscova că pregăteşte o ofensivă militară. Rusia cere în esenţă excluderea oricărei noi extinderi a NATO, inclusiv către Ucraina, şi încetarea oricărei activităţi militare a acestei Alianţe şi a SUA în Europa de Est şi în spaţiul fost sovietic, insistând ca negocierile asupra propunerilor sale să înceapă cât mai repede pentru că nu mai poate accepta situaţia actuală.

“Rămânem pregătiți pentru un dialog semnificativ cu Rusia. Și intenționez să convoc o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia cât mai curând posibil în noul an. Orice dialog cu Rusia trebuie să se bazeze pe principiile de bază ale securității europene și să abordeze preocupările NATO cu privire la acțiunile Rusiei. Și trebuie să aibă loc în consultare cu partenerii europeni ai NATO, inclusiv cu Ucraina”, a conchis el.

Aflat în prima sa vizită de lucru la Bruxelles în calitate de prim-ministru, Nicolae Ciucă a discutat despre activitățile militare ale Rusiei și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În cadrul dialogului cu președintele Consiliului European în ceea ce privește situația de securitate privind Ucraina și de la Marea Neagră, prim-ministrul Ciucă a subliniat necesitatea unei abordări unitare a UE, prin transmiterea unui mesaj ferm la adresa acțiunilor agresive și destabilizatoare ale Rusiei, în conformitate cu concluziile Consiliului European de săptămâna trecută.

În discuțiile cu președintele Comisiei Europene au fost abordate și aspecte ale agendei externe a Uniunii, mai ales în contextul evoluțiilor îngrijorătoare din Ucraina și al celor de la granița UE cu Belarus. Premierul Nicolae Ciucă a exprimat, în acest context, îngrijorarea cu privire la acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina și în zona Mării Negre, pledând pentru transmiterea din partea UE a unui mesaj unitar și ferm de descurajare a escaladării situației de securitate. Președintele Comisiei Europene a asigurat asupra seriozității cu care instituțiile europene se apleacă asupra acestui dosar și cu privire la coordonarea strânsă a acțiunii cu Statele Unite și ceilalți parteneri, fiind reiterat mesajul comun că, în cazul continuării escaladării situației, costurile vor fi foarte mari pentru partea rusă.

NATO şi Uniunea Europeană au afișat săptămâna trecută un front de unitate în fața agresivității Rusiei la frontiera cu Ucraina și au avertizat Moscova cu privire la “consecinţele grele” în cazul unei intervenţii militare în Ucraina, după ce au respins veto-ul Rusiei asupra posibilei aderări a Kievului la Alianţă.

“Orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecinţe grele şi un cost ridicat ca răspuns, inclusiv măsuri restrictive coordonate cu partenerii.”, au afirmat Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți şefi de stat şi de guvern din UE, reuniţi într-un summit la Bruxelles, în concluziile adoptate în unanimitate după câteva ore de discuţii cu uşile închise privind posibilele sancţiuni economice europene.

“Orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecinţe grave, iar preţul de plătit va fi mare”, a adăugat și NATO într-o declaraţie publicată simultan cu poziţia adoptată de liderii UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Published

on

© President of Finland Official Website

Parlamentul de la Helsinki a votat marţi, cu o majoritate de peste 95%, în favoarea aderării Finlandei la NATO, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale a ţării nordice la sediul Alianţei Nord-Atlantice, transmit AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

La capătul unei şedinţe parlamentare de două zile, proiectul de aderare a fost adoptat cu 188 de voturi pentru, opt voturi contra şi nicio abţinere, iar acum decizia finală stă în semnătura președintelui Sauli Niinistö, care trebuie acum să semneze cererea de aderare înainte ca documentul să poată fi predat, împreună cu o solicitarea similară din partea Suediei, la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joia trecută împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

De altfel, Niinistö efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Suedia, țară care a semnat în aceeași zi cererea de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Ulterior, joi, președintele Finlandei și premierul suedez Magdalena Andersson vor fi primiți la Casa Albă de președintele american Joe Biden.

Cererile de aderare ale celor două state nordice la NATO reprezintă un moment de cotitură pentru securitatea europeană, Finlanda punând capăt unei perioade cunoscute drept “finlandizare”, în care Helsinki și-a menținut neutralitatea și suveranitatea în timp ce s-a învecinat cu colosul sovietic și apoi cu o Rusie care a devenit agresivă.

În același timp, prin decizia de a aplica pentru apartenența la NATO, Suedia a inversat peste două secole de neutralitate și nealiniere în materie de politică de securitate și apărare.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATOSUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru  a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice. Referitor la această situație, președintele Finlandei s-a arătat încrezător că obiecțiile Turciei vor fi depășite.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

NATO

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

Published

on

© Ann Linde/ Twitter

Ministrul de externe al Suediei Ann Linde a semnat marți cererea de aderare a ţării sale la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, într-o nouă etapă a demersului acestei țări nordice, alături de vecinii din Finlanda, de a deveni stat membru al Alianței Nord-Atlantice.

“Tocmai am semnat o scrisoare istorică adresată secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, din partea guvernului suedez. Cererea noastră de aderare la NATO este acum semnată în mod oficial”, a scris șefa diplomației suedeze pe contul său de Twitter.

Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO, un anunț în acest sens fiind făcut luni de prim-ministrul Magdalena Andersson.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

“Există o largă majoritate în parlamentul suedez pentru ca Suedia să adere la NATO. Acesta este cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei. Vom informa NATO că dorim să devenim membru al alianței”, a declarat luni premierul Magdalena Andersson, după o dezbatere parlamentară care a urmat deciziei de duminică a partidului de guvernământ de a susține aderarea la NATO.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Țările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Citiți și Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană: Pe lângă dezinformare și spionaj digital, domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război

Published

on

© NATO

Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul unei intervenții video la conferinţea „Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy”, scrie Agerpres

„Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei Ucrainei  de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei”, a punctat el.

În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept „esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict”.

„Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale”, a subliniat Mircea Geoană.

De aemenea, el a vorbit și de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu, spunând  că experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă.

Mai mult, secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina „prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse”.

„Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic”, a punctat Mircea Geoană.

Continue Reading

Facebook

NATO48 mins ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi56 mins ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA1 hour ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO2 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA3 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE4 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.7 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending