Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg: UE și NATO vor colabora mai strâns decât au făcut-o până acum. Trebuie să fim vigilenți, determinați și uniți

Published

on

NATO și Uniunea Europeană trebuie să coopereze mai strâns pentru a preveni atacuri de tipul celor comise vineri noaptea la Paris, soldate cu 129 de morți și cel puțin 350 de răniți, a declarat luni secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. 

”Ne vom dubla eforturile și vom colabora mai strâns decât până acum. Așadar, trebuie să fim vigilenți, determinați și uniți. Răspunsul comunității internaționale trebuie să fie plurivalent, în conformitate cu provocările pe care le întâmpină.” a declarat Stoltenberg, în timp ce Franța a anunțat că va cere ajutorul statelor membre ale UE, în baza articolului 42 din Tratatul UE.

NATO Secretary General Jens Stoltenberg previews Antalya meeting of NATO Foreign Ministers during a press conference given at NATO headquarters

NATO Secretary General Jens Stoltenberg

Discursul secretarului general al NATO  la conferința anuală a Agenției Europene de Apărare:

”Vă mulțumesc pentru remarcile dumneavoastră. Ca de obicei, ne asigurați o mai bună înțelegere a problemelor complicate și importante cu care ne confruntăm împreună. Astăzi ne întâlnim într-o zi tristă pentru Europa. La amiază, la sediul NATO, la cel al Uniunii Europene și pe întreg continentul, am păstrat un moment de tăcere în memoria celor care au căzut victime atacului barbar care s-a produs vineri la Paris.

Condamnăm aceste atacuri în cel mai vitriolant mod. Acestea reprezintă un atac la adresa valorilor noastre fundamentale, libertatea, democrația și drepturile omului. Acestea atacuri urmăresc să ne îngrozească, să ne sperie, dar nu vor reuși decât să ne întărească și mai mult în deciziile noastre. Reprezintă o luptă între extremiști și cei care cred în valorile fundamentale ale libertății și care repsectă drepturile omului. Terorismul și extremismul nu vor reuși vreodată să înfrângă democrația și societățile libere. Nu vor putea schimba modul nostru de viață.

Ne vom dubla eforturile și vom colabora mai strâns decât până acum. Așadar, trebuie să fim vigilenți, determinați și uniți. Răspunsul comunității internaționale trebuie să fie plurivalent, în conformitate cu provocările pe care le întâmpină. Pentru a putea face față acestor provocări, dar și pentru a ne adresa cauzelor principale, avem nevoie de o abordare comprehensivă.

O componentă militară solidă reprezintă elementul de bază al unei astfel de abordări. NATO se adaptează. Și-a consolidat și mărit capacitatea de apărare colectivă. În est, ne-am mărit prezența în spațiul aerian, pe mare și la sol, drept garanție în fața aliaților noștri.

În același timp, Uniunea Europeană joacă un rol important. Datorită sancțiunilor economice, UE a dovedit Rusiei că acțiunile sale au consecințe și costuri. De asemenea, Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a refugiaților care impune o cooperare în domeniul apărării între statele membre și industria din acest sector. Uniunea Europeană consolidează baza europeană industrială de apărare.

Toate acestea reprezintă exemple despre cât de important este ca Uniunea Europeană să dezvolte o cooperare în domeniul apărării între statele membre, dar și cât de important este ca NATO și UE să aibă un parteneriat solid.

Am încredere că putem face mult mai multe împreună. Cetățenii noștri doresc ca noi să facem ceea ce este necesar pentru a se simți în siguranță. Așadar, sunt câteva zone în care UE și NATO își pot consolida cooperarea. Permiteți-mi să precizez trei dintre acestea.

Prima o reprezintă amențările războiului hibrid. Astăzi, provocările constituie un melaj între mijloacele militare și cele non-militare. Războiul hibrid reprezintă contraponderea întunecată a abordării nostre atotcuprinzătoare. În vreme ce căutăm să readucem ordinea în interiorul unor state, acelea care folosesc războiul hibrid au drept scop destabilizarea acestora. Războiul hibrid nu reprezintă o noutate. Ceea ce îl particularizează pe cel cu care ne confruntăm în zilele noaste sunt viteza și intensitatea. Atât NATO, cât și UE căută să descurajeze și să înfrângă acțiuni de asemenea factură. Avem instrumentele necesare pentru a ne completa una pe cealaltă. Un melaj între aceste instrumente ar putea avea drept rezultat o diferență notabilă.

Sferele asupra cărora trebuie să lucram sunt următoarele: imbunătățirea conștientizării realității prezente, pregătirea civilă și mobilizarea, apărarea cibernetică, comunicări strategice.

Cea de-a doua zonă privind cooperarea NATO-UE este ajutorul acordat vecinilor noștri. NATO și UE depun un efort considerabil pentru susținerea partenerilor, fie că vorbim de intimidările venite din partea Rusiei, fie că aducem în discuție violențele și haosul provocat de grupările teroriste. NATO este pregătită să intervină atunci când este nevoie, dar, pe termen lung, cu toții știm că acțiunile preventive sunt mai productive decât acțiunile intervenționiste.

Cel de-al treilea pilon pentru o mai bună cooperare este dată de industria de securitate și apărare a Europei. Trebuie să ne menținem standardele în ceea ce privește inovarea în aceast domeniu. Aliații NATO se bazează pe competitivitate în acest sector, dar industria de securitate se bazează și pe deciziile pe care națiunile le iau. NATO a stabilit că este necesat ca 2% din PIB să fie alocați apărării, având în vedere că economiile înregistrează progrese. Este timpul să investim în propria apărare.

Așadar, doamnelor și domnilor, o colaborare strânsă între NATO și UE este un lucru imperios necesar, având în vedere că ne unesc nu doar state care sunt membre ale ambelor blocuri, dar și aceleași valori. Iar aceste valori sunt amenințate și trebuie apărate de către noi.”

Franţa va cere oficial marţi ajutorul altor state membre ale Uniunii Europene, în urma atacurilor teroriste comise vineri la Paris.

Mai mulţi diplomaţi au confirmat luni seara, la Bruxelles, că o cerere de ajutor va fi depusă la reuniunea de marţi a miniştrilor Apărării din statele UE.

Cererea Guvernului francez se va baza pe articolul 42, paragraful 7 din Tratatul Uniunii Europene, care prevede că, “dacă un stat membru este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre vor avea obligaţia (de a-i acorda) ajutor şi asistenţă prin toate mijloacele de care dispun, conform Articolului 51 al Cartei Naţiunilor Unite”.

Teodora Ion

 

.

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Federica Mogherini: UE și statele membre susțin unanim cererea de asistență a Franței după atentatele de la Paris | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Senatul a aprobat proiectul de lege privind achiziția a cinci avioane F-16 ca parte a realizării capabilității de apărare aeriană a României

Published

on

Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege care prevede achiziţia a cinci avioane F16 în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Proiectul de lege pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” a primit 77 de voturi ”pentru”, 2 “contra” şi 5 “abţineri”, informează Agerpres.

Senatul este prima Cameră sesizată pe acest proiect de lege.

Decizia Senatului vine după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat, la 27 noiembrie, proiectul de lege care prevede achiziția a cinci avioane F-16, ca parte a programului de modernizare a forțelor aeriene și ca soluție de îndeplinire a angajamentelor asumate la nivelul NATO cu privire la executarea misiunilor de poliție aeriană.

Amintim faptul că la 6 octombrie 2017, Forţele Aeriene Române au finalizat Faza I de introducere în serviciu a avioanelor multirol F-16 Fighting Falcon cu o escadrilă de 12 avioane multirol. Primele şase aeronave din escadrila de 12 avioane multirol incluse în acordul româno-portughez au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în data de 29 septembrie 2016, iar următoarele trei pe 16 decembrie 2016.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

NATO

Veste importantă pentru România și aliații de pe flancul estic: ”Planul celor patru 30” este gata. Jens Stoltenberg anunță că cel mai mare plan militar NATO după Războiul Rece este acum complet

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO, denumită NATO Readiness Initiative, a ajuns la capacitatea maximă propusă, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii liderilor aliați de la Londra. Lansată anul trecut, la summitul NATO de la Bruxelles, NATO Readines Initiative sau planul ”celor patru 30”, presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

”Am intensificat nivelul de pregătire al forțelor noastre. Pot să anunț că am atins rezultatele dorite cu Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO. Aliații s-au angajat ca 30 batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă să poată fi puse la dispoziția NATO în timp de 30 de zile”, a declarat Stoltenberg, la finalul reuniunii aniversare prilejuită de marcarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Săptămâna trecută, înainte de reuniunea aliată de la Londra, secretarul general al NATO a anunțat 90% din componența acestei forțe este definitivată și a specificat că așteaptă rezultate concrete la finalul întrunirii din capitala britanică. 

Denumit anul trecut de Jens Stoltenberg drept ”cel mai mare plan reîntărire a apărării colective după Războiul Rece”, planul a fost propus de SUA și aprobat la summitul aliat din 11-12 iulie 2018 de la Bruxelles.

Decizia de atunci a făcut parte dintr-un pachet mai larg. Cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece a revigorat o  ”cultură a pregătirii” forțelor militare aliate în situații de criză și de conflict. Liderii au decis transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan denumit informal ”Cei patru 30” și care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

O astfel de măsură a venit anul trecut ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamentele multinaționale în România și în Polonia. Decizia din 2018 a avansat conceptul de reîntărire a Alianței prin forțe suplimentare, capabile să fie dislocate în caz de alertă. În egală măsură, a marcat trecerea de la o abordare sectorială pentru flancul estic al NATO (prezență înaintată avansată în Polonia și țările baltice și prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria) la prezența înaintată avansată a NATO ca întreg.


Citiți și
NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare
Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze procesul de reflecție privind viitorul NATO
China, menționată pentru prima dată în istoria NATO într-o declarație aliată: ”Vom aborda provocările Chinei împreună ca o alianță”
O nouă premieră pentru NATO: Spațiul cosmic a fost declarat domeniu operațional de liderii statelor aliate

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending